4,930 matches
-
există mereu un motiv, iar oamenii se pot răzgândi . Să îți demonstrez. Spune-mi care este antonimul cuvântului „dragoste”. Dacă vrei să spui „ură”, gândește-te mai bine. Cât timp există o oarecare reacție, tot ai pe ce te baza. Indiferența este opusul dragostei. Când ți se spune, cum o face Rhett Butler în „Pe aripile vântului” - „Sincer să fiu, draga mea, chiar nu mă interesează”, atunci știi că filmul e pe terminate. Indiferența e problema ta, nu obiecțiile. Acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
reacție, tot ai pe ce te baza. Indiferența este opusul dragostei. Când ți se spune, cum o face Rhett Butler în „Pe aripile vântului” - „Sincer să fiu, draga mea, chiar nu mă interesează”, atunci știi că filmul e pe terminate. Indiferența e problema ta, nu obiecțiile. Acestea sunt semnale de interes pentru produsele tale. Așa că, atunci când îi întrebi dacă te vor recomanda, răspunsul poate fi „da” sau „nu”. Oricum, ai ieșit în câștig și poți trece la următorul pas. Pasul trei
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
de moment ale planificării de gen”5 (Alvarezxe "Alvarez, Sonia", 1999, p. 198). Trecând în revistă douăzeci și cinci de ani de activism feminist transnațional, Amrita Basuxe "Basu, Amrita" (1995, 1999) sugerează că ONG-urile feministe sunt deosebit de eficiente atunci când represiunea sau indiferența unui guvern național exercită constrângeri asupra feminismului local și când se poate face un apel internațional la drepturile civile și politice pentru a găsi o soluție. Acționând în perioada de după Războiul Rece, ONG-urile au șanse mai mari de reușită
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
influențeze etc. Semnificația lor psihologică este bogată și nuanțată, astfel ăncât o atentă observație poate oferi o mare cantitate de informații relevante. Spre exemplu: gesturi moi, de mică amplitudine pot sugera diferite stări cum ar fi: atitudine defensivă, teamă, oboseală indiferență plictiseală; gesturlie bogate ample, largi, sugerează bună dispoziție, veselie, dorința de a se antrena, de a câștiga; gesturile repezi, violente denotă iritabilitate, nevoia de afirmare, de dominare.varietatea gesturilor impune interpretarea lor în raport cu situația concretă, cu mijloacele verbale utilizate și
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
de 2,1, una dintre cele mai mici pe ansamblul diagnozei calității vieții). În schimb (în măsura în care poate exista un astfel de schimb), oamenii se așteaptă să fie bine tratați de către funcționarii din primărie: 82% se așteaptă la amabilitate, 13% percep indiferența funcționarilor și numai 4% se așteaptă la ostilitate. Posibilitatea de a rezolva o problemă la primărie este relativ înaltă: 37% răspund cu siguranță și 47% probabil, da, în timp ce 10% răspund: probabil, nu, iar 4% sigur nu. Dacă ar fi confruntat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
drepturilor individuale 2003 7 20 44 24 0 1999 10 29 40 16 1 18. Influențarea personală a deciziilor la nivel de localitate 2003 32 42 16 5 0 1999 36 38 15 7 1 Indicatori Anul Cu ostilitate Cu indiferență Cu amabilitate Cum se așteaptă să fie tratat la primărie 2003 4 13 82 Cum se așteaptă să fie tratat la poliție 2003 3 16 77 Indicatori Anul Cu siguranță nu Probabil nu Probabil da Cu siguranță da Posibilitatea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și, deci, a fenomenologiei speranței. Încât, modelul reproductiv de tipul „copii mai puțini și de o calitate mai bună” nu dă în vileag lucrul cel mai grav, care este: familii cu o speranță de viețuire genealogică mai mică, cu o indiferență mare față de viitorul familiei (și al comunității din care fac parte) și cu un egoism mai mare al părinților (pentru ei și pentru primul copil). Ei vor nu o familie mai puternică, ci o plăcere și un consum mai mari
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dată de o proporție înjumătățită. Ca și cum membrii familiei nu și-ar mai dori propagată stirpea (deci neamul și familia) în timp, micșorându-i șansele de propagare cu 50%. Dispariția acestei bucurii măsoară grava prăbușire a sentimentului duratei neamului de apartenență, indiferența la durata lungă a neamului (și deci a familiei). Totul este proiectat pe durate mici, cu o indiferență totală la durata lungă. Intensitatea sentimentului duratei scade și odată cu ea scade lungimea voinței, voința de a dura, de a viețui peste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
familia) în timp, micșorându-i șansele de propagare cu 50%. Dispariția acestei bucurii măsoară grava prăbușire a sentimentului duratei neamului de apartenență, indiferența la durata lungă a neamului (și deci a familiei). Totul este proiectat pe durate mici, cu o indiferență totală la durata lungă. Intensitatea sentimentului duratei scade și odată cu ea scade lungimea voinței, voința de a dura, de a viețui peste timp. Este un soi de conduită sinucigașă trecută în sarcina celor care vin, adică trecută de la părinți la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
model demografic utilizabil pentru a descrie popoarele înfrânte „spiritual”, care nu se mai pot comporta firesc, natural. Prăbușirea bucuriei la și pentru venirea copiilor (universală în cazul familiei umane, care se distinge de cea „animală”) și conduitele asociate acestei prăbușiri: indiferență față de miracolul procreării și, deci, al venirii pe lume a copiilor, hedonism, care merge până la formele nenaturale de cuplare (precum homosexualismul), proliferarea cuplurilor întâmplătoare de tipul coabitărilor în concubinaj și al adulterismului, indiferență pentru ziua de mâine etc., sunt tipice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cea „animală”) și conduitele asociate acestei prăbușiri: indiferență față de miracolul procreării și, deci, al venirii pe lume a copiilor, hedonism, care merge până la formele nenaturale de cuplare (precum homosexualismul), proliferarea cuplurilor întâmplătoare de tipul coabitărilor în concubinaj și al adulterismului, indiferență pentru ziua de mâine etc., sunt tipice pentru atmosfera de ghetto, pentru populațiile în captivitate, în genere pentru grupurile care trăiesc în medii izolate și în „instituții totale” (Goffman). Ne aflăm, iată, în cea mai teribilă criză funcțională a Europei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
frecvente: adormire dificilă, treziri frecvente în timpul nopții, trezire matinală sau prelungire a somnului de dimineață. Adolescentul povestește coșmarurile sale, coșmaruri care pot avea un aspect repetitiv. Alimentația este adesea perturbată: fie este vorba de reducere, de pierdere a apetitului, de indiferență față de alimente, de un comportament anorexic tipic; fie este vorba de un comportament bulimic, de o ronțăială continuă. Aceste două tipuri de comportament pot alterna la același adolescent și poate fi însoțit de manevre vomitive (situație întâlnită mai frecvent la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
particular legat de istoria familiei maternale. Într-o seară, are loc o altercație între Sylvie și mama sa în legătură cu sarcinile sale școlare (repetare a celei care a provocat gestul suicidar?). Mama sa se dovedește din ce în ce mai enervată, înfuriată, în timp ce Sylvie accentuează indiferența, impasibilitatea, devenind spune ea „dură ca un bloc de ciment”. Mama sfârșește prin a se înfuria, aruncând caietele și cărțile fiicei pe fereastră. În același timp aceasta simte că devine din ce în ce mai violentă: simte impulsul de a-i face rău fiicei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
își regăsesc vivacitatea și fluiditatea nu trebuie să conducă la ignorarea sau respingerea existenței unei lentori motrice reale în restul timpului. Aceste pusee tranzitorii ale inhibiției motrice sunt cu totul specifice și caracteristice semiologiei depresive în adolescență. Această ostilitate sau indiferență aparentă, chiar folosirea unor cuvinte provocatoare asociate unei mimici care nu exprimă „un aer abătut” și absența unei expresii care să exprime tristețea, momentele de activitate intermitente, toate acestea pot induce în eroare terapeutul care n-are experiența lucrului cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
exprimă „un aer abătut” și absența unei expresii care să exprime tristețea, momentele de activitate intermitente, toate acestea pot induce în eroare terapeutul care n-are experiența lucrului cu adolescenții. În cel mai rău caz el poate interpreta ostilitatea sau indiferența ca pe un semn clar de refuz și să „respecte” acest refuz după o teorie greșită care mai persistă încă din nefericire: ar fi mai bine să „așteptăm motivația” adolescentului, să așteptăm „angajarea” sa personală în terapie. Această atitudine are
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se adaugă adesea o notă evidentă de agresivitate: la început adolescentul este nervos, coleric, după cum spun părinții, adică impulsiv și iritabil, semne de acum recunoscute ale depresiei la adolescență. Dacă rezultatele sale școlare devin slabe, iar adolescentul afișează o oarecare indiferență defensivă față de aceste rezultate, el devine leneș și „nepăsător” în ochii părinților. Cererile de autonomie ale adolescentului, care persistă adesea în ciuda depresiei, sunt atunci receptate ca provocări și interpretate de către aceștia ca „nervozitate, lene, nepăsare”, etc, instaurând un model interactiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poate proveni, de asemenea, din legăturile simbiotice marcate de exclusivitatea lor și de aspectul lor adesea marcat de anxietate. Poate fi dificil uneori să înțelegem că cele două extreme (relație de proximitate excesivă și intensă, relație de distanțare excesivă și indiferență) conduc spre același tip de patologie; în schimb, vom înțelege ușor că valoarea calitativă a separării în adolescență, devenită necesară datorită unor exigențe pulsionare interne ale individului va depinde de calitatea experiențelor de separare trăite în copilărie. Din acest punct
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mijloacele de presiune capabile să împiedice orice progres în cadrul tratamentului (factori de rezistență). Pe de altă parte, absența luării în considerare a riscului de recidivă și absența oricărei propuneri de abordare terapeutică poate fi percepută de adolescent ca pe o indiferență a terapeutului față de problemele sale, mai mult chiar, ca pe o atitudine în mod paradoxal incitativă, care să favorizeze în consecință trecerea la act (pentru a-l face să înțeleagă mai bine suferința sa sau sentimentul că este în impas
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceea a unei apropieri de un obiect mereu căutată dar respinsă și aceea a unei nevoi de îndepărtare mereu revendicată dar imposibil de asumat: atâta timp cât obiectul rămâne disponibil și accesibil, atâta timp cât acesta poate fi tratat cu dispreț și o aparentă indiferență, atâta timp cât adolescentul are sentimentul că poate controla distanța care îl separă de acest obiect („distanța” trebuie înțeleasă la fel de bine în sens afectiv cât și material ca: spațiul care separă cei doi protagoniști), rolul de sprijin al acestui obiect rămâne funcțional
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de iritabilitate și faze de retragere, în sfârșit manifestări timice în care domină adesea o notă de anxietate și de culpabilitate. Aceste „stări mixte” sunt adesea foarte sensibile la prescrierea de neuroleptice care poate provoca o stare de repliere, de indiferență etc. Și în acest caz prescrierea unui timoregulator ar trebui avută în vedere mai des decât se obișnuiește. Este evident că, în momentul în care sunt prezente celelalte criterii de orientare în favoarea unei tulburări bipolare, în special antecedente familiale, această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nevoia de interiorizare. GAÉTAN - O CREȘTERE A INHIBIȚIEI Gaétan, 16 ani, a fost consultat după o tentativă de suicid cu ajutorul medicamentelor realizată chiar cu antidepresivul care i-a fost prescris. Simptomatologia lui Gaétan conține o dezinvestiție relativă însoțită de pasivitate, indiferență și eșec școlar de asemenea relativ: tocmai a repetat anul școlar. Gaétan trăiește într-o familie unde există conflicte și o neînțelegere cronică în cadrul cuplului; tatăl este un om rigid cu numeroase trăsături de personalitate paranoice. Dezimplicarea și această aparentă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în casele americane, ceea ce nu este, din fericire, cazul în Franța. Poate fi înțeleasă, de asemenea, ca un mijloc de a-i face pe părinți să conștientizeze importanța suferinței adolescentului, în special în cazul unor atitudini de negare sau de indiferență din partea acestora. Programele de informare și de prevenție a sinuciderii adresate direct adolescenților nu și-au dovedit eficiența. Același rezultat s-a constatat și în legătură cu programele de acțiune-susținere la care au participat tineri de aceeași vârstă cu adolescenții care prezentau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Chiar și atunci când cineva ne amendează greșelile, ne dă peste mână ori ne critică, ne avântăm în învățare sau încercăm s-o reluăm altfel. Oricât de maturi sau educați am fi, ne orientăm și în funcție de ceea ce zic sau cred alții. Indiferența în actul educativ este un fel de crimă. Ea desconsideră trebuințele de bază ale actorilor antrenați în educație, afectează respectul față de sine, pune sub semnul întrebării siguranța pe termen lung și ne ține la distanță de funcționalitatea benefică a răspunsului
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
parcurgă elevii. În condițiile în care aceștia nu pleacă nici din același punct și nici nu au aceleași resurse, inegalitatea este constant recreată pe parcursul traseului școlar; - tratamentul pedagogic nediferențiat - faptul că elevii sunt tratați la fel, situație exprimată în sintagma „indiferență la diferențe”; - evaluarea - contribuie la minimizarea sau, din contră, la dramatizarea inegalităților reale de învățare. Să notăm faptul că estimarea și evaluarea sunt acte de valorizare ce intervin în toate întreprinderile umane. Și înainte, și după ce facem ceva, stăm și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
al complexității obiectului de studiu, evident că și în privința extensiilor sale societale. Se știe deja că Economia are o perspectivă reducționistă asupra timpului, o înțelegere limitată a spațiului (mai degrabă tratat funcțional), o abordare de natură ciclică a istoriei, o indiferență sau neutralitate față de esență (omul este asimilat resurselor energetice), după cum are o viziune mecanică față de sinteze, de globalizare. În plus, Economia are, am văzut mai sus, o stabilitate vecină cu dogmatismul în raport cu ipotezele fondatoare, cu paradigmele etc. Acest inventar de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]