3,194 matches
-
adevăr să joc./ Și am răspuns nu, pentru că într-adevăr nu știam jocul,/ deși jucasem cândva ceva asemănător./ [...] Am urlat toate astea tare, deși eram foarte calm,/ pentru a avea timp să le studiez reacțiile./ Deși ei jucau impasibili și indiferenți,/ cu mutrele sobre, cu cravate la gât/ din care lipsea tocmai gâtul. Cu manșetele albe/ ale cămășii suflecate peste mâneca neagră a costumului,/ din care lipseau tocmai mâinile și restul trupului./ Pentru că într-o parte mâinile lor/ împărțeau cărțile în timp ce
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
retrage în satul natal, din 1963 până în 1967 a fost profesor de limba română în Nicorești. De la romanul Pe frontul Mărășești învie morții... (1934; reeditat în mai multe rânduri) - frescă încrâncenată a războiului pentru întregire și satiră a anilor postbelici, indiferenți față de cei ce s-au jertfit atunci (indiferență pe care eroul cărții, Mircea Boteanu, voluntar pe front, apoi doctor în filosofie și cercetător al lui Bergson, o înregistrează cu o revoltă dusă până la nebunie) - la polemica din Istoria literaturii române
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
să frigă cititorul. Literatura franceză rămîne una dintre primele literaturi naționale victime ale Istoriei, pricină a atîtor lamentații. În epoca indiferenței, cel mai mare scriitor francez este prea-angajatul Michel Houellebecq. În anii ideologiilor Înfloritoare, cel mai important scriitor francez era indiferentul Robbe-Grillet. Prima ipoteză, formulată deja În motto, este că romanul francez modern este În mare parte critic, adică reactiv. El reacționează la Istorie. Vom accepta, totuși, că, În ciuda proiectului politic al literaturii franceze recente și contemporane, momentul celui de-al
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dispărut într-o societate dominată de armonia abundenței și de varietatea fațetelor oportunismului. Discrepanțele dintre nivelurile de trai ale diverselor categorii sociale fac ca tinerii din cele defavorizate să trăiască nenumărate frustrări și să dezvolte - lipsiți de motivații non-biologice și indiferenți la normele comunitare - comportamente de factură antisocială. Familiile disfuncționale și modelele de viață negative printre congeneri sunt factorii majori ai acestui fenomen (Robins et al., 1991Ă. Dezvoltarea eului și a sinelui implică din a doua copilărie și mediul extrafamilial. Educația
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
condițiile în care aceștia sunt obligați să tolereze sau să ignore manifestările de serie histrionică. Copleșit de dorința de a se valoriza prin hiperexpresivitate și acțiuni captative, histrionicul își confirmă mereu dezinteresul pentru lumea din jur, care este percepută ca indiferentă, ostilă sau ca o sursă permanentă de situații neplăcute. Având mereu ca punct de plecare problematizanta stimă de sine, histrionicul are uneori tendința de a-și desconsidera anturajul de care rămâne totuși dependent. Este evidentă lipsa de curiozitate, creativitate și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în roluri, inconsecvența, neimplicarea - așa cum se întâmplă la multe tulburări de personalitate - are consecințe negative în cazul unor funcții ca cele de educator, medic, funcționar. În cazul psihopatului poate fi prezentă o desconsiderare cinică a celuilalt, considerat ca simplu obiect indiferent, manevrabil, de soarta căruia subiectului nu-i pasă. Desfășurarea existenței oamenilor presupune implicare interpersonală în cursul vieții de zi cu zi, în diverse situații și circumstanțe. Din perspectivă morală contează mai ales situațiile în care „celălalt” e în dificultate și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
află în comunicare și legătură directă. Aceștia se plasează în poziția a treia, a lui „el” sau „ei”. Distanța psihologică poate evolua mai departe spre impersonal în sensul în care oamenii devin anonimi, simple obiecte de manipulat, cifre sau realități indiferente. În mod normal o persoană este responsabilă moral pentru actele sale prin care acționează direct asupra altor persoane, responsabil și posibil sau potențial vinovat. Dincolo de o situație etică interpersonală ideală și paradigmatică care poate avea nenumărate variante reale, probleme etice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nerealizate a tânărului Felix pentru enigmatica și inaccesibila Otilia. În comparație cu Aglae, sora lui, de o cupiditate înverșunată, Moș Costache manifestă o avariție ceva mai blândă, întrucât el poartă grija Otiliei și a lui Felix. Dacă cei doi tineri se arată indiferenți în privința moștenirii, ruda lor Stănică Rațiu se manifestă agresiv, apelând la cele mai josnice mijloace, spre a pune mâna pe banii lui Giurgiuveanu. Speță de Dinu Păturică și Tănase Scatiu, el este tipul arivistului, care nu cunoaște nici un scrupul. În
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
extincție și pedeapsă sunt, în mod extins, mediate cognitiv. Condiționarea operantă este dificil de realizat fără conștiința răspunsurilor cerute pentru întărire; programele de întărire despre care oamenii cred că sunt eficiente sunt mult mai puternice în reglarea comportamentului decât cele indiferente. Persoanele își pot regla propriul comportament într-o anumită măsură prin conștientizarea consecințelor generate de ei înșiși, adoptând schimbări care însoțesc operațiunile condiționate explicate în termenii proceselor de autocontrol, și nu prin legături directe S-R. Rezultatele condiționate sunt privite
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
adagiul „ Râsul descrețește frunțile celor necăjiți și biciuiește năravurile rele ale societății”, publicația se deschide cu o poezie-program intitulată Ghimpele, în care se afirmă intenția ca râzând să fie biciuită prostia, demascată fățărnicia, cei obraznici să fie pedepsiți, iar cei indiferenți, împinși la acțiune. Scris cu vervă și haz, dar și cu o ironie adeseori mușcătoare, G. își îndreaptă atenția asupra vieții politice, cu precădere asupra situației, evenimentelor și personalităților locale. Există câteva rubrici mai mult sau mai puțin permanente: cea
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
la calm, rațiune, echilibru, la "calea lineștii"? În mare, concepția sa este că nu poate nimeni să controleze viitorul, că destinul se joacă în sfere intangibile pentru muritori și că există o înlănțuire a cauzalităților după care lumea se conduce, indiferentă la eforturile caraghioase ale unora de a o deturna de la ale sale. Teorie veche, atitudine tipic medievală, din care lipsește însă sâmburele explicit creștin. Este, printre altele, una dintre cele mai coerente pledoarii etice din vechea noastră cultură. Șirul de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai frecvent, comparativ cu lotul martor, își abuzau copiii 2; de trei ori mai frecvent decât lotul-martor, erau diagnosticate cu depresie sau psihoze. Un element important în recunoașterea sindromului femeii bătute este faptul că aceste femei se neglijează fizic, fiind indiferente față de modul în care sunt văzute. Astfel, ele sunt mai expuse și riscurilor de viol (Stark, Flitcraft, 1996). Walker (1984) afirmă că sindromul femeii bătute trebuie înțeles în raport cu modelul de învățare a neputinței, a depresiei și a caracteristicilor afective și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nici o îndoială, în această secvență a analizei este aceea că fetusul poate descifra cu suficientă acuratețe, îndeosebi, după vârsta de 6 luni care sunt sentimentele și atitudinea propriei sale mame față de el (Verny, Kelly, 1981, 2006, ș.a.). O femeie rejectivă, indiferentă sau ambivalentă față de copilul pe care îl poartă, cauzează asupra acestuia o traumă de o gravitate majoră și care se numește „abandon uterin”. Dat fiind că abilitățile mnezice ale fetusului deja funcționează (uzitând de mecanismele pe care le-am abordat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să stimuleze atașamentul preferențial al copilului față de el (printr-o suplimentare deloc inocentă a amabilității și solicitudinii cu care îl tratează), după cum este interzis ca părintele ostracizat să-i declare un război frontal sau să-l trateze cu o atitudine indiferentă, chiar glacială. Conservarea unei imperturbabile constanțe atitudinale, afabilă și nepartizană din partea cuplului parental, este condiția sine qua non pentru surmontarea crizei oedipiene. Stângăciile educative, nu lipsite de animozități și agresiuni, generează în schimb fenomenul de fixație, cu întregul set de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
frecvente în ultimii ani. în ciuda unei politici statale colectiviste, în perioada comunismului, sub amenințarea permanentă și consecutiv politicilor de urbanizare și industrializare forțată, s-a petrecut o rupere a țesutului social existent tradițional în satele din România. Oamenii au devenit indiferenți față de dificultățile vecinilor, față de ceea ce se întâmplă într-o altă familie din comunitate. Individualismul a înlocuit atitudinea tradițională de interes față de celălalt, de sprijin imediat și altruist la nevoie. Apărute în timp, aceste atitudini nu pot fi schimbate imediat. După
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Vorbirea nu mai simbolizează nici lăudăroșenia, nici zgârcenia, nici infatuarea, ci pur și simplu pălăvrăgeala care face versuri. În portretul Flecarului limba e lăsată să meargă în gol, ca o mașină care s-ar fi pornit din miezul unei conversații indiferente să genereze poezie. Iar Mumuleanu o stenografiază pe pagini întregi, fără să o orienteze spre niciun sens. Nu spune despre Flecar doar că e vorbăreț, îl lasă să o arate în timp real: Încep num-nșir și spun, C-alui moș
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și un altul care generează continuități "justificate", pe baza sensului. Rima "leagă" aleatoriu, fără idee, urmărind strict hazardul fonetic, în vreme ce "îndoita dicție" e condusă de idee - de "adevăr" cum spune emfatic Heliade Rădulescu. Sigur, nici rima nu e atât de indiferentă la sens, nici îndoita dicție nu e atât de distinctă de mecanica repetiției formale. Însă această opoziție arată în ce măsură Heliade Rădulescu căuta un model prin care capodopera să circule liber între text și viață. Voia o poetică a repercutării care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a operei amenințate de pierdere: în aceste corpusuri fragmentare trecerea timpului se răsfrânge dublu, prin alterarea integrității materiale și prin obscurizarea intențiilor. Poezia lui Bolliac e inegală, așadar, pentru că ceva din energia care a emanat-o s-a pierdut: versurile indiferente sunt cele care atestă perisabilitatea textului, fragilitatea sa, risipirea inerentă a investiției originare. Poezia nu e un act fericit al expresiei, ci o formă de viață incompletă, amenințată în permanență de pierdere, care ajunge la noi doar după ce a traversat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e vorba de o procedură mecanică, o formă de maimuțăreală. Îl imităm pe celălalt pentru că în fond percepem ceea ce îl mișcă, ceea ce îl "afectează". Chiar dacă ceea ce îl face să acționeze nu ne comunică nimic, chiar dacă justificările sale ne sunt complet indiferente, ne lăsăm la rândul nostru afectați, ne însușim ceea ce l-a "mișcat" pe celălalt, reacționăm la ceea ce l-a impresionat pe seamănul nostru. Spinoza distinge între două posibile afecțiuni: "celălalt", cel pe care îl percepem ca asemănător și pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
distribuie valori complementare și - aș remarca - în egală măsură nesatisfăcătoare: una care e profund evenimențială dar lipsită de libertate (tiparul creației prin retragere). Cealaltă, care e liberă să se exprime activ și care domină câmpul acțiunii, dar monotonă, fără relief, indiferentă în raport cu tipurile și planurile activității umane (tiparul creației prin muncă). Ceea ce lipsește e o narațiune care să reunească libertatea acțiunii și singularitatea: adică o viață în care profesia să reflecte vocația particulară a fiecăruia dintre indivizi. Și cu asta revin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
textul ca un mediu transparent care vorbește direct despre lucruri, despre locuri sau despre atitudini morale. Dacă primul volum din Lepturariu antologhează, la paginile 102-103, Mioara de V. Alecsandri, înaintea unei poezii despre lup, asta permite o lectură a Mioriței indiferentă la medierile culturale și în esență "realistă". Atenția elevilor era condusă să observe în această piesă folclorică nu simbolul identității naționale, ci o literatură despre oi. Biograficul schimbă acest contract de lectură, orientând privirea nu spre realitate, ci spre autor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reconstituie printr-o reflecție psihologică, ci printr-una critică. Textele ni se pun sub ochi pentru că în ele s-a configurat o singularitate, pentru că ele îl conțin pe Popovici-Bănățeanul. Chemarea lui se ascunde în operă, oricât ar fi aceasta de indiferentă estetic. E locul în care se instalează o nouă exemplaritate, abstractă, dificilă și periculoasă în același timp, care avea să culmineze în maniera eminesciană, cea care conduce proprietățile unui text direct spre societate, ca să transforme un joc al limbii în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
toți!" C. I.: Așa ziceau? S. Ț.: Da, da, deci eu cred că erau pregătiți pentru o eventuală exterminare totală, dar noi o priveam ca și cum mi-ați spune acum " Foaie verde trestie, / Am să-ți spun o chestie". Ne era indiferentă chiar amenințarea asta teribilă, care în mod normal ar fi trebuit să te pună pe gânduri. C. I.: Îmi povesteați despre "regele Bălții", comandant de colonie penitenciară care făcea demonstrații de putere cu deținuții pentru copiii lui. S. Ț.: Da
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de la Cluj, Tg. Mureș, Oradea, Sibiu, Satu-Mare, deși nu i-au aparținut, constituie o lovitură dată însăși patrimoniului și identității naționale, dacă acțiunea nu va fi oprită, și față de care specialiștii din justiție, și nu numai, nu trebuie să rămână indiferenți. Atentat la centrul istoric este și ceea ce se întâmplă la București, chiar sub ochii autorităților statului - parlament, executiv și justiție dar și instituții academice, unde, contravenindu- se legii din anul 2002 privind delimitarea și protejarea Centrului istoric al Capitalei, edilii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în imaginarul contemporan. Fie că este vorba de castelul contelui Westwest (al cărui nume evocă un occident hiperbolic) sau de hotelul din romanul american care constituie paradigma sa, cele două edificii vor fi nefaste, sau în cel mai bun caz indiferente, dar în orice caz fatale celui care imploră. În ambele cazuri, un personaj în exil, dezrădăcinat, pradă rătăcirii, va căuta, într-un spațiu ostil, să răstoarne, fără succes relația hospes/hostis recurgând ca un actor priceput la numeroase stratageme, minciuni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]