5,050 matches
-
L’état des savoirs, Paris, La Découverte. ROOM Graham (coordonator) (1995), Beyond the Treshold. The Measurement and Analysis of Social Exclusion, Bristol, The Policy Press. SCHNAPPER Dominique (coordonator) (2001), Exclusions au cœur de la cité, Paris, Anthropos. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, Discriminare, Inegalități sociale, INTEGRARE, MINORITĂȚI (drepturile Î), SOLIDARITATE, Vulnerabilitate Exit/voice (modelul Î)tc "Exit/voice (modelul ~)" Φ DOMINAȚIE Exotismtc "Exotism" Termenul de exotism, introdus În secolul al XIX-lea pentru a desemna gustul pentru moravurile și peisajele străine, face trimitere la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1987). Argumentul său este acela că reușita unora se datorează unor dispoziții naturale pe care ceilalți nu le au (sănătate, aptitudini intelectuale etc.), dar care nu sunt niște merite În sine. Principiul diferenței determină o societate politică să compenseze aceste inegalități, după modelul unei familii În cadrul căreia moștenirea fraților, care sunt În același timp identici și diferiți, poate fi Împărțită În mod echitabil prin lege. Fraternitatea nu este așadar doar o relație afectivă sau privată Între anumite persoane, ci și un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nesiguranță și de impunitate (În caz de nesancționare), sentiment care poate deveni el Însuși, „prin reacție”, sursă de violență. Este important așadar să nu izolăm analiza „incivilităților” de a celorlalte cauze de anomie, semnalate În 1999 de către Jacques Chevallier: creșterea inegalităților, extinderea zonelor de sărăcie, excluderea, pierderea reperelor, slăbirea constrângerilor normative (Chevallier, 1999, p. 8). Lupta Împotriva „incivilităților” ar fi sortită eșecului de la bun Început dacă nu am ține seama și de ceilalți parametri sociologici și politici. Totuși, noțiunea merită studiată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Edmond (1962), Le Discours et le symbole, Paris, Aubier. ROCHE Sebastian (1996), La Société civile, Paris, Seuil. VAILLANT Maryse et alii (2001), Face aux incivilités scolaires, Paris, Syros. Φ CETĂȚENIE, Devianță, FRATERNITATE, INTEGRARE, LAICITATE, SOCIALIZARE, VIOLENȚĂ Indigenismtc "Indigenism" Φ CREOLITATE Inegalități socialetc "InegalitĂȚi sociale" „Fiecare a Început să-i privească pe ceilalți și să dorească să fie privit”; din acel moment, „stima publică a Început să aibă un preț”. De la Jean-Jacques Rousseau, Alexis de Tocqueville sau Karl Marx, tema inegalităților ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Le Discours et le symbole, Paris, Aubier. ROCHE Sebastian (1996), La Société civile, Paris, Seuil. VAILLANT Maryse et alii (2001), Face aux incivilités scolaires, Paris, Syros. Φ CETĂȚENIE, Devianță, FRATERNITATE, INTEGRARE, LAICITATE, SOCIALIZARE, VIOLENȚĂ Indigenismtc "Indigenism" Φ CREOLITATE Inegalități socialetc "InegalitĂȚi sociale" „Fiecare a Început să-i privească pe ceilalți și să dorească să fie privit”; din acel moment, „stima publică a Început să aibă un preț”. De la Jean-Jacques Rousseau, Alexis de Tocqueville sau Karl Marx, tema inegalităților ă abordată din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
CREOLITATE Inegalități socialetc "InegalitĂȚi sociale" „Fiecare a Început să-i privească pe ceilalți și să dorească să fie privit”; din acel moment, „stima publică a Început să aibă un preț”. De la Jean-Jacques Rousseau, Alexis de Tocqueville sau Karl Marx, tema inegalităților ă abordată din punctul de vedere al contractului social, al jocului „pasiunilor generale și dominatoare” sau al materialismului dialectic ă a ocupat un loc esențial atât În sociologie, cât și În filosofie sau În științele politice, câteva perspective putând fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unul pentru a-l Îmbrăca pe altul. Ea rezidă mai curând În distribuirea avuției În funcție de meritele fiecăruia, izonomia făcând loc căii de mijloc. Așa cum spune Aristotel (Politica, III, 9, 1280a), „dreptatea Înseamnă egalitate ș...ț, dar numai pentru egali”, iar „inegalitatea ș...ț este dreaptă ș...ț pentru indivizi inegali”. Pentru alții (cum sunt the supply-siders din Statele Unite), chiar dacă subscriem la „poziția originară” apărată de John Rawls in A Theory of Justice, inegalitatea Își găsește totuși o justificare. Astfel,dacă o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
egalitate ș...ț, dar numai pentru egali”, iar „inegalitatea ș...ț este dreaptă ș...ț pentru indivizi inegali”. Pentru alții (cum sunt the supply-siders din Statele Unite), chiar dacă subscriem la „poziția originară” apărată de John Rawls in A Theory of Justice, inegalitatea Își găsește totuși o justificare. Astfel,dacă o repartizare mai „egalitaristă” a veniturilor demotivează agenții, frânează creșterea economică și, În cele din urmă, face ca poziția celor mai defavorizați să fie mai precară decât Înainte, este necesar să renunțăm la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau de puterea grupului, ci și În funcție de constrângerile situaționale. Astfel, interzicerea adunării de pe câmp a resturilor rămase În urma recoltării echivalează cu condamnarea la moarte a celor mai săraci, care trăiesc din aceste resturi ă de unde importanța dreptului de veto. Creșterea inegalităților face să renască dezbaterea cu privire la oportunitatea intervențiilor corective ale statului. Și totuși, obstacolele În calea bunei derulări a unei astfel de politici sunt numeroase: obiectivele urmărite sunt problematice (ce este „drept”?), efectele nedorite nu sunt nici ele de neglijat și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dus mai departe aporturile teoreticienilor contractului social În secolul al XIX-lea au aderat la idealurile egalitare ale Epocii Luminilor și ale revoluțiilor franceză și americană. Totuși, recurgerea la un unic principiu, cel al rațiunii individuale, nu mai era suficientă. Inegalitatea n-a dispărut la apariția individualismului democratic. Au apărut noi forme de excludere, cum sunt cele legate de condiția proletară. Aristocrația banului s-a substituit aristocrației bazate pe statut. Așa cum reamintește Robert Castel În 1995, Înimportanta sa lucrare Métamorphose de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
America, București, Humanitas, 1995; Souvenirs (1850-1851), L’Ancien Régime et la Révolution (1856), Paris, Robert Laffont. WIEVIORKA Michel (1993), La Démocratie à l’épreuve: nationalisme, populisme, ethnicité, Paris, La Découverte. Φ Anomie, Asociație, Devianță, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, Excludere, Inegalități sociale, Melting pot, Minoritate, Recunoaștere (politică de Î), SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Intercultural (didactica Î)tc "Intercultural (didactica ~)" Pedagogia interculturală a luat naștere În Franța la Începutul anilor ’70, În contextul migrărilor. Preocupările apărute atunci În privința dificultăților școlare ale copiilor de lucrători
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
locul său de naștere”). Obiectivul unei astfel de clasificări este stabilirea unei modalități de diferențiere Între indivizi, pentru a acorda prioritate la recrutarea pentru o slujbă celor care aparțin unuia sau altuia dintre aceste grupuri. Statul caută astfel să corecteze inegalitățile ale căror victime sunt sau au fost anumite populații și, ca urmare, să promoveze o egalitate efectivă. Multiculturalismul și riscul de „balcanizare” Începând cu anii ’80 ai secolului XX, termenul „minoritate” a Început să fie utilizat mai frecvent În discursurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunitate politică ce funcționează conform unor reguli democratice nu poate fi imaginată decât Între oameni care se Înțeleg și care, din acest motiv, trebuie să vorbească aceeași limbă. Mill nu neagă așadar faptul că adoptarea unei alte limbi constituie o inegalitate; totuși, omogenitatea lingvistică fiind o condiție a democrației, procesul de omogenizare (sau de asimilare de către majoritate) ar fi scutit de o examinare din punctul de vedere al justeții. Regăsim ideea, mutatis mutandis, și În argumentația numită uneori „suveranistă” din Franța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legate de falsurile contabile ale unor mari societăți (Enron, Worldcom, Ahold etc.), de complezența organelor de certificare (cazul Arthur Andersen) și de Îndatorarea considerabilă a anumitor firme multinaționale (France Télécom, Suez, Vivendi Universal etc.). Un alt element reproșat globalizării: creșterea inegalităților dintre țările bogate și cele În curs de dezvoltare, care suferă din cauza deteriorării condițiilor de schimb, În vreme ce primele beneficiază de exporturi cu o puternică valoare adăugată. După Arghiri Emmanuel, comerțul internațional ar fi o sursă de conflicte, iar liberul schimb
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ronald Reagan În Statele Unite Începând cu 1981, și manifestă un veritabil „fanatism al pieței”. Austeritate, privatizare și liberalizare În ritm forțat ar fi cuvintele-cheie pentru ceea ce a primit numele de „consensul de la Washington”. Liberalismul planetar este adesea considerat responsabil pentru inegalitățile observateîntr-o țară sau alta, oricare ar fi nivelul lor de bogăție. Disparitățile sunt mari Între bogați și săraci, Între cei care au o slujbă și șomeri, Între lucrătorii calificați și cei necalificați, prăpastia părând să se adâncească În Marea Britanie și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
problemă fundamentală: cea a guvernanței la scară planetară, care rămâne incompletă, neadaptată și adesea ineficace. Dincolo de soluțiile puse În aplicare de state, de grupările regionale sau de cooperarea Între națiuni, rămâne să reinventăm o mondializare mai democratică, cu mai puține inegalități și care să propună soluții pe termen lung. Această căutare de valori ar trebui să permită piețelor și, În consecință, capitalismului să concilieze În timp eficiența economică și dreptatea socială. N. F. & AGLIETTA Michel și ORLEAN André (1982), La Violence
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
actuală, care ne dă cel mai mult de gândit: paradoxul unui rasism care nu este legat de biologie, fără referire explicită ă sau chiar posibilă ă la o diferență de rasă. Și care apare uneori inclusiv fără referire la teza inegalității, care nu mai presupune așadar o clasificare ierarhică a „tipurilor” sau grupurilor umane (Taguieff, 1985 și 1988). ν Iată de ce, de câțiva ani Încoace, cuvântul „rasism” (sau calificativul „rasist”) este adesea pus Între ghilimele În discursul savant, și aceasta pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cel puțin În societățile democratice occidentale, despre un rasism integrat În naționalismul xenofob, care vizează În special imigrația. A apărut un rasism centrat pe identitatea culturală mai curând decât pe categoriile rasiale, pe diferența de grup mai curând decât pe inegalitatea determinată de rasă. Iată ceva ce Lévi-Strauss, atent doar la rasismul biologizant clasic (Lévi-Strauss, 1983, p. 15), nu și-a putut imagina că va apărea (Taguieff, 1997, pp. 44-50). Acestea sunt datele care conduc la ipoteza unui „nou rasism”: un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conduc la ipoteza unui „nou rasism”: un rasism non-clasic, poate prost denumit astfel, ar putea să fie În curs de elaborare chiar sub ochii noștri, Încă orbiți de ceea ce știm prea bine despre efectele politice ale rasismului clasic, care invocă inegalitățile biologice. Însă este cu adevărat vorba despre un nou rasism? Sau despre o simplă variantă a vechiului rasism, după ultima reciclare? Sau poate că este vorba despre cu totul alt fenomen, iar numele pe care i l-am atribuit este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Miles, 1989, pp. 42-50; Fredrickson, 2003, pp. 169-189). Astăzi se vorbește adesea, În limbajul politico-militant și mediatic, despre „rasismul anti-imigranți”. Însă „imigranții” nu pot alcătui o rasă și cererea de expulzare a acestora nu face decât rareori apel la teza inegalității, bazându-se mai curând pe axioma incompatibilității culturale sau pe postulatul diferențelor mentale ireconciliabile, pe fondul unui conflict fatal Între civilizații. Putem conveni să numim deocamdată „rasism curent” ansamblul format din atitudini și comportamente de respingere care nu recurg neapărat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
european din ultima treime a secolului al XIX-lea, răul numit „rasism anti-imigranți” se prezintă ca o heterofobie internă și selectivă, dar, spre deosebire de cele două „isme” anterioare, nu funcționează pe baza ideii de rasă, și nici pe baza afirmării unor inegalități. Ceea ce li se reproșează anumitor categorii de imigranți este În primul rând faptul de a fi neasimilabili din punct de vedere cultural, iar În al doilea rând acela de a reprezenta un pericol de dezordine pentru grupul național, pericol polimorf
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
critică sau chiar polemică Împotriva reducției psihopatologice a rasismului, care presupune la rândul ei reducerea cognitivă a rasismului la o prejudecată irațională. În urma cercetărilor asupra „personalității autoritare”, a apărut tendința de a atribui manifestările de discriminare sau de afirmare a inegalității rasiale unei minorități de indivizi „de rasă albă” dotați cu o „gândire În clișee”, legată de tulburări de personalitate care, se presupunea, ar explica iraționalitatea „prejudecăților” lor. Era un mod de a vedea În rasism o trăsătură proprie subculturii patologice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
toate dezavantajele care afectează minoritățile sau grupurile deviante, bachiar toate formele de dominație și exploatare considerate nedrepte sau ilegitime. În plus, utilizările explicative curente ale expresiei „rasism instituțional” păcătuiesc printr-o prea mare generalizare. Așa cum remarca Michael Banton, stigmatizăm astfel inegalitățile observate, fără a le determina Însă cauzele (Banton, 1997, p. 46). Și presupunem prea curând că problema intenționalității acestor comportamente este rezolvată: intențiile actorilor sunt neglijate aici din principiu, sunt puse Între paranteze. Funcția cauzală este atribuită exclusiv structurii sociale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cea mai mică parte din putere. Decizia politică rămâne concentrată În câteva mâini, Însă nimic nu-i oprește pe cei care o dețin să dea impresia că lucrurile stau de fapt altfel: egalitatea abstractă asigurată de sufragiul universal permite mascarea inegalităților concrete (Hermet, 1989 și 1997). Subterfugiul nu ar putea scăpa mult timp perspicacității alegătorilor dacă n-ar fi susținut de un edificiu simbolic adecvat. Principiul suveranității populare, care servește drept soclu sufragiului universal, are un caracter extrem de abstract: pentru a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
capitalismului neputând fi domesticite de democrația liberală, referința la popor ia o turnură exacerbată. Funcționarea economiei internaționale vine să Întărească această logică. FMI și Banca Mondială impun principii neoliberale statelor neoccidentale. Politicile economice introduse sub patronajul lor contribuie la adâncirea inegalităților. Antagonismele capătă o intensitate sporită. Neputându-le integra Într-o formă democratică adecvată, autoritățile caută să le estompeze și să unească Întregul popor Împotriva „opresorilor străini” (Mann, 1996). Din punct de vedere atât politic, cât și social, referirea la popor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]