5,599 matches
-
și determinări reciproce care se stabilesc între obiecte sau concepte. Analiza mediologică devine pertinentă în condițiile punerii în relație a două concepte diferite și urmărește detectarea consecințelor reciproce rezultate în planul zonelor de interacțiune. Din perspectiva "gradului de risc epistemologic", inerent abordării mediologice, R. Debray propune o clasificare a tipurilor de interacțiune. La un prim nivel, se situează interacțiunea intrasistemică (de exemplu, între introducerea sistemului digital și arta fotografică). La al doilea nivel, se află interacțiunea intersistemică (aspecte tehnologice și culturale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cea de-a doua sursă oferă mai multe elemente; ea a ajutat critica epistemologică a modelelor structuraliste care postulau imanența sensului, contribuind la fondarea teoretică a cadrelor unei lingvistici antropologice și la opțiunea realistă a analizelor lingvistice; acest realism este inerent dialecticii limbii și realității prin care practica lingvistică se articulează cu alte practici, fiind legat de însăși noțiunea de producere a sensului. În ceea ce privește psihanaliza, care sondează constituția și funcționarea psihicului uman ca subiect, ea face din acest subiect un om
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
îl folosește drept materie primă. Revenind asupra noțiunii "proces discursiv", în 1975, M. Pêcheux împreună cu C. Fuchs o conexează de cea de "subiect" și de "sens", în condițiile cuprinderii în această noțiune a relațiilor din parafrazele situate în interiorul matricii sensului, inerent formației discursive. Ulterior, noțiunea a fost folosită de cercetătorii care s-au raliat teoriei ideologiilor și au recurs la analiza automată a discursului, dar, în prezent, prin abandonarea acestei teorii, expresia proces discursiv a rămas într-un con de umbră
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
american E. T. Hall pentru a denumi ansamblul observațiilor și teoriilor legate de folosirea de către om a unui spațiu ca produs cultural specific. Proxemica reprezintă studiul utilizării spațiului în relațiile interumane (în general, de către vorbitori în timpul comunicării verbale) și semnificațiile inerente acestei utilizări. Împreună cu kinezica și cu paralingvistica, proxemica studiază actele non-verbale (isoverbale, indiciale și metacomunicative). Noțiunea de "spațiu" ("psihosocial" sau "tranzacțional") se înrudește îndeaproape cu aceea de "teritoriu", cu diferența că teritoriul este fix, avînd un suport material, în timp ce spațiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alegerea între un nume comun și un nume propriu, altfel spus, între a-l considera ființă sau lucru, fie ca element al unei clasificări colective, fie ca individualitate intrinsecă. Această variație se explică prin dimensiunea performativă a vorbirii, care este inerentă problematicii nominației. F. de Saussure a specificat, de altfel, că punctul de vedere este o schemă conceptuală (teoretică) cu care se abordează studiul unui obiect și care creează, prin urmare obiectul, căci influențează observarea realității. Se constată astfel că celelalte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistice cu ajutorul altor semne din aceeași limbă. Apoi, la C. Fuchs, reformularea parafrastică reprezintă o strategie, definită în raport cu interlocutorii și cu situația de comunicare, și este considerată o echivalență de sens între două enunțuri. Este vorba de o echivalență dinamică, inerentă, pentru că ea nu cuprinde valori, care, în afara unui context, să arate o aceeași semnificație sau identitate referențială. Noile tendințe arată că parafraza este un fapt de limbă, generat de fenomenul echivalenței semantice la nivelul sistemului, o relație pe care toți
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care dinamismul producerii sensului este eludat în favoarea unei înțelegeri imanentiste. Cînd atenția se reorientează de la procesele prin care se actualizează sensul pentru a-și produce efectul, gîndirea care se gîndește pe sine a sensului produs, fenomenul este considerat ca fiind inerent cuvintelor înseși. Aceasta se produce printr-o reificare (transformare în obiect) asimilată la ceea ce nu este decît instrument, iar producerea este integrată în produs. În același timp însă, trebuie explicată prezența sensului în cuvînt, dar, fiind un dat anterior actualizării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au finalitate expresivă. La nivelul structurii textuale, creația literară se caracterizează, cel puțin în genurile considerate clasice, prin stereotipii canonice care induc subordonarea unui conținut la o anumită formă - sonet, povestire, roman, dramă etc. (transgresarea formelor canonice este o trăsătură inerentă discursului postmodern). Tot în spațiul literaturii însă se dezvoltă și se valorifică în maniere diferite stereotipiile semantice, concretizate în recurențe tematice, multiplicări de motive, în general, în preluări intertextuale, generatoare de dialog între epoci și culturi. Mai mult, constituirea unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
părțile unui ansamblu, 2) elementele unui ansamblu organizat și 3) ansamblul însuși. Ultima semnificație este proprie cuvîntului sistem și, de aceea, structura trebuie înțeleasă ca fiind o constituție internă formată de elementele care alcătuiesc sistemul, încît ideea de "structură" este inerentă aceleia de "sistem". Prin folosirea cuvîntului structură și a ideii pe care o redă, s-a constituit curentul structuralist în știința limbii, însă, în epoca actuală, cuvîntul și ideea respectivă sînt valorificate în mod deosebit prin caracterul lor operatoriu, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
taxinomiei are în vedere faptul că fiecare limbă clasifică într-un mod propriu entitățile realității, deoarece identificarea, delimitarea și distribuirea în clase a acestor entități reprezintă unul dintre componentele importante ale codului cultural care structurează realitatea prin limbă. Această taxinomie inerentă a limbii constituie prima grilă prin care sensul cuvîntului se raportează la lume prin reprezentare. Se constată astfel că limba nu este o simplă nomenclatură, ci o viziune asupra realității, uneori cu aspecte foarte particulare, așa cum au demonstrat antropologii americani
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
putea ca rezultatele să nu fie cele așteptate. Moralitatea publică nu-i totuna cu cea privată, oricât am vrea să credem altfel. Nu mi se pare că ar fi rău ca un președinte să aibă o față umană - cu tot cu slăbiciunile inerente unei ființe umane normale. S-ar putea să-i prindă chiar bine. Mai degrabă m-aș teme de oameni politici lipsiți de alte pasiuni și vicii în afară de politica însăși. Adică de putere. Într-un pasaj din romanul lui Bulgakov Maestrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
căutarea figurii istorice a lui Iisus, constituie scheletul din debaraua teologiei creștine, iar istoria teologiei de la începutul secolului al XIX-lea nu este decât o serie de încercări nereușite de a rezolva această problemă 61. Eroarea vine dintr-o tendință inerentă lumii protestante, care, din dorința de a-l apropia pe Hristos și de a respecta Scriptură ad litteram, îl umanizează într-atât încât uită că El este și Fiul lui Dumnezeu. Din natura sa teandrică, nu mai rămâne decât personajul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Barth a acceptat fără rezerve principiul istoriografic al analogiei care elimina din start posibilitatea ca ceva absolut unic să se întâmple în istorie: "Dacă Învierea ar fi adusă în contextul istoriei, ea trebuie să sufere de obscuritatea, erorile și îndoielile inerente acesteia"136. Pornind de la ideea lui Barth de revelație ca revelare de Sine a lui Dumnezeu, pe care o vede susceptibilă de gnosticism, teologul luteran german Wolfhart Pannenberg propune conceptul de revelare indirectă a lui Dumnezeu prin evenimentele istoriei mântuirii
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Troeltsch, mai ales pe acela al cauzalității, care nega posibilitatea producerii a ceva absolut unic în istorie, așa cum era Învierea Domnului. Dacă învierea este adusă în contextul istoriei, spune Barth, ea trebuie să se piardă în obscuritatea, erorile și îndoielile inerente ale acesteia"16. A tăgădui istoricitatea lui Iisus însemna a nega însuși faptul că Dumnezeu s-a făcut om, împreună cu jertfa Sa pe cruce, precum și miracolul Învierii, al răscumpărării firii umane corupte. Prin aceasta erau subminate înseși fundamentele Bisericii. Părintele
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de aparențe precum un mănunchi de chei ale unor pivnițe cu vinuri noi, neînvechite) cu pseudopode de esență, iată ce face dezirabil simulacrul! Nu știu dacă viitorul literaturii ne va aduce un triumf al simulacrului, sau decăderea sa este, totuși, inerentă! Nu pot să prezic nimic în acest sens. Deocamdată doar constat regatul indubitabil al simulacrului în literatură. BUCUREȘTI FAR WEST Un mic burghez (II) Daniel CRISTEA-ENACHE E adevărat, imaginea burghezului nu este prea bună. Revoluțiile artistice și cele sociale l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
de promovarea unor produse de lux, precum: parfumuri, ceasuri sau bijuterii, haine de blană, mașini foarte scumpe, vacanțe ș.a.m.d. În aceste cazuri funcționează o relație de tip sinecdotic sau metonimic, în cadrul căreia produsul este prezentat ca o parte inerentă (oricît de mică) a unui stil de viață șic și elegant pe care reclama, de regulă, îl conturează. (Sinecdoca sau metonimia este utilizarea retorică a unei expresii care se referă la o parte dintr-un întreg, sau se conectează la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
teoretică, Culler (1975a), Frow (1986), Iser (1978), Docherty (1983), Margolin (1989; 1996); Emmott (1997); și Culpeper (2000). Lodge (1977:73-124) conține o teză extinsă, în sensul că există două moduri fundamentale și contradictorii ale evoluției discursului: metaforic (acolo unde lucrurile inerent neconectate sînt unite cumva și se pune în lumină o similitudine revelatorie în termenii contextului) și metonimic (acolo unde se pornește de la asocierile inerente dintre lucruri și, în consecință, se realizează o imagine mai bogată și mai nuanțată a unei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în sensul că există două moduri fundamentale și contradictorii ale evoluției discursului: metaforic (acolo unde lucrurile inerent neconectate sînt unite cumva și se pune în lumină o similitudine revelatorie în termenii contextului) și metonimic (acolo unde se pornește de la asocierile inerente dintre lucruri și, în consecință, se realizează o imagine mai bogată și mai nuanțată a unei singure zone a realității). O dinamică metaforică presupune o contopire între o materie secundă cu una primă, pe baza relevanței sale locale și specifice
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
un obiect, modelul se înrădăcinează așadar într-o teorie prealabilă. În sfârșit, modelul celor patru clivaje e un model de tip deictic, adică descrie și enunță reguli interpretative, însă nu pretinde că furnizează vreo explicație. Luarea în calcul a proprietăților inerente caracterului de model sau, mai exact, statutului logic sau epistemologic, impune ca utilizatorii acestuia să-i respecte constrângerile structurale. Astfel, dorința de a adăuga clivaje noi, sau, în generat, categorii suplimentare unei taxinomii modelul celor patru clivaje este o taxinomie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
un mediator între stat și societate. Partidul dominant al postcomunismului românesc, cel social-democrat, se găsește în situația strategică de a putea relua funcția de mediator dintre stat și societate exercitată odinioară de partidul unic. În acest fel, funcția de contestare inerentă pluralismului ideologic, asumată de către o parte a opiniei publice românești mai ales în perioada 1990-1996 a fost în bună parte abandonată în favoarea unei practici sociale de participare ancorate și rodate în comportamentele testate înainte de 1989. De fapt, Partidul Social Democrat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
asuma o identitate sexuală - și, implicit, socială și de gen - coerentă, iar Confesiunile unei măști*, publicat pe când Mishima avea 23 de ani, este o mostră relevantă a acestui efort. Procesul descoperirii de sine nu ar fi, cu toate neliniștile lui inerente, materia primă a unei literaturi remarcabile în absența autenticității detaliilor. Direct și onest, Mishima își descrie căutările și revelațiile într-un cod ce depășește semnificativ limitele imediate ale crizei identitare. Deși își contextualizează cultural invertirea, Mishima caută, cu rafinamentul estetului
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tari de narcotic, o și imobilizează la propriu pentru a o infecta până la capăt. Ulterior,Vali îi scrie Ramonei că deține informații sigure că această doamnă n-a locuit niciodată în străinătate, așa cum pretinsese. Există câteva momente neverosimile în roman, inerente probabil oricărei narațiuni de o asemenea intensitate. Ramona pare a nu avea nicio clipă de luciditate, și acceptă tot ce i se spune fără să pună întrebări. Îngerul ei exterminator purta Chanel N°5, și, dacă ducem metafora mai departe
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pe nedrept neglijată. Aderența placentară a narațiunii la limbaj se găsește, în Portret al artistului la tinerețe, într-o fază incipientă, astfel încât subtilitatea ironiei, arderea intensă a dilemelor spirituale sau introspecțiile permanente ale protagonistului, Stephen Dedalus, rămân intacte, dincolo de travaliul inerent al traducerii. Capacitatea lui Joyce de a recrea lumea în limbaj se manifestă în modul cel mai subiectiv în acest roman, adevărată carte a promisiunilor ce va delimita, alături de Oameni din Dublin, perimetrul pe care se vor consolida romanele sale
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tinde să se așeze într-un model, adică să-i devină familiară cititorului, eșuând în previzibil. Despre Orlando s-a scris, până la exces, că ar fi un roman ilustrativ pentru feminismul Virginiei Woolf, mai precis pentru considerațiile scriitoarei despre androginia inerentă a spiritului sau despre metamorfozele și condiționările culturale și sociale ale identității sexuale. Fără a fi străină ea însăși de neliniștile și incertitudinile acestei probleme esențiale în devenirea sa, Woolf nu a scris, prin Orlando, un manifest. Ceea ce primează este
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de a înțelege realitatea și de a o locui, pur și simplu. Dialogul, desfășurat de-a lungul a cinci întâlniri în aprilie-mai 2011, poate fi citit și ca textul-cheie al unei opere marcate constant de efortul înțelegerii și al interpretării, inerent procesului creației poetice și al traducerii. Unul dintre cei mai importanți poeți români ai ultimelor decenii, cunoscut mai mult în cercuri închise și restrânse decât în spațiul vast al studiilor literare, traducătorul în românește al giganților moderni Joyce, Kafka, Musil
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]