13,441 matches
-
fizice timp de cel puțin 4 săptămâni Simptomatice: analgezice, antitermice Patogenic, în formele cu obstrucție respiratorie sau angină severă: cortico steroizi în cură scurtă. Antibioticele sunt justificate numai în cazul suprainfecțiilor bacteriene. 5.4 Difteria Definiție Difteria este o boală infecțioasă acută și transmisibilă, strict umană, determinată de Corynebacterium diphteriae, caracterizată printr-o evoluție autolimitantă, cu febră, fenomene locale patognomonice și afectare toxică severă. Epidemiologie Datorită vaccinării sistematice, difteria este întâlnită sporadic. Sursa de infecție este omul bolnav. Calea de transmitere
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
face clasic prin testul de toxigeneza (imunoprecipitare) Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. Tratament Difteria este o boală cu izolare și internare obligatorie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
intense. Perioada de stare se caracterizează prin discordanța dintre sărăcia semnelor obiective și intensitatea acuzelor subiective. Obiectiv se remarcă hiperemia conjunctivală și faringiană, limba saburală, raluri subcrepitante. Manifestările formei obișnuite de gripă se pot grupa în trei sindroame principale: Sindromul infecțios general cu febră înaltă (40șC), frison, tahicardie, astenie, anorexie Sindromul respirator, cu catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri retrosternale, tuse seacă Sindromul algic intens, cu artralgii, mialgii, cefalee, dureri oculare, lombalgii. Simptomele gripei se remit după 3-5 zile, urmând
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
65 ani Bolnavii cu afecțiuni cronice pulmonare, cardiace, renale, anemii, DZ, HIV Copiii între 6 luni și 8ani, care necesită tratament cu acid acetilsalicilic (artrita cronică juvenilă, boala Kawasaki) Persoanele instituționalizate Personalul medical, paramedical. Contraindicațiile vaccinului gripal sunt: Temporare: bolile infecțioase acute, administrare recentă de imunoglobuline, medicație anticoagulantă Definitive: alergiile la ou. Particularități ale gripei aviare (AH5N1) Gripa aviară la om se caracterizează prin mare potențial epidemic și manifestări clinice severe, cu rată crescută de mortalitate. Primele cazuri de îmbolnăviri la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sugar și al autismului. În prezent, vaccinul acelular care conține toxoid pertusis a înlocuit vaccinul celular în unele țări dezvoltate, datorită avantajului de a fi mai puțin reactogen. 6.6 Oreionul (parotidita epidemică) Definiție Oreionul (parotidita epidemică) este o boală infecțioasă acută ciclică, transmisibilă, specific umană, produsă de virusul urlian, manifestată prin febră, fenomene generale, inflamație nesupurativă a glandelor salivare și a altor țesuturi (pancreas, testicul, sistem nervos). Epidemiologie Considerat o boală a copilăriei, oreionul se întâlnește mai frecvent la copii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
18 zile (12-24 zile). Cea mai obișnuită formă de manifestare a oreionului este parotidita (70%). Frecvența crescută a acestei localizări a generat și denumirea de parotidită epidemică sau urliană. Debutul parotiditei urliene este precedat cu 24 48 ore de sindrom infecțios moderat și otalgie. Manifestările caracteristice sunt: tumefierea parotidiană dureroasă, cu consistență fermă, elastică, inițial uni-, apoi bilaterală, care acoperă unghiul mandibular. Inflamația glandelor submaxilare și linguale se asociază variabil. Tumefierea bilaterală a glandelor salivare, cu mascarea unghiului mandibular, dau aspectul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
atenuat, fiind disponibil ca o componentă a trivaccinului pentru rujeola - rubeolă oreion (RORVax, Priorix), administrat în două doze, recomandate la vârsta de 12-13 luni și 2 ani. Vaccinul este contraindicat în boli febrile, la gravide, și la imunodeprimați. 7 PNEUMONIILE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să înțeleagă diferențele epidemiologice, etiologice și prognostice dintre pneumoniile comunitare și nozocomiale Să cunoască etapele patogeniei infecției pneumonice și caracterele diferențiale dintre pneumonille bacteriene și cele virale Să identifice aspectele clinice și anatomo-radiologice caracteristice pneumoniilor infecțioase Să
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
PNEUMONIILE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să înțeleagă diferențele epidemiologice, etiologice și prognostice dintre pneumoniile comunitare și nozocomiale Să cunoască etapele patogeniei infecției pneumonice și caracterele diferențiale dintre pneumonille bacteriene și cele virale Să identifice aspectele clinice și anatomo-radiologice caracteristice pneumoniilor infecțioase Să enumere metodele de diagnostic etiologic al pneumoniilor Să cunoască principiile terapeutice ale diferitelor tipuri de pneumonii. 7.1 Definiții Pneumoniile infecțioase sunt procese inflamatorii acute ale parenchimului pulmonar, alveolar și/sau interstițial, produse de diferiți agenți patogeni. Clasificarea actuală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pneumonice și caracterele diferențiale dintre pneumonille bacteriene și cele virale Să identifice aspectele clinice și anatomo-radiologice caracteristice pneumoniilor infecțioase Să enumere metodele de diagnostic etiologic al pneumoniilor Să cunoască principiile terapeutice ale diferitelor tipuri de pneumonii. 7.1 Definiții Pneumoniile infecțioase sunt procese inflamatorii acute ale parenchimului pulmonar, alveolar și/sau interstițial, produse de diferiți agenți patogeni. Clasificarea actuală a pneumoniilor cuprinde trei categorii, diferențiate prin particularități epidemiologice, etiologice, terapeutice și prognostice, dar au aspecte fiziopatologice, clinice și radiologice comune, necesitând
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
strategii de prevenire. 7.5 Tablou clinic Formele comune (tipice) de pneumonie se manifestă prin: 1. Semne funcționale respiratorii: tuse, expectorație (mucoasă, purulentă sau hemoptoică), dureri toracice, dispnee 2. Semne fizice: raluri bronșice, sindrom clinic de condensare pulmonară 3. Sindrom infecțios general: febră, frisoane, curbatură. În formele atipice, se asociază frecvent simptome nespecifice extrarespiratorii: cefalee, simptome digestive, mialgii, artralgii. Semnele clinice respiratorii sunt necaracteristice. Pneumonia se poate complica la nivel locoregional prin abcedare sau prin extindere pleurală (pleurezie serofibrinoasă, purulentă). Formele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ELISA Izolarea Chlamydophila psittaci din spută, sânge sau materiale necrotice, pe culturi de celule He-la, ou embrionat sau inoculare la șoarece (dificilă, rar utilizată). Tratamentul etiologic de elecție este Doxiciclina 200 mg/zi, timp de 10-15 zile. 8 DIAREILE ACUTE INFECȚIOASE Obiectivele specifice cursului : Să definească noțiunea de diaree acută infecțioasă Să enumere principalele cauze de diaree infecțioasă Să explice mecanismele patogenice al diareilor infecțioase Să cunoască atitudinea practică în boala diareică urgentă și în afara urgențelor Să cunoască particularitățile etiopatogenice, epidemiologice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pe culturi de celule He-la, ou embrionat sau inoculare la șoarece (dificilă, rar utilizată). Tratamentul etiologic de elecție este Doxiciclina 200 mg/zi, timp de 10-15 zile. 8 DIAREILE ACUTE INFECȚIOASE Obiectivele specifice cursului : Să definească noțiunea de diaree acută infecțioasă Să enumere principalele cauze de diaree infecțioasă Să explice mecanismele patogenice al diareilor infecțioase Să cunoască atitudinea practică în boala diareică urgentă și în afara urgențelor Să cunoască particularitățile etiopatogenice, epidemiologice, clinice, diagnostice și curativo-profilactice pentru holeră, dizenterie și febră tifoidă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau inoculare la șoarece (dificilă, rar utilizată). Tratamentul etiologic de elecție este Doxiciclina 200 mg/zi, timp de 10-15 zile. 8 DIAREILE ACUTE INFECȚIOASE Obiectivele specifice cursului : Să definească noțiunea de diaree acută infecțioasă Să enumere principalele cauze de diaree infecțioasă Să explice mecanismele patogenice al diareilor infecțioase Să cunoască atitudinea practică în boala diareică urgentă și în afara urgențelor Să cunoască particularitățile etiopatogenice, epidemiologice, clinice, diagnostice și curativo-profilactice pentru holeră, dizenterie și febră tifoidă. 8.1 Diareea acută infecțioasă Diareia acută
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Tratamentul etiologic de elecție este Doxiciclina 200 mg/zi, timp de 10-15 zile. 8 DIAREILE ACUTE INFECȚIOASE Obiectivele specifice cursului : Să definească noțiunea de diaree acută infecțioasă Să enumere principalele cauze de diaree infecțioasă Să explice mecanismele patogenice al diareilor infecțioase Să cunoască atitudinea practică în boala diareică urgentă și în afara urgențelor Să cunoască particularitățile etiopatogenice, epidemiologice, clinice, diagnostice și curativo-profilactice pentru holeră, dizenterie și febră tifoidă. 8.1 Diareea acută infecțioasă Diareia acută infecțioasă (DAI) este a doua cauză de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de diaree infecțioasă Să explice mecanismele patogenice al diareilor infecțioase Să cunoască atitudinea practică în boala diareică urgentă și în afara urgențelor Să cunoască particularitățile etiopatogenice, epidemiologice, clinice, diagnostice și curativo-profilactice pentru holeră, dizenterie și febră tifoidă. 8.1 Diareea acută infecțioasă Diareia acută infecțioasă (DAI) este a doua cauză de morbiditate în lume, pe primul loc situându-se infecțiile tractului respirator superior. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, anual se înregistrează 4 6 milioane de decese cauzate de boli diareice, majoritatea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Să explice mecanismele patogenice al diareilor infecțioase Să cunoască atitudinea practică în boala diareică urgentă și în afara urgențelor Să cunoască particularitățile etiopatogenice, epidemiologice, clinice, diagnostice și curativo-profilactice pentru holeră, dizenterie și febră tifoidă. 8.1 Diareea acută infecțioasă Diareia acută infecțioasă (DAI) este a doua cauză de morbiditate în lume, pe primul loc situându-se infecțiile tractului respirator superior. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, anual se înregistrează 4 6 milioane de decese cauzate de boli diareice, majoritatea apărute la copii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
curs de dezvoltare. Definiție, clasificări Diareea acută se definește prin eliminarea unei cantități de fecale de peste 300 ml/24 ore, de obicei asociată cu reducerea consistenței materiilor fecale și de creșterea frecvenței emisiilor peste 3 scaune zilnic. Cauzele diareilor sunt: infecțioase, toxice, medicamentoase, ischemice sau osmotice. Infecțiile constituie cea mai frecventă cauză a diareilor. Etiologia diareilor infecțioase este diversă: Virală: rotavirusuri, astrovirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri, herpes-virusuri (CMV) Bacteriană: shigelle, salmonelle, E. Coli, Vibrio cholerae, Campylobacter jejunii, Yersinia enterocolitica, S. Auriu, Clostridium difficile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
300 ml/24 ore, de obicei asociată cu reducerea consistenței materiilor fecale și de creșterea frecvenței emisiilor peste 3 scaune zilnic. Cauzele diareilor sunt: infecțioase, toxice, medicamentoase, ischemice sau osmotice. Infecțiile constituie cea mai frecventă cauză a diareilor. Etiologia diareilor infecțioase este diversă: Virală: rotavirusuri, astrovirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri, herpes-virusuri (CMV) Bacteriană: shigelle, salmonelle, E. Coli, Vibrio cholerae, Campylobacter jejunii, Yersinia enterocolitica, S. Auriu, Clostridium difficile Fungică: Candida Parazitară: Entamoeba Hystolitica, Giardia, Balantidium coli, Cryptosporidium parvum În afara criteriului etiologic, clasificarea diareilor se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
după: evoluție: acută (durata mai mică de 2 săptămâni), subacută (2-4 săptămâni), cronică (peste 4 săptămâni) caracteristicile scaunelor: apoasă, sanghinolentă, muco-pio-sanghinolentă mecanismul fiziopatologic: osmotică, secretorie, inflamatorie locul apariției: comunitară, nozocomială, dobândită în călătorie. Epidemiologie Rezervorul de infecție pentru diareile acute infecțioase (DAI) este uman sau animal, reprezentat de bolnavi și purtători de microbi. Transmiterea digestivă se poate realiza direct, prin contact cu sursa de infecție, sau indirect, prin intermediul apei, alimentelor sau obiectelor contaminate. Mâinile murdare favorizează transmiterea digestivă a infecțiilor. Unii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
germenilor din flora intestinală obișnuită (endogeni), pune în alertă o serie de mecanisme de apărare ale gazdei. Depășirea acestor mecanisme poate avea ca urmare apariția DAI, cu manifestări specifice în funcție de etiologie. Mecanismele de apărare ale gazdei care intervin în agresiunile infecțioase digestive sunt reprezentate de: Mecanisme nespecifice (înnăscute): bariera gastrică acidă, peristaltismul intestinal, învelișul de mucus protector, competiția florei endogene, capacitatea antibacteriană a lizozimului, secrețiilor digestive și a acizilor biliari Mecanisme specifice (imune): limfocitele T intraepiteliale (CD8), limfocitele T din lamina
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
limfocitele T din lamina propria (CD4), limfocitele B, țesutul limfatic asociat intestinului (GALT), IgA secretorii. Imunoglobulinela A secretorii acoperă vilii intestinali și blochează receptorii pentru bacterii sau viruși, împiedicând atașarea acestora de epiteliul intestinal. Principalele caractere de patogenitate ale agenților infecțioși implicați în DAI sunt: Aderența, enterotoxigeneza, citotoxigeneza și invazivitatea. Aderența microbiană este realizată prin pili sau fimbrii ( E. coli) și are rol în atașarea microbilor pe suprafața mucoasei. Enterotoxigeneza este datorată unor toxine microbiene (V. choleric, E. coli), care au
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
biologice. Tratament etiologic se administrează în funcție de agentul etiologic suspectat. Sindromul pseudoocluziv Sindromul pseudoocluziv asociat DAI poate apare în colita gravă (cauzată de salmonele, shigele, clostridii), prin hipopotasemie sau după administrarea medicamentelor antiperistaltice. De aceea, medicamentele antiperistaltice sunt contraindicate în diareile infecțioase invazive. Diagnosticul este suspicionat clinic și radiologic prin evidențierea nivelelor hidroaerice la radiografia abdominală “pe gol” și impune consultul chirurgical pentru excluderea peritonitei sau ocluziei intestinale. Atitudinea de urgență constă în oprirea aportului alimentar, rehidratarea si nutriția parenterală, administrarea de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt reacția de aglutinare, reacția de imunofluorescența directă, etc. Tratamentul DAI se bazează pe măsuri igieno dietetice, simptomatice (antispastice, antiemetice, reechilibrare hidroelectrolitică și acido-bazică) și etiologice, conform supoziției clinico-epidemiologice și rezultatelor microbiologice. 8.2 Holera Definiție Holera este o boală infecțioasă acută intestinală, produsă de vibrionul holeric, caracterizată clinic prin diaree abundentă apoasă, vărsături, crampe musculare, deshidratare masivă cu colaps și potențial letal. Epidemiologie Holera este o boală cu transmitere fecal-orală și potențial epidemic ridicat, mai ales pentru biotipul El Tor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pe baza caracterelor biochimice. Alte metode de diagnostic etiologic sunt determinarea acidului nucleic (PCR) sau evidențierea anticorpilor aglutinanți, care apar după 4-6 zile de boală și persistă la purtători. Diagnosticul diferențial se poate face cu toxiinfecțiile alimentare, alte diarei acute infecțioase severe (bacteriene, virale, parazitare), intoxicațiile cu ciuperci. Tratament Obiectivul principal în tratamentul holerei este echilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică, adaptată permanent la bilanțul hidric. Bilanțul hidric evaluează pierderile de lichide prin scaune, vărsături, urină, consum fiziologic și aportul hidric pe cale orală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
holerici beneficiază de chimioprofilaxie cu Tetraciclină 2g/zi X 3zile. Profilaxie specifică se face prin vaccinare . Administrarea sa este obligatorie la persoanele care călătoresc în țări endemice de holeră. 8.3 Dizenteria bacilară (Shigeloza) Definiție Dizenteria este o boală diareică infecțioasă acută, cu potențial de cronicizare, produsă de Shigella sp., caracterizată prin febră, tenesme și scaune afecaloide muco-pio-sanguinolente. Epidemiologie Sursa dizenteriei o constituie bolnavii și purtătorii de shigele. Speciile de shigele sunt rezistente în mediul extern, putându-se izola după 7
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]