4,420 matches
-
că întâlnirile la nivel înalt au fost mult mai rare. Prima vizită a generalului Antonescu în calitate de prim-ministru a fost la Roma (14-16 noiembrie 1940), unde și-a prezentat punctul de vedere critic asupra Dictatului de la Viena, act susținut cu insistență de Italia. Următorul contact la nivel înalt a avut loc în 1943 (29 iunie-4 iulie) când Mihai Antonescu a propus ducelui Benito Mussolini să ia inițiativa unor tratative cu Națiunile Unite pentru ieșirea celor două state din război. Deși Ducele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
abdicări a regelui”, iar el, Antonescu, să guverneze „în mod autoritar”. O opinie diferită este prezentată de prințul Mihail Sturdza, diplomat de carieră, care afirmă că departe de a primi vreun îndemn sau vreun sprijin din partea Germaniei, „până în ultimul moment, insistențele Legației Germaniei s-au exercitat pe lângă Mișcare[a Legionară - n.a.] în sensul rămânerii lui Carol pe Tron”, ceea ce aruncă o altă lumină asupra evenimentelor din acea perioadă. În această perioadă, mediile germane din România - diplomați, ziariști, oameni de afaceri, trimiși
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1940. Ziaristul Al. Caulin a observat că, în pofida schimbărilor legislative care aveau loc, lipsea totuși „înfrânarea speculei și pedepsirea exemplară a tuturor ce profită de sărăcia și lipsa populației”, în timp ce O. Kramer a apreciat că opinia publică românească cere cu insistență să se instaureze „rapiditatea și dreptatea în rezolvarea cererilor făcute de public”, adică o reducere a birocrației și o intrare în normalitate, deoarece manifestările legionare și abdicarea regelui paralizaseră activitatea instituțiilor statului. Manifestele răspândite de legionari, acuzatoare la adresa regelui Carol
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unități au fost avizați, prin Ordinul nr. 54.932/23 martie 1942, să încredințeze funcția de ofițer informator numai celor care îndeplinesc exigențele impuse de regulament. Ulterior, Marele Stat Major a exemplificat un caz contrainformativ și a reiterat „cu toată insistența” la amplificarea măsurilor specifice în unități. Pe fondul campaniei militare aflată în plină desfășurare pe frontul de est, Secția a II-a a emis Instrucțiuni asupra acțiunii contrainformative în campanie, care au fost fundamentate pe experiențele acumulate până la data respectivă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
florile pe care mi le poartă băiețelul, cu roșu, cu pantaloni trei sferturi, București Craiova pe vagoane, nu le pasă, trenul se întoarce la București cu inscripțiile de sosire, și acelea false, anunțurile la megafon, al treilea în zece minute, insistența altfel inexplicabilă, personalul de București, linia întîi! dezorientații din stațiile de pe parcurs, treaba lor! dar nici la țară nu e bine, ce să fac la țară, să mănînc urzici, în sărăcia aia! burta toată în șort albastru, și ce faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în sfîrșit stăpînirea otomană (vezi harta 6). Celelalte revendicări naționale nu se puteau referi decît la teritoriul habsburgic sau, în cazul României, la Basarabia, aflată sub stăpînirea Rusiei. Existau puține șanse ca guvernul român să-și afișeze cu prea multă insistență pretențiile față de oricare dintre aceste două mari vecine ale sale. În Transilvania, Bucovina și Basarabia trăiau foarte mulți români. România era însă aliată cu Austro-Ungaria, și nu putea interveni în mod activ în vreuna din aceste regiuni. Atitudinea guvernului sîrb
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nu era la fel de înclinat spre conciliere. Pe lîngă aceasta, extrem de spinoasa problemă a Macedoniei și ORMI continuau să constituie o barieră între cele două țări. Politica de asimilare a guvernului de la Belgrad din ținuturile macedonene aflate sub controlul lui și insistența asupra caracterului sîrbesc al populației înflăcăra și mai mult opinia publică bulgară. Chestiunea nu era ușor de rezolvat; în anii de după război, ca și în cei de dinaintea lui, macedonenii au avut o influență foarte mare asupra Bulgariei. Practica organizării de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Uniunea Sovietică. Numirea lui era o recunoaștere clară a faptului că trebuiau făcute unele aranjamente politice în vederea concilierii cu sovieticii. Noul guvern s-a confruntat apoi cu sarcina dificilă de a întoarce armele și de a negocia termenii armistițiului. În urma insistențelor Aliaților, România a declarat la 24 august război Germaniei, dar majoritatea trupelor germane erau deja izgonite din țară. Cu toate acestea, soldații români aveau în față încă multe luni de luptat în Europa Centrală, perioadă în care vor suferi încă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
față de continuarea integrării economiilor blocului. Ele erau pe vremea aceea preocupate mai ales de stabilirea unor legături mai strînse cu națiunile occidentale, care produceau bunuri superioare și aveau avantajul de a putea oferi tehnologii avansate. În foarte mare parte datorită insistenței României, membrii Comecon-ului (CAER-ului) căzuseră de acord ca fiecare stat să fie liber să participe la sau să se retragă din cadrul proiectele mixte. Pe lîngă aceasta, problemele mai vechi nu fuseseră încă rezolvate. Fiecare stat se dezvoltase conform modelului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
puțin entuziasm în legătură cu conceptul coexistenței pașnice și cu ideea căilor diferite de înaintare spre socialism. Considerînd că Iugoslavia era în continuare o amenințare, guvernul albanez a manifestat un interes limitat în privința eforturilor lui Hrușciov de reconciliere cu Tito. Cu toată insistența sovieticilor, el a refuzat să-l reabiliteze pe Koci Xoxe, care fusese executat în 1949 sub acuzația de a fi fost în fruntea facțiunii pro-iugoslave, ca un semn de bunăvoință față de Belgrad, deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri reale ale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fost o pură întâmplare. În 810, Pepin, cel de-al doilea fiu al lui Carol, moare, urmat în 811, de fratele său mai mare, Carol. Nobilii franci îl forțează pe împărat să-și asigure succesiunea. Ca atare, în 813, cedînd insistențelor marilor nobili și clerici de la curte, Carol cel Mare îl încoronează împărat pe cel mai tînăr dintre fiii săi, Ludovic care va fi supranumit cel Pios sau cel Bun, acordîndu-i și fiului acestuia, Bernard, titlul de rege al Italiei. Coroana
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
să le convertim în trudiri de rugăciuni acumulate pentru acel suflet; altminteri, prin resentiment, l-am expune pe Pr. Giovenale Falco misionar acolo, care slujește spre măreața zidire și mulțumire cu încuviințarea acelui domnitor, căruia i s-a recomandat cu insistență pentru recuperarea, instrumentelor unuia dintre acele convente, celălalt fiind distrus cu tot cu biserică. Este vorba despre biserica și conventul din Târgoviște incendiate de tătari. Întorși la Roma cei doi preoți, Angelo Petricca da Sonnino și Francesco Antonio Frascella da San Felice
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
treacă în administrația preoților observanți din Bulgaria. 1. Mons. Marco Bandini, O.F.M. Obs., Administrator Apostolic de Bacău Datorită stimei deosebite de care se bucura Episcopul Deodatus pe lângă Sf. Congregație, pentru zelul cu care conducea dioceza de Sofia și în virtutea insistențelor sale pe lângă aceiași instituție pentru numirea noului Episcop, Sf. Congregație, după ce a analizat cu atenție toate detaliile și a obținut dispensa subiectului propus natus ex parente schismatico, l-a numit pentru scaunul episcopal de Marcianopoli cu oficiul de Administrator Apostolic
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
distrugeau totul, ducând în robie până și femeile și copiii, și războaiele continue cu nelipsitele consecințe de ciumă și foamete. În această situație, viața misionarului devenea aproape imposibilă fără un ajutor din partea Sf. Congregații a Propagandei. Prin aceasta se explică insistența cu care misionarii cereau acest subsidiu. În acest sens, în 1650 l-au trimis la Roma pe Pr. Agostino da Barbarano cu o procură din partea fiecărui misionar pentru a solicita datoriile neplătite; în 1652 au consemnat iarăși procurile lor Pr.
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale, educația fredericiană a instituit un model din care avea să se inspire masiv Iosif al II-lea al Austriei, cu repercusiuni directe asupra structurării învățământului transilvănean. Filosofia occidentală a luminilor, cu insistența sa asupra posibilității emancipării prin educație, avea să stea la bazele unor politici statale din ce în ce mai sistematice de organizare a învățământului public. În partea central răsăriteană a Europei, unde se întindea dominionul Casei de Habsburg (incluzând și Transilvania, din 1691), emanciparea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sub forma doctrinei religioase. În condițiile în care ideația în termeni naționali se afla încă într-un stadiu germinativ, prevalentă în literatura didactică este însă nu atât o ideologie a națiunii, cu atât mai puțin a naționalismului, cât mai ales insistența pe ideea de patrie și, în consecință, marșarea pe patriotism. Însă patriotismul propovăduit de cărțile școlare este de esență nu atât naționalistă, cât religioasă. M.-L. Murgescu (1999) sintetizează mariajul dintre doctrina patriotismului și morala religioasă prin insolita noțiune de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
legislativ ingenios, adoptând, în 1874, o lege asupra unităților administrative care a redus numărul de comune la jumătate. Titu Maiorescu, ca ocupant al fotoliului de ministru al educației în acel an, este creditat cu meritul de a fi salvat, prin insistențele sale, "principiul educației obligatorii" și cel al caracterului secular al învățământului, prevenind astfel "întreaga structură educațională rurală de la a fi dată pe mâna clericilor" (Drace-Francis, 2006, p. 149). Învățământul românesc începe să fie cu adevărat public și de masă doar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-se cu starea Daciei sub domnia lui Carol I. Dimensiunea teritorială (dacică) ia locul dimensiunii etnice (romane) ca ax central al istoriei poporului român, însă această substituție nu afectează semnificativ temele constitutive ale națiunii române: vechimea și continuitatea istorică. Dimpotrivă, insistența asupra factorului teritorial pune în lumină imobilismul geografic al poporului român. După febra latinistă creată de istoriografia Școlii Ardelene, în care ficțiunea și facticitatea erau croșetate într-o singură relatare a trecutului poporului român, sobrietatea analitică adusă de A.D. Xenopol
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
titlul Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX (Tismăneanu, 2013), devine cu atât mai transparentă strategia de diabolizare a trecutului utilizată în portretizarea comunismului românesc făcută în Raportul final. Și mai revelatoare în acest sens este insistența lui V. Tismăneanu asupra înțelegerii ad litteram a titlului cărții sale, "Diavolul în istorie". Într-o serie de declarații și luări de poziție în sfera publică, Tismăneanu a afirmat, reiterativ, că expresia "diavolul în istorie" "nu este pur și simplu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întărim baza materială la căminele culturale, școli etc. La comuna Hălăucești, de exemplu, la Butea, Oțeleni le oferă și muzică pentru distracție și pe urmă îi duce la biserică. Există tendința într-o serie de comune de a atrage cu insistență copiii la activitatea religioasă, desigur că credința este liberă, dar inspectoratul școlar și directorul școlii din acele comune să ia măsuri pentru a scoate copiii de sub influența religioasă. În foarte multe comune, un număr mare de membri de partid participă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
radio Europa Liberă asupra revistei Opinia studențească. S. B.: Aveau sursă bună, reda cu acuratețe. D. T.: Mai departe: Sursa îl cunoaște pe Doru Tompea de aproximativ șase luni ca pe un președinte UASCR activ, întreprinzător, dar ușor influențabil la insistențele anumitor persoane, respectiv Ursu Șerban, șeful comisiei organizatorice, și Vasile Lucian Arhire, redactor-șef adjunct la Opinia studențească. Tot în legătură cu comentariul postului de radio Europa Liberă, sursei i s-a spus în aceeași zi de luni, 11.05.1981, de către
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se putea realiza numai prin obținerea suveranității asupra patriei. Rezultatele negocierilor între cele două mișcări, hindusă și musulmană, consta în ciocnirea între componentele politice care erau reconciliabile între ele; aceasta consta în opoziția Congresului Național Indian față de divizarea Indiei și insistența Ligii Musulmane, pe întreaga Indie, pentru o patrie independentă. Se insista de a se acorda dreptul de a conduce provinciile acolo unde membrii comunității erau majoritari, create de englezi în scopuri administrative, iar delimitarea granițelor nu era determinată de forțele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cunoașterea realităților din China și o contribuție însemnată la dezvoltarea relațiilor politice româno-chineze și în alte domenii de activitate (cultural, economic, consular, informativ, etc.). * În Irak, m-am ocupat, printre altele, și de activitatea de informare politică, la sugestia și insistențele ambasadorului prof. Ion Georgescu, în perioada martie 1959-dec. 1961, primind informații din Centrala M.A.E., pentru a fi transmise direct primului-ministru irakian Abdel Karim Kassem, inițiatorul revoluției irakiene de la 14 iulie 1958, care a înlăturat monarhia irakiană de la putere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
conving pe funcționarul de la Protocol din țara respectivă să obțină aprobarea superiorului său pentru ca soția președintelui să poată avea acces în încăperea de pe aeroport unde avea loc prima întâlnire dintre președintele României și șeful statului kuweitian, după sosirea din Pakistan. Insistențele mele s-au soldat cu succes, celor două soții fiindu-le amenajat un loc separat, dar în același salon de protocol, cu cei doi șefi de stat. * Cu prilejul vizitelor efectuate de președintele României la începutul anului în Libia (12-14
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ci doar pentru descoperirea adevărului, adică pentru formularea unei concluzii care să fie adevărată ori cât mai apropiată de adevăr. Dar aceasta nu este cu putință decât respectând reguli formale, care stabilesc aspecte generale, valabile, așadar, pentru mai multe cazuri. Insistența lui Aristotel, în acest tratat, de a tematiza definiția privită ca operație ce se adresează noțiunilor constituie un semn clar al intenției lui de a lămuri problemele noțiunii, atât pe cele care o privesc direct, așa cum este și definiția 94
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]