4,097 matches
-
practicat ori de câte ori a fost justificat acest exercițiu de limpezire. În spatele întrebării stă de fapt o alta, mult mai adâncă prin implicațiile sale, anume dacă adâncimea spiritualității unui om poate fi măsurată doar de gradul exersării formale și în scris a intelectului său (în mod similar se poate pune problema și în legătură cu ansamblul unei tradiții spirituale). Putem întrezări răspunsul pe care l-ar fi dat un bizantin. Protagoniștii mișcării culturale a epocii niceene a Imperiului, condus de împărații din dinastia Lascaridă, au
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mai puțin și o altă manieră de reaproximare a dialecticii atât de sensibile pentru bizantini a raportului între Unu și multiplicitate. Se impun și alte teme care implică acest raport, cum ar fi unitatea lumii, sau unitatea sufletului ori a intelectului. Ca exemplu, Theodorus II Lascaris, împărat al Niceei (1254-1258) scrie Șase discursuri asupra comuniunii naturale, în care dovedește folosirea unei noțiuni filosofice a naturii și care are ca obiect încercarea de a dovedi unitatea naturii în raportul său cu multiplicitatea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Cel care ajunge la experiența ultimă a divinității, cea făcută cu putință prin har, se găsește în paradoxalitatea stării în care vede nevăzând, căci actul de cunoaștere în asemenea stare are necontenit caracterul unei avansări printr-o putere exterioară facultăților intelectului. Pentru a aprofunda înțelesurile pe care spiritualitatea bizantină le-a dat dialecticii apofatic-catafatic în continua lor completare reciprocă pe calea cunoașterii, este necesară discutarea rolului pe care analogia, ca metodă de cunoaștere l-a jucat. Știm că rolul analogiei în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
origenistă, consideră că putința vederii luminii dumnezeiești este proprie vouq-ului, că mintea omenească are capacitatea de a contempla într-o gnoză esențială lumina Treimii. În această stare, în care mintea însăși devine lumină, se ajunge la simultana percepție în care intelectul se vede pe sine în timp ce are vederea Dumnezeului Treimic. Pentru tradiția origenisto-evagriană, vederea luminii nu implică o trecere dincolo de putințele vouq-ului, de aceea tema întunericului înțeles drept o cunoaștere prin ignoranță lipsește. Însă, în cea mai înaltă stare a minții
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
meditație pentru multe secole în filosofia bizantină, pentru că a fost reluată, în repetate rânduri și din motive diferite, întrebarea asupra putinței minții de a sesiza suprema Realitate. Poate fi recunoscută aici influența spiritualismului platonician care are ca teză esențială afinitatea intelectului cu divinul. Tot aici stă însă și pericolul care a fost resimțit de autorii bizantini de mai târziu: înțelegerea experienței mistice ultime ca pe o gnoză. Diferența între neoplatonism și creștinism se estompează în bună măsură într-o asemenea situație
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Grigorie, 0s«Qia este cu totul altfel înțeleasă. Meditând pe marginea urcușului lui Moise pe Sinai și a experienței supreme pe care acesta a avut-o acolo, episcopul de Nyssa va acorda valoare esențială întunericului ca semn al depășirii puterilor intelectului în suprema contemplație. Interpretând faptul că lui Moise Dumnezeu i se arată mai întâi în lumină și apoi în întuneric, Grigorie va afirma că adevărata apropiere de Dumnezeu este dincolo de vedere, este o unire dincolo de înțelegere, acolo unde nu mai
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
istoriei spiritului bizantin nu vor avea caracterul definiției, nici al epuizării subiectului. În momentele în care se va fi ajuns la alte orizonturi de maturitate în cultura bizantină se va fi resimțit nevoia unor noi precizări și discuții asupra rolului intelectului în cunoaștere, fără ca acest fapt să însemne o aventură pe teritorii necunoscute. Nu se punea chestiunea încercării unor soluții noi, cât mai radicale asupra întrebării asupra putințelor umane de cunoaștere, căci aceasta ar fi însemnat mai degrabă o abatere de la
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în susținerea unor astfel de experiențe. Dar mai grav, i se părea calabrezului că suna a erezie afirmația că ceea ce vezi pe cea mai înaltă treaptă este o lumină și aceasta petrecându-se în trup, nu întru capacitățile exclusive ale intelectului, ceea ce implică percepția prin simțuri a dumnezeirii, teză văzută ca fiind de inspirație mesaliană. Mesalianismul era o doctrină eretică care susțineau că pot vedea esența divină cu ochii omenești. Se naște astfel o controversă, în care susținătorul înțelegerii hesychaste a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
experiența textuală a mai multor trăitori paradigmatici ai spațiului bizantin, între care poate fi numit Simeon Noul Teolog. Limbajul devine foarte riscant atunci când încerci să pui în discurs o experiență extrem de intimă și care nu implică într-un mod privilegiat intelectul, ci cuprinde întreaga ființă. Scrierile palamite evidențiază această dificultate, lucru dovedit de situația că ultima confruntare, cea cu Gregoras, s-a stins în momentul în care Palama a fost de acord că trebuie folosit cu o mai mare atenție și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
celei mai înalte, rugăciunea curată. Ea este chiar Dumnezeu, însă nu după esența sa, ci doar după energia sau lucrarea sa, este caracterul vizibil al dumnezeirii. Această lumină depășește atât inteligența cât și simțurile și totuși atât simțurile cât și intelectul sunt inundate de ea, manifestându-se în om în întregul său, nu se limitează la una din facultățile sale. Mai mult decât atât, această lumină nu are un caracter abstract, neutru, ca un fel de ieșire, de radiere automată din
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
poate fi numită „înțelegere prin experiență”. În Triade, Palama susține că în mod principial Dumnezeu este imediat și direct accesibil într-o formă care, deși depășește putințele naturale ale omului, este totuși înregistrată de simțuri la fel ca și de intelect. Aceste afirmații au însemnat un adevărat scandal pentru oponenții palamismului care au văzut o absurditate în susținerea posibilității ca realitatea supremă să poată fi sesizată altfel decât prin puterea rațiunii curățită prin exercițiul apofazei. Însă până la urmă se dovedește că
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
bizantine a însemnat și o mereu reluată aproximare a felului în care poate fi exprimată participarea integrală a omului în experiența cunoașterii înțeleasă în mod esențial ca unire. De aceea simțurile nu au jucat un rol mai puțin important decât intelectul în experiențele ultime de cunoaștere, ba chiar ceea ce le este propriu ca putințe cognitive a jucat un rol major în conturarea unei simbolistici a inefabilului ce însoțește dimensiunea personală a oricărei cunoașteri, care pentru bizantini era așa de importantă. În
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
rigoare, numele de empirism. Deși au fost acuzați atât de des de către moderni de o atitudine contemplativă, desprinsă de realitatea pragmatică, ceea ce a contat în spiritualitatea bizantină a fost experiența concretă, cea trecută la fel de mult prin simțuri ca și prin intelect. Nu poți să afli nimic despre orice realitate atâta vreme cât nu ai o experiere concretă a acesteia, și această afirmație era la fel de valabilă pentru bizantini și în cazul cunoașterii lui Dumnezeu. De aceea, orice discurs al cugetării filosofice a fost întotdeauna
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lumea atopică a Ideilor prin cunoașterea logos-ului ființelor. Este o contemplare ce înseamnă participare la Bine, de care omul se poate împărtăși la modul analogic. Așa cum vederea soarelui nu este soarele, ci simțul cel mai asemănător soarelui, la fel intelectul participă la bine într-un mod analog. Intelectul nu este binele, ci este asemenea binelui, reprezintă putința de a „privi” Binele. Analogia este în același timp un semn al măsurii, a gradului în care devine cu putință pentru intelect să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ființelor. Este o contemplare ce înseamnă participare la Bine, de care omul se poate împărtăși la modul analogic. Așa cum vederea soarelui nu este soarele, ci simțul cel mai asemănător soarelui, la fel intelectul participă la bine într-un mod analog. Intelectul nu este binele, ci este asemenea binelui, reprezintă putința de a „privi” Binele. Analogia este în același timp un semn al măsurii, a gradului în care devine cu putință pentru intelect să recunoască Binele. Valoarea pe care o acordă Platon
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fel intelectul participă la bine într-un mod analog. Intelectul nu este binele, ci este asemenea binelui, reprezintă putința de a „privi” Binele. Analogia este în același timp un semn al măsurii, a gradului în care devine cu putință pentru intelect să recunoască Binele. Valoarea pe care o acordă Platon analogiei nu este legată de compararea cantităților ori a mărimilor, nu înseamnă nici o analogie a relațiilor dintre numere, ci este are dimensiunea unei relații de reprezentare, o relație a imaginii cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
-o în Paradis și a pierdut-o, dar pe care, o dată cu Întruparea Logos-ului, este cu putință de redobândit. Simplitatea minții, acea goliciune pentru simplitate, este descrisă de Maxim Mărturisitorul și de alți autori ca fiind acea situație în care intelectul surprinde în mod simplu și nediferențiat, nediscursiv, întreaga realitate cu care este confruntat, dintr-o dată. Nu este nevoie de construcții raționale, căci mintea surprinde direct și simplu, adevărul despre cele ce sunt. Acest ideal, afirmat explicit ca scop în practica
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ca act interior al rațiunii, ca ceea ce ține de vouq și simțuri este o diferență de esență, cele din urmă trebuind să fie cu totul părăsite în actul cognitiv dacă se dorește evitarea înșelăciunii. Diferența este dată de aceea că intelectul, vouq, nu numai că este instanța cea mai înaltă în om, dar are și o afinitate de natură cu divinul, această conaturalitate fiind și temeiul întru care este cu putință cunoașterea Unu-lui. Filosofia bizantină a avut și ea o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și civilizației moderne: 1. subordonarea din ce În ce mai ampla a activității și organizării sociale față de modalitățile oferite de știință, ajunsă Într-un stadiu foarte avansat de dezvoltare; 2. sprijinirea În tot ceea ce concepe și Întreprinde omul pe cea mai specifică trăsătură a intelectului său, gândirea creatoare. Creativitatea este definită ca fiind "facultatea de a introduce În lume un lucru oarecum nou"Moreno sau "faptul de a lega dimensiuni până aici străine una de alta" - RostIer. Marian Beiat subliniază că: "Prin creativitate se Înțelege
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Înca din anul 1924 ("Problemele esteticii"), el concepe creația ca un produs al valorilor conștiente și inconștiente, ca un sistem de "năzuințe plăsmuitoare" sau "atitudini constructive", care "dacă ar fi studiate mai sistematic și mai consecvent" s-ar dovedi superioare intelectului. Procesul creativ a fost definit În diverse feluri, dar, printr-o definiție mai larg acceptată, se consideră creativ procesul din care rezultă ceva nou, fie că este vorba de o idee, de o formă, un obiect sau chiar de o
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
a subiecților, În ceea ce privește Q.I., pe patru niveluri: foarte bun, bun, mediu și slab. Raportul acestor categorii cu abilitați imaginativ-creatoare vizate au conturat patru erupuri În care coeficienții de creativitate (foarte bun, bun, mediu și slab) coincid cu cei ai intelectului, și o grupă În care coeficientul de creativitate este opus celui intelectual (intelect mediu, creativitate foarte bună). Mai târziu, un alt program de cercetări privind dezvoltarea creativității În procesul de Învățământ, a Început cu investigări secționale la 10 niveluri de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
slab. Raportul acestor categorii cu abilitați imaginativ-creatoare vizate au conturat patru erupuri În care coeficienții de creativitate (foarte bun, bun, mediu și slab) coincid cu cei ai intelectului, și o grupă În care coeficientul de creativitate este opus celui intelectual (intelect mediu, creativitate foarte bună). Mai târziu, un alt program de cercetări privind dezvoltarea creativității În procesul de Învățământ, a Început cu investigări secționale la 10 niveluri de vârstă, de la preșcolarul de 5 ani la elevul de clasa a VlII-a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
a-și primi răsplata. E o alegorie ce ne învață urcușul minții de la ignoranță spre treptele studiului și dificultățile în obținerea cunoștințelor, primind puțin câte puțin, adăugând câte ceva la bagajul ideilor, cu fiecare treaptă până în camera de mijloc a vieții. Intelectul purificat și elevat crede, și cunoașterea înseamnă să știi, înseamnă bunătate și înțelepciune. De fiecare dată doar câte o treaptă. Redescoperim atâta înțelepciune în lumea simbolurilor încât e greu să discerni ce anume din realitatea imediată sau de mult dispărură
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sufletului, revelația inițială și potopul care a distrus începuturile civilizației omului, existența unei judecăți finale în care Mithra sau Cristos sunt mediatorii, parte a Treimii, între oameni și Tatăl Ceresc. Dogmele se raportează la credință și nu la cunoașterea intelectuală. Intelectul are ca obiect adevăruri generale sau necesare, credința întâmplări sau fapte singulare. Dogmaticul se referă la ceva unic269. Dogmaticul nu operează cu categorialul, dar este un produs al intelectului extatic. El este metalogic (antilogic) și categorial implicând transfigurarea. Oricum, formula
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Ceresc. Dogmele se raportează la credință și nu la cunoașterea intelectuală. Intelectul are ca obiect adevăruri generale sau necesare, credința întâmplări sau fapte singulare. Dogmaticul se referă la ceva unic269. Dogmaticul nu operează cu categorialul, dar este un produs al intelectului extatic. El este metalogic (antilogic) și categorial implicând transfigurarea. Oricum, formula dogmatică vrea determinarea unui mister, conservându-i caracterul de mister în toată intensitatea sa270. Ca termen generic al componentei teoretice a experienței religioase, doctrina 271 se diferențiază de dogmă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]