6,119 matches
-
diverse diferențe: în unele culturi complimentele vorbitorului sunt acceptate de interlocutor (Ai o bluză foarte frumoasă! / Mulțumesc.), în altele sunt refuzate, ca expresie indirectă a modestiei (Ai o bluză foarte frumoasă! / Îmm, nu e cine știe ce... e ieftină!); în unele culturi interlocutorii acceptă sau refuză ofertele de mâncare sau băutură ale vorbitorului, în funcție de ceea ce vor cu adevărat la momentul respectiv (de exemplu, în cultura americană), în timp ce în alte culturi refuzul este nesincer și ritualic, interlocutorii așteptând ca vorbitorul să repete oferta de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
e cine știe ce... e ieftină!); în unele culturi interlocutorii acceptă sau refuză ofertele de mâncare sau băutură ale vorbitorului, în funcție de ceea ce vor cu adevărat la momentul respectiv (de exemplu, în cultura americană), în timp ce în alte culturi refuzul este nesincer și ritualic, interlocutorii așteptând ca vorbitorul să repete oferta de mai multe ori (de exemplu, în cultura română). Diferite de la o cultură la alta sunt și „regulile de creativitate” verbală: în Ungaria, Turcia, Rusia sunt frecvente insultele verbale, în Europa Centrală Ironia, în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
exemplu, în cultura română). Diferite de la o cultură la alta sunt și „regulile de creativitate” verbală: în Ungaria, Turcia, Rusia sunt frecvente insultele verbale, în Europa Centrală Ironia, în Marea Britanie - puns and limmericks, în Mexic - calamburul. 2.4.4. Cooperarea interlocutorilor Modalitățile de cooperare conversațională sunt supuse variației culturale: maximele cooperării sunt fixate diferit în conștiința comunicațională a vorbitorilor aparținând diverselor culturi și, în consecință, mecanismele generării implicaturilor conversaționale diferă. În formularea lui Grice (1979), principiul cooperării subordonează patru maxime ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
constrângerile culturale care acționează asupra celor patru maxime: există culturi în care cantitatea de informație transmisă literal este mai mică decât cea implicată contextual sau în care scurtimea enunțului nu e o calitate, ci o dovadă a închiderii comunicative față de interlocutor, deci sursă de potențial conflict; culturi care se abat de la maxima cantității printr-un discurs repetitiv-redundant sau o subordonează preocupării pentru conservarea armoniei sociale, iar vorbitorii spun altceva decât gândesc sau ar dori să spună sau să facă în mod
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
regulilor politeții, valorilor culturale fundamentale legate de demnitate, armonie, milă, respect. În plus, adaugă a cincea maximă, care satisface nevoile comunicării interculturale: În contribuția ta comunicativă ia în seamă tot ce știi sau poți anticipa în legătură cu așteptările de comunicare ale interlocutorului (apud FitzGerald, 2003, p. 171). Felul în care generează asiaticii implicaturile conversațional nu se explică întotdeauna prin maximele griceene. Astfel, pentru a înțelege adevărata intenție a vorbitorului, nu e de ajuns ca ascultătorul să se bazeze pe conținutul literal și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
asiaticii implicaturile conversațional nu se explică întotdeauna prin maximele griceene. Astfel, pentru a înțelege adevărata intenție a vorbitorului, nu e de ajuns ca ascultătorul să se bazeze pe conținutul literal și contextul producerii enunțului, ci pe întreaga istorie conversațională a interlocutorilor (japoneză, kan). Intuiția (coreeană, noon-chi, „a măsura din ochi”) este deseori decisivă în deducerea semnificației intenționate de vorbitor în baza corelării arbitrare a unor variabile precum istoria conversațională a interlocutorilor, contextul, personalitatea vorbitorului, relațiile dintre interlocutori, scopul interacțiunii etc. 2
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și contextul producerii enunțului, ci pe întreaga istorie conversațională a interlocutorilor (japoneză, kan). Intuiția (coreeană, noon-chi, „a măsura din ochi”) este deseori decisivă în deducerea semnificației intenționate de vorbitor în baza corelării arbitrare a unor variabile precum istoria conversațională a interlocutorilor, contextul, personalitatea vorbitorului, relațiile dintre interlocutori, scopul interacțiunii etc. 2.4.5. Negocierea Definită ca tranzacție între un emițător (vorbitor/scriitor) și un receptor (ascultător/cititor), comunicarea presupune negociere: a informației vehiculate pe parcursul interacțiunii, a accesului la cuvânt, a relației
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
întreaga istorie conversațională a interlocutorilor (japoneză, kan). Intuiția (coreeană, noon-chi, „a măsura din ochi”) este deseori decisivă în deducerea semnificației intenționate de vorbitor în baza corelării arbitrare a unor variabile precum istoria conversațională a interlocutorilor, contextul, personalitatea vorbitorului, relațiile dintre interlocutori, scopul interacțiunii etc. 2.4.5. Negocierea Definită ca tranzacție între un emițător (vorbitor/scriitor) și un receptor (ascultător/cititor), comunicarea presupune negociere: a informației vehiculate pe parcursul interacțiunii, a accesului la cuvânt, a relației dintre interlocutori. Textul este deci produsul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
personalitatea vorbitorului, relațiile dintre interlocutori, scopul interacțiunii etc. 2.4.5. Negocierea Definită ca tranzacție între un emițător (vorbitor/scriitor) și un receptor (ascultător/cititor), comunicarea presupune negociere: a informației vehiculate pe parcursul interacțiunii, a accesului la cuvânt, a relației dintre interlocutori. Textul este deci produsul negociat al unei tranzacții comunicative. În ceea ce privește negocierea informației, s-au constatat diferențe culturale privind strategiile adoptate. De pildă, negociatorii americani introduc problema încă de la începutul negocierii, își exprimă clar un punct de vedere, pe care îl
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
multe probleme, negociatorii americani prezintă pe rând fiecare problemă cu argumentația ei, în timp ce negociatorii japonezi prezintă toate problemele global, prezentând global argumente pentru ele; negociatorii americani promovează un stil activ de negociere (aduc noi argumente, contraargumentează, își adaptează argumentația la interlocutor), în timp ce negociatorii japonezi promovează un stil pasiv de negociere (repetă același argument, sunt mai puțin tentați să argumenteze și să contraargumenteze, sunt mai puțin flexibili); scopul negociatorilor americani este de a discuta deschis problemele pentru a găsi soluții, în timp ce scopul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puțin tentați să argumenteze și să contraargumenteze, sunt mai puțin flexibili); scopul negociatorilor americani este de a discuta deschis problemele pentru a găsi soluții, în timp ce scopul negociatorilor japonezi este de a ajunge la o înțelegere fără a deteriora relațiile cu interlocutorul. Se poate deci conchide că forța argumentelor raționale este mai mare în unele culturi (ca de pildă în cultura americană) și mai mică în altele (ca de pildă în cultura japoneză) (Kotani, 1994). Matsumoto (1988, p. 27, apud Kotani, 1994
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apud Kotani, 1994, p. 74) este de părere că în culturi de tipul celei japoneze, rolul hotărâtor în persuadare nu îl joacă argumentul logic, ci forța propriei personalități, performarea unor acte de vorbire prin intermediul cărora vorbitorul se poate impune în fața interlocutorului. De asemenea, s-au observat diferențe culturale în felul în care negociatorii abordează subiectul: în cultura arabă negocierea este precedată de o lungă conversație fatică, în care sunt discutate elemente de viață personală, planuri de viitor; în cultura engleză, conversația
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în cultura engleză, conversația fatică inițială se reduce la câteva formule ritualice și amabilități; în cultura maghiară, germană, americană, negociatorii intră direct în subiect. Un loc important în negocierea informației o joacă verificarea gradului în care informația este înțeleasă de către interlocutor. Care este atitudinea membrilor unei culturi față de neînțelegerile apărute în comunicare: vorbitorul îi semnalează aceste neînțelegeri interlocutorului (ca în culturile occidentale) sau trece cu vederea neînțelegerile apărute (ca în culturile orientale)? În ce mod sunt semnalate neînțelegerile: Prin solicitarea unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
germană, americană, negociatorii intră direct în subiect. Un loc important în negocierea informației o joacă verificarea gradului în care informația este înțeleasă de către interlocutor. Care este atitudinea membrilor unei culturi față de neînțelegerile apărute în comunicare: vorbitorul îi semnalează aceste neînțelegeri interlocutorului (ca în culturile occidentale) sau trece cu vederea neînțelegerile apărute (ca în culturile orientale)? În ce mod sunt semnalate neînțelegerile: Prin solicitarea unor argumente suplimentare? Solicitând repetarea informației sau reformularea ei de către vorbitor?; ironizând vorbitorul?; Reproșându-i că nu a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
neînțelegerile: Prin solicitarea unor argumente suplimentare? Solicitând repetarea informației sau reformularea ei de către vorbitor?; ironizând vorbitorul?; Reproșându-i că nu a transmis informația suficient de clar? Care este atitudinea vorbitorilor în situațiile în care percep o incompatibilitate de scopuri în raport cu interlocutorii? 2.5. Structura interacțiunii Interacțiunea orală este guvernată de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale, reguli ale accesului la cuvânt (lungimea intervenției, întreruperea interlocutorilor, suprapunerile dintre interlocutori, modalități de menținere a cuvântului), reguli privind semnalele de recepție (back-channel
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Care este atitudinea vorbitorilor în situațiile în care percep o incompatibilitate de scopuri în raport cu interlocutorii? 2.5. Structura interacțiunii Interacțiunea orală este guvernată de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale, reguli ale accesului la cuvânt (lungimea intervenției, întreruperea interlocutorilor, suprapunerile dintre interlocutori, modalități de menținere a cuvântului), reguli privind semnalele de recepție (back-channel). 2.5.1. Inițiativa verbală Inițiativa verbală a interlocutorilor este reglementată nu numai la nivel interpersonal, ci și la nivel cultural. Ea se reflectă în uzanțele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbitorilor în situațiile în care percep o incompatibilitate de scopuri în raport cu interlocutorii? 2.5. Structura interacțiunii Interacțiunea orală este guvernată de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale, reguli ale accesului la cuvânt (lungimea intervenției, întreruperea interlocutorilor, suprapunerile dintre interlocutori, modalități de menținere a cuvântului), reguli privind semnalele de recepție (back-channel). 2.5.1. Inițiativa verbală Inițiativa verbală a interlocutorilor este reglementată nu numai la nivel interpersonal, ci și la nivel cultural. Ea se reflectă în uzanțele privind persoana care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale, reguli ale accesului la cuvânt (lungimea intervenției, întreruperea interlocutorilor, suprapunerile dintre interlocutori, modalități de menținere a cuvântului), reguli privind semnalele de recepție (back-channel). 2.5.1. Inițiativa verbală Inițiativa verbală a interlocutorilor este reglementată nu numai la nivel interpersonal, ci și la nivel cultural. Ea se reflectă în uzanțele privind persoana care deschide și închide o interacțiune (cine salută primul - cine încheie interacțiunea), persoana care, în interiorul unei conversații/discuții introduce o temă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interpersonal, ci și la nivel cultural. Ea se reflectă în uzanțele privind persoana care deschide și închide o interacțiune (cine salută primul - cine încheie interacțiunea), persoana care, în interiorul unei conversații/discuții introduce o temă nouă, schimbă tema, impune obligații comunicative interlocutorilor (adresând întrebări, selectând vorbitorul următor). În culturile occidentale orice vorbitor se consideră liber să aibă inițiativa verbală, în timp ce în culturile asiatice acest privilegiu îl are cel mai în vârstă sau cel cu statut sau poziție ierarhică superior/superioară. 2.5
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orice vorbitor se consideră liber să aibă inițiativa verbală, în timp ce în culturile asiatice acest privilegiu îl are cel mai în vârstă sau cel cu statut sau poziție ierarhică superior/superioară. 2.5.2. Accesul la cuvânt Accesul la cuvânt al interlocutorilor este controlat de norme culturale implicite, pe care vorbitorii le învață prin interacțiune socială sau prin reguli cu caracter explicit, pe care indivizii le deprind prin educație. Bernstein (1971) distingea între orientarea pozițională și orientarea personală în cadrul familiei, prin extensie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
accesul egal la cuvânt al tuturor membrilor grupului. Extrapolând, Estul are o orientare pozițională în privința accesului la cuvânt, Vestul are o orientare personală în privința accesului la cuvânt. Trompenaars (1993, pp. 68-69) distinge trei tipare de acces la cuvânt: tiparul „anglo”, interlocutorii își respectă reciproc cuvântul, nu întrerup, dar nici nu fac pauze mari între luările de cuvânt ale vorbitorilor succesivi; tiparul „oriental”, în care luările de cuvânt sunt respectate de interlocutori și urmate de pauze relativ lungi, semn al faptului că
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
68-69) distinge trei tipare de acces la cuvânt: tiparul „anglo”, interlocutorii își respectă reciproc cuvântul, nu întrerup, dar nici nu fac pauze mari între luările de cuvânt ale vorbitorilor succesivi; tiparul „oriental”, în care luările de cuvânt sunt respectate de interlocutori și urmate de pauze relativ lungi, semn al faptului că ascultătorul a reflectat cu atenție la spusele vorbitorului curent; tiparul „latino”, în care luările de cuvânt tind să fie scurte, cu multe întreruperi și suprapuneri. Autorul pune cele trei tipare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
populațiile respective percep distanța față de putere. Tannen (1984) distinge între două stiluri comunicative: „stilul înaltei considerații” și „stilul profundei implicări”; în primul vorbitorii (din America de Nord și Asia) au tendința de a vorbi moderat, poate chiar mai rar, evitând să întrerupă interlocutorii, atenuând actele de vorbire care ar putea fi înțelese de interlocutor ca o intruziune în spațiul personal; în cel de al doilea, vorbitorii (din Europa de Est, America Latină, Orientul Mijlociu) au tendința de a vorbi relativ repede și de a-și întrerupe interlocutorii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stiluri comunicative: „stilul înaltei considerații” și „stilul profundei implicări”; în primul vorbitorii (din America de Nord și Asia) au tendința de a vorbi moderat, poate chiar mai rar, evitând să întrerupă interlocutorii, atenuând actele de vorbire care ar putea fi înțelese de interlocutor ca o intruziune în spațiul personal; în cel de al doilea, vorbitorii (din Europa de Est, America Latină, Orientul Mijlociu) au tendința de a vorbi relativ repede și de a-și întrerupe interlocutorii, ca semn al coparticipării și interesului discursiv. În cultura palestiniană, interacțiunile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutorii, atenuând actele de vorbire care ar putea fi înțelese de interlocutor ca o intruziune în spațiul personal; în cel de al doilea, vorbitorii (din Europa de Est, America Latină, Orientul Mijlociu) au tendința de a vorbi relativ repede și de a-și întrerupe interlocutorii, ca semn al coparticipării și interesului discursiv. În cultura palestiniană, interacțiunile verbale urmează principiul „musayra”, reflectat într-un stil indirect de comunicare, bazat pe repetiție și „înfrumusețara expresiei” prin figuri de stil, elaborat din punct de vedere retoric, reflectând preocuparea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]