20,383 matches
-
din speranțele pe care și le pun în aceștia, producătorii și cumpărătorii. Principalul rol26 care revine intermediarilor este acela de a transforma bunurile eterogene produse sau existente în natură, în sortimente de bunuri pe care oamenii doresc să le achiziționeze. Intermediarii reglează fluxul bunurilor și serviciilor adică diferența dintre asortimentul de bunuri creat de producători și care este de regulă limitat și în cantități mari, și asortimentul cerut de consumatori care este de regulă diversificat și în cantități mici. Intermediarii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
achiziționeze. Intermediarii reglează fluxul bunurilor și serviciilor adică diferența dintre asortimentul de bunuri creat de producători și care este de regulă limitat și în cantități mari, și asortimentul cerut de consumatori care este de regulă diversificat și în cantități mici. Intermediarii sunt de două tipuri 27: Comercianții-distribuitorii mărfurilor înainte de a le revinde; în acest tip de comerț riscurile sunt enorme, însă profitul potențial este în mod corespunzător mai mare decât cel al agenților sau intermediarilor funcționali. Intermediarii funcționali nu devin proprietarii
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
regulă diversificat și în cantități mici. Intermediarii sunt de două tipuri 27: Comercianții-distribuitorii mărfurilor înainte de a le revinde; în acest tip de comerț riscurile sunt enorme, însă profitul potențial este în mod corespunzător mai mare decât cel al agenților sau intermediarilor funcționali. Intermediarii funcționali nu devin proprietarii bunurilor care trec prin mâna lor. Ei obțin un comision sau taxă pentru serviciile pe care le oferă. Aici intră transportul, depozitarea, finanțarea sau funcționarea ca agent al fabricantului pe o anumită piață. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
și în cantități mici. Intermediarii sunt de două tipuri 27: Comercianții-distribuitorii mărfurilor înainte de a le revinde; în acest tip de comerț riscurile sunt enorme, însă profitul potențial este în mod corespunzător mai mare decât cel al agenților sau intermediarilor funcționali. Intermediarii funcționali nu devin proprietarii bunurilor care trec prin mâna lor. Ei obțin un comision sau taxă pentru serviciile pe care le oferă. Aici intră transportul, depozitarea, finanțarea sau funcționarea ca agent al fabricantului pe o anumită piață. Dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
lor. Ei obțin un comision sau taxă pentru serviciile pe care le oferă. Aici intră transportul, depozitarea, finanțarea sau funcționarea ca agent al fabricantului pe o anumită piață. Dintre cele mai importante categorii de distribuitori se disting 28: agentul: un intermediar funcțional care pe baza unei înțelegeri contractuale este însărcinat să opereze în numele unui anumit cumpărător sau vânzător. Agenții caută clienți și negociază însă nu devin titularii bunurilor, ei primind doar comision; angrosistul: un intermediar care cumpără stocuri de la fabricant și
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
distribuitori se disting 28: agentul: un intermediar funcțional care pe baza unei înțelegeri contractuale este însărcinat să opereze în numele unui anumit cumpărător sau vânzător. Agenții caută clienți și negociază însă nu devin titularii bunurilor, ei primind doar comision; angrosistul: un intermediar care cumpără stocuri de la fabricant și le vinde unui alt intermediar; la fel ca și detailiștii, ei se specializează deseori pe anumite grupe de produse; brokerul: este similar agentului, însă se limitează la organizarea întâlnirii dintre vânzător și cumpărător; -"cash
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
unei înțelegeri contractuale este însărcinat să opereze în numele unui anumit cumpărător sau vânzător. Agenții caută clienți și negociază însă nu devin titularii bunurilor, ei primind doar comision; angrosistul: un intermediar care cumpără stocuri de la fabricant și le vinde unui alt intermediar; la fel ca și detailiștii, ei se specializează deseori pe anumite grupe de produse; brokerul: este similar agentului, însă se limitează la organizarea întâlnirii dintre vânzător și cumpărător; -"cash and carry": un tip de angro care nu oferă credit clienților
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
zonă de produse și oferă consultanță, credit și servicii post-vânzare. O mare cantitate de servicii sunt adăugate produsului la acest nivel; distribuitorul industrial: oferă cumpărătorului industriali facilități de inventar și localizare. Aceștia tind să se specializeze pe diferite sectoare industriale; intermediarii: reprezentați de firme cum ar fi depozitele, băncile, companiile de asigurări care intervin în procesul de schimb; deținătorii unei franchise: un individ sau organizație care obține dreptul exclusiv de a exploata o idee de afaceri de la proprietarul acesteia în schimbul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
datorită diferențelor de interese între participanții la schimb, deoarece producătorii doresc să producă un volum cât mai mare din același sortiment iar consumatorii au nevoie doar de unul sau câteva dintre ele. Acest fapt conduce la apariția unor discrepanțe cantitative. Intermediarii rezolvă aceste probleme în două etape 30: mai întâi, în etapa de concentrare, bunurile sunt transferate în sortimente industriale conform intereselor fabricanților, de la producători către un punct de centralizare (bază sau depozit en-gross). într-o a doua etapă, dispersarea, bunurile
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
en-gross). într-o a doua etapă, dispersarea, bunurile astfel centralizate sunt regrupate în sortimente comerciale după cerințele pieței și sunt dirijate către cumpărători. Aceste două etape alcătuiesc procesul de triere. b) reducerea numărului tranzacțiilor: cel mai puternic argument în favoarea existenței intermediarilor este faptul că ei îmbunătățesc eficiența distribuției prin reducerea costurilor. c) luarea pulsului pieței: deoarece intermediarii se află mai aproape de consumatori, lor le este cu mult mai ușor să estimeze nevoile și cererea unei piețe; având un contact direct cu
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
cerințele pieței și sunt dirijate către cumpărători. Aceste două etape alcătuiesc procesul de triere. b) reducerea numărului tranzacțiilor: cel mai puternic argument în favoarea existenței intermediarilor este faptul că ei îmbunătățesc eficiența distribuției prin reducerea costurilor. c) luarea pulsului pieței: deoarece intermediarii se află mai aproape de consumatori, lor le este cu mult mai ușor să estimeze nevoile și cererea unei piețe; având un contact direct cu utilizatorii și consumatorii, comerciantul cu amănuntul are informații de primă mână pe care le dirijează către
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
dirijează către producător pentru a-l ajuta în luarea deciziilor privind lansările în fabricație. d) reducerea volumului stocurilor: înainte de a fi scoase la vânzare în cadrul unui sistem de distribuție produsele trebuiesc depozitate. Oricât ar părea de paradoxal, atunci când sunt utilizați intermediari, volumul total al stocurilor este mai mic decât în cazul în care aceștia nu ar fi utilizați. e) efectuarea de servicii: intermediarii, specializați exclusiv în distribuție, există deoarece își asumă responsabilități precise în sistemul de marketing, și în plus, le
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
la vânzare în cadrul unui sistem de distribuție produsele trebuiesc depozitate. Oricât ar părea de paradoxal, atunci când sunt utilizați intermediari, volumul total al stocurilor este mai mic decât în cazul în care aceștia nu ar fi utilizați. e) efectuarea de servicii: intermediarii, specializați exclusiv în distribuție, există deoarece își asumă responsabilități precise în sistemul de marketing, și în plus, le îndeplinesc mai bine și mai eficient decât ar face-o producătorii însăși. Întrebări recapitulative: 1. Definiți distribuția prin prisma celor două aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
își asumă responsabilități precise în sistemul de marketing, și în plus, le îndeplinesc mai bine și mai eficient decât ar face-o producătorii însăși. Întrebări recapitulative: 1. Definiți distribuția prin prisma celor două aspecte: microeconomic și macroeconomic. 2. Specificați rolul intermediarilor în procesul de distribuție a mărfurilor. 3. Ce este distribuția inversă? 4. Care sunt elementele ce concură la procesul de distribuție a mărfurilor? 5. Prezentați principalele circuite de distribuție. Teme de referate și cercetare: 1. Locul și rolul distribuției în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
Uniunii Europene, comerțul cu ridicata sau angro este definit astfel: "unități angajate în exclusivitate sau în principal în revânzarea mărfurilor (în nume propriu) detailiștilor, altor angrosiști, producătorilor și altor utilizatori în vederea unei prelucrări ulterioare, a condiționării, ambalării sau dezambalării". Ca intermediar în procesul circulației mărfurilor, comerțul cu ridicata conduce implicit la prelungirea acestui proces prin operații de vehiculare, stocare, pregătire, vânzare-cumpărare. Astfel, trecerea produselor prin acest stadiu, duce la creșterea costului circulației mărfurilor, ca urmare a cheltuielilor financiare, materiale, umane ocazionate
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
linie generală sau una specializată. 2. En grosiștii comercianți care oferă o gamă restrânsă de servicii furnizează numai câteva servicii și sunt specializați pe câteva funcții. Celelalte funcții sunt îndeplinite de producători sau trec în sarcina consumatorilor sau a altor intermediari. Acești intermediari au, în general, drept de proprietate asupra mărfi, dar în multe cazuri, nu livrează marfa, nu acordă credit cumpărătorilor, nu furnizează informații de marketing, nu inventariază stocul sau nu prognozează nevoile viitoare ale clienților. Deși anumite tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
sau una specializată. 2. En grosiștii comercianți care oferă o gamă restrânsă de servicii furnizează numai câteva servicii și sunt specializați pe câteva funcții. Celelalte funcții sunt îndeplinite de producători sau trec în sarcina consumatorilor sau a altor intermediari. Acești intermediari au, în general, drept de proprietate asupra mărfi, dar în multe cazuri, nu livrează marfa, nu acordă credit cumpărătorilor, nu furnizează informații de marketing, nu inventariază stocul sau nu prognozează nevoile viitoare ale clienților. Deși anumite tipuri de en grosiști
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
nu prognozează nevoile viitoare ale clienților. Deși anumite tipuri de en grosiști din această categorie sunt slab reprezentați numeric, ei dețin un rol important în distribuția anumitor produse: articolele perisabile, materialele de construcții, cărbunele. a) En grosiștii cash&carry sunt intermediari ai căror clienți de obicei mici detailiști și mici firme industriale, plătesc în numerar și furnizează transportul. În unele cazuri, en grosiștii full-service organizează departamente de cash-carry pentru că altfel nu pot aproviziona detailiști mici în mod profitabil. En grosiștii cash
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
mici și acces imediat la produse. Mulți detailiști mici, ale căror comenzi au fost refuzate de alți en grosiști, au supraviețuit datorită en grosiștilor cash&carry. b) En grosiștii camionagii (transportatori) denumiți și "truck jobberi" sau "wagon jobbers", ei sunt intermediari care transportă, direct consumatorilor, o linie limitată de produse pentru a fi alese pe loc. Adesea, acești en grosiști sunt operatori mici care posedă și își conduc singuri propriul camion, au rute regulate și trec pe la diferite instituții sau detailiști
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
pentru a le afla nevoile. Deși realizează vânzarea, promovarea și transportul ei sunt clasificați în general ca en grosiști ce oferă o gamă restrânsă de servicii pentru că nu vând mărfuri pe credit. c) En grosiștii fără posesie asupra mărfurilor sunt intermediari care au drept de proprietate asupra mărfurilor și negociază vânzările dar nu au niciodată produsele în posesie. Ei trimit comenzile de la detailiști, cumpărători industriali și alți en grosiști către producători și apoi realizează livrarea articolelor direct de la producători la consumatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
mărfurile de volum mare. Vândute în cantități deja foarte mari aceste produse sunt greu de mânuit și se transportă cu cheltuieli relativ mari pe valoare unitară. O tendință în această formă de vânzare cu ridicata constă în folosirea mai multor intermediari din această categorie de la producători la supermarketuri. Eliminând depozitarea și livrările către magazine, ei vând încărcăturile suficient de rapid pentru a face profitabilă această formă de vânzare. d) En grosiștii ce vând prin catalog. Pentru a vinde produsele către detailiști
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
de gros rezidă în marja redusă pe care o practică și rapiditatea executării comenzii. B. Agenți și brokeri Brokerii și agenții, a căror activitate reprezintă circa 10% din comerțul de gross, diferă de en grosiștii clasici prin aceea că sunt intermediari fără drept de proprietate asupra bunurilor pe care le comercializează și îndeplinesc doar câteva funcții comerciale și anume: facilitează cumpărarea și vânzarea pentru un comision ce variază de la 2% la 6% și se specializează, în general, fie pe genuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
fie pe genuri de produse, fie pe tipuri de clienți. Acest gen de en grosiști este întâlnit mai ales pe piețele de export, pe piețele bunurilor executate la comandă (pentru care stocurile nu sunt necesare, producătorul având nevoie de un intermediar care să se ocupe de prezentarea produsului, de negocierea condițiilor de vânzare), pe piețele materiilor prime și a produselor intermediare standardizate sau pe piețele bunurilor produse în game largi (de exemplu piața articolelor de îmbrăcăminte). Brokerii (curtierii) au ca funcție
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
aprovizionare a rețelei cu amănuntul ; proprietățile fizico-chimice, de păstrare și comercializare a mărfurilor. Întrebări recapitulative: 1. În ce constă activitatea comerțului cu ridicata? 2. Precizați, exemplificați și explicați principalele funcții ale comerțului cu ridicata. 3. Care sunt principalele tipuri de intermediari care acționează în comerțul cu ridicata? 4. Care sunt avantajele comerțului cu ridicata pentru detailiști? 5. Prezentați tipurile de agenți care operează în cadrul comerțului cu ridicata. 6. Analizați și prezentați criteriile de selecție a depozitelor de mărfuri. 7. În activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
cadru socio-economic dinamic; aceasta implică din partea conducerii manifestarea capacității de adaptare la schimbările mediului și în același timp de previziune a pieței, astfel încât să se beneficieze de avantajele previziunii și adaptării la noul mediu; inovația: magazinul nu este un simplu intermediar între producători și clienți. Aceștia din urmă așteaptă idei, informații, satisfacții diverse. Dar o satisfacție are un specific temporal fundamental, noutatea, în acest domeniu, fiind foarte importantă. O satisfacție "îmbătrânită" devine rapid o obișnuință, nefiind percepută ca atare. Merchandisingul se
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]