4,210 matches
-
adînci legături interpersonale erau îndeaproape supravegheate și puteau reprezenta o sursă pentru șantaj din partea puterii comuniste, care întreținea o atmosferă de teamă și neîncredere în semeni. într-un spațiu social-politic dislocat la mijlocul secolului XX de la cursul firesc de evoluție, procesele interpersonale cele mai intime au cunoscut distorsiuni dramatice. Aici, autodezvăluirea a dobîndit semnificații aparte, căci dincolo de beneficiile unanim recunoscute ale scoaterii la lumină a informațiilor despre propria persoană în raporturile cu partenerii de relație (regăsite în dezvoltarea relațiilor de prietenie, creșterea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
autoeficienței percepute (Bandura, 1995, apud Goodwin et al., 1999), căci ni s-a cristalizat deja în minte ideea inutilității efortului individual. Perceperea unei autoeficiențe scăzute împiedică dezvoltarea unor relații satisfăcătoare și suportive, întrucît individul își autoinduce expectanța eșecului în relațiile interpersonale. O asemenea moștenire este cu atît mai dăunătoare în aria geopolitică postsovietică, cu cît țările postcomuniste se află într-o dureroasă tranziție de la experimentul comunist eșuat înspre modelul democrației liberale, proces în care nu trebuie reconstruite numai instituțiile și adecvate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a înclinat înspre costuri privite ca excesiv de împovărătoare. Goodwin și colaboratorii (1999) menționau că astăzi stilul de viață competitiv impus de capitalism, precum și dispariția unui "organ central", asupra căruia furia oamenilor obișnuia să se canalizeze, au dus la slăbirea alianțelor interpersonale și nu au condus firesc la refacerea comunicării autentice între oameni. Autorii sugerează totuși că astăzi s-ar cuveni în mai mare măsură să ne putem focaliza asupra beneficiilor autodezvăluirii personale, dar și să stimulăm capacitățile personale în a întreține
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe această temă, investigînd specificul fenomenului autodezvăluirii printre adolescenții băștinași ai Irlandei de Nord, Hargie și colaboratorii (2001) au remarcat cum un climat politic sănătos, conjugat cu efectele benefice ale autodezvăluirii creșterea atracției față de partenerul de relație și consolidarea încrederii interpersonale determină o mai mare disponibilitate a reprezentantelor sexului feminin de a iniția prietenii cu reprezentantele altei religii. Dat fiind faptul că bărbații interacționează mai dificil cu parteneri de discuție de același sex (nivel al autodezvăluirii mai redus), fiind recunoscută preferința
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nivel semnificativ mai ridicat decît femeile în ceea ce privește împărtășirea ideilor și convingerilor politice. Rezultatul nu este foarte surprinzător dacă ținem cont de faptul că viața politică a acestor trei țări este dominată de bărbați (Buckley, 1992). Dincolo de mutațiile benefice înspre deschidere interpersonală, studiul citat mai evidențiază prevalența unei puternice moșteniri a neîncrederii în alteritate și a unei duplicități expresive remanente dăunătoare, care conduce la ruptura dintre gînd, vorbă și faptă (Goodwin et al., 1999). O refacere structurală care să conducă la o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
refacere structurală care să conducă la o "integrare sănătoasă în Europa" s-ar cuveni să fie, așadar, însoțită de adevărate pedagogii sociale (în primul rînd cu mijloacele educației) care să refacă rețelele de încredere și speranță socială. 10.3. Relații interpersonale complexe: dragostea analizată intercultural Ipoteza testată de cercetările interculturale precizează că, în general, în culturile colectiviste, "orientale", se adoptă mai frecvent practica mariajului aranjat, în timp ce în culturile individualiste, "occidentale", indivizii își aleg partenerii după criterii personale (Hatfield, Rapson, 1996; Medora
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în timp ce în culturile colectiviste alegerea partenerului se întemeiază pe factori ce țin de locul în rețeaua socială a acestuia, evidențiat prin statutul său ocupațional sau social. De fapt, dragostea romantică desemnată ca temei al unei relații constituie o resursă simbolică interpersonală care cunoaște istoricitatea sa. O asemenea strategie în dezvoltarea unei relații este o achiziție occidentală relativ recentă, adoptată în Europa apuseană treptat, odată cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea (Hsu, 1971; Murstein, 1974, apud Dwyer, 2000). Aceasta nu înseamnă însă că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
însemnată numai în măsura în care este direcționată înspre un membru al grupului etnico religios de referință. Opțiunea pentru un partener sau altul este așadar influențată de un conglomerat de factori, fie de natură culturală, economică, socială, fie responsabili pentru îndeplinirea unei preferințe interpersonale spontane, fundamentată de multe ori pe indentificarea cu celălalt prin similitudine ori prin complementaritate (Hatfield, Rapson, Aumer-Ryan, 2008; Förster, Özelsel, Epstude, 2010). Indiferent de determinările inițiale, însă, pentru ca dragostea sa fie împlinită, este necesar un proces de co-maturizare, de "interdezvoltare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care devin factorii principali ai deindividualizării și aceștia au semnificații aparte, uneori chiar opuse, în culturi diferite (Lurigio, 2009). 11.7. Self-ul în contextul său fizic distanța proxemică întregi corpuri de cercetări asupra distanței proxemice, înțeleasă ca distanța fizică interpersonală care asigură o securitate psihologică în relația cu "celălalt", s-au articulat în ultimii ani, pornind de la intuițiile antropologului și sociologului american E.T. Hall (1966/2006), precum cele sistematizate de Little (1968), Smith și Bond (1998), Floyd și Voloudaki (1999
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deci anticipează că va partaja spațiul personal, distanța proxemică este mai redusă. Dacă relația se îngemănează însă cu un "celălalt" cu care subiectul nu este conectat, cu "străinul" prin excelență, atunci intervalul de securitate fizică personală se stabilizează la distanțe interpersonale foarte mari, ceea ce exprimă și temerea în inițierea unei relații cu "celălalt diferit". Nu întîmplător, în țările colectiviste nivelul capitalului social, regăsit îndeosebi în încrederea interpersonală față de "cel necunoscut, de-o seamă cu noi" (așa numita încredere generalizată, numită astfel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu "străinul" prin excelență, atunci intervalul de securitate fizică personală se stabilizează la distanțe interpersonale foarte mari, ceea ce exprimă și temerea în inițierea unei relații cu "celălalt diferit". Nu întîmplător, în țările colectiviste nivelul capitalului social, regăsit îndeosebi în încrederea interpersonală față de "cel necunoscut, de-o seamă cu noi" (așa numita încredere generalizată, numită astfel pentru că măsoară "încrederea în general în oameni") este de regulă mai scăzut decît în țările individualiste (Gavreliuc, 2002b). 11.8. Problematica genului analizată intercultural 11.8
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
decît de către bărbați, care trebuie să învețe să fie "impenetrabili". Tendințele semnalate confirmă valențele transculturale ale unui stereotip de gen evidențiat în studiile din registrul autodezvăluirii (care afirmă că "bărbatul reprimă, iar femeia exprimă" din punctul de vedere al expansivității interpersonale în descrierea de sine), dar înclinația de a favoriza acest stereotip este mai pronunțată în culturile colectiviste. K. Scherer și colaboratorii (1983) au realizat o anchetă psihosociologică în 27 de țări în care au cerut subiecților, toți studenți, să raporteze
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contribuțiilor lui S. Chelcea (1990, 2003, 2008a). în general, comportamentul prosocial desemnează o vastă categorie de conduite, referindu-se însă invariabil la acte privite în mod pozitiv de către societate. Putem numi aici ajutorarea, altruismul, sprijinul acordat trecătorului "în nevoie", atracția interpersonală, prietenia, caritatea, cooperarea, sacrificiul, simpatia, încrederea etc. Studiile realizate pînă în prezent în această direcție au scos în evidență că expunerea la comportamente prosociale conferă proeminență "regulii" responsabilității sociale. în același timp, observarea unui comportament antisocial poate induce prin reacție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contemporană celei de referință. Prin urmare, nici definirea comportamentului prosocial nu se poate articula într-o manieră universalizantă, care să-i asigure legitimarea în orice timp și în orice loc, în forme neschimbătoare. Conform unei logici instrumentale care guvernează relațiile interpersonale, în pofida determinărilor culturale și istorice asupra comportamentului prosocial, hotărîtor în acordarea unui sprijin, pare a fi "costul" acordării sale: cu cît acesta este mai ridicat, cu atît probabilitatea de a îi ajuta pe alții este mai redusă (Mastain, 2007). Definit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reprezentată de relațiile de prietenie prealabile existente între copii. Aceștia au fost în mai mare măsură dispuși să împartă bunurile cu prietenii decît cu ceilalți necunoscuți, cu care nu au partajat relații afective apropiate, ceea ce sprijină ideea că istoria interacțiunii interpersonale joacă un rol important în comportamentul prosocial. Astfel, relațiile de prietenie consolidate prealabil între copii s-au dovedit un predictor mai consistent decît dihotomia individualism-colectivism. Este probată în acest mod supoziția că o categorizare globală a culturilor individualiste și colectiviste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al construcției identitare în rețelele sociale, în care semnificația este construită în interacțiunea cu "celălalt", printr-o negociere comună, contextuală a sensului. Virulența și expresivitatea descrierilor narative ad-hoc evocă nevoia de rost și de clarificare identitară conversațională pe care jocul interpersonal dintre cercetătorul specializat, cel naiv și subiectul analizat o poate lămuri mai adînc și mai autentic decît investigația standardizată, cu metodologii cantitative. Toate aceste simptomatologii identitare mărturisesc despre ceea ce am putea califica, în analogie cu descrierea clinică individuală, drept autism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ele provin, în cazul autismului social, dintr-o "biologie socială", printr-o "moștenire" transgenerațională a unui set de atitudini fundamentale și orientări valorice ale personalității, asumate tacit de către "țesutul societății", care cuprinde persoana "bolnavă" (în cazul nostru, simptomatologia cuprinde încredere interpersonală și instituțională deficientă, individualism autarhic, valori asistențiale, conservatorism, fatalism și dezangajare). Așadar, boala nu este individuală, ci rezultă din internalizarea unui set de prescripții comportamentale inhibante pentru inițiativele ce îndeamnă la asumarea pe scena socială a unor roluri active și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de putere, prestigiu și oportunitate dintre femei și bărbați. Pe de o parte, cunoașterea nevoilor, așteptărilor și a performanțelor fiecăruia dintre cele două sexe este necesară în scopul obținerii satisfacției interacționale și în înțelegerea erorilor sau omisiunilor implicate în conflictele interpersonale sau în eșecul unor relații. Pe de altă parte, chiar dacă în medie bărbații dispun de forță fizică mai mare decât femeile, aceasta nu justifică puterea lor mai mare (mai ales) în societățile care nu mai depind la fel demult de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în când autoritare și mai ales - așa mi se pare - mai puțin disponibile pentru mediere. În realitate, percepția mea este că - și prin aceasta contrazic teoria de gen - mai mult decât apartenența la un anumit gen sunt predominante în relațiile interpersonale, caracteristicile și dispozițiile personale. Am lucrat cu femei cu care am știut să compensăm și să echilibrăm perfect caracteristicile noastre și tendințele personale care țin de gen; cu altele a fost mai obositor, mai ales după cum am spus, din cauza rigidității
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dezvoltării personalității elevilor. Elevul se obișnuiește să abordeze fără teamă problemele, să le analizeze și să le rezolve. Este stimulat să devină curios și deschis, să îndeplinească cu plăcere sarcinile. Nu mai puțin important este și impactul în planul relațiilor interpersonale. Elevii învață să-și cunoască propriile capacități și să le compare cu ale celorlalți colegi din clasă, capătă încredere în forțele proprii, comunică mai ușor cu ceilalți, își exprimă opiniile cu mai mult curaj. În această perspectivă a stimulării creativității
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
doctor la Facultatea de Științe Politice Departamentul de Comunicare și Relații Publice, din cadrul Universității Creștine "Dimitrie Cantemir" din București și cadru didactic asociat la Facultatea de Comunicare și Relații Publice (SNSPA). Predă cursuri de psihologie socială, comunicare nonverbală și comunicare interpersonală. Este membru în consiliul științific al publicației Societal and Political Psychology International Review. A coordonat împreună cu Loredana Ivan volumul Comunicare nonverbală și construcții sociale (2011) și este autoarea unor capitole publicate în Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații (2008), Comunicarea nonverbală în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și normele religioase / 148 3.2.3. Vestimentația și stima de sine / 151 3.2.4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii / 152 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar / 156 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală / 159 Concluzii / 163 Anexe / 167 Bibliografie / 171 Abstract / 195 Résumé / 199 Cuvânt-înainte Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și concret " Haina îl face pe om" sau "Omul face haina"? Îmi vin în minte Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea povestite de Anton
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dinamica structurilor și a relațiilor sociale ca factor principal în formarea opiniei publice. Astfel, ideea fluxului orizontal al modei s-a cristalizat pe fundalul teoriei fluxului comunicării în două trepte și a postulatelor acesteia: mass-media influențează publicul prin intermediul rețelelor comunicării interpersonale; există persoane, adică lideri de opinie, cu un potențial considerabil de influență socială în cadrul acestor rețele. Dar ce semnificație are conceptul de "lider de opinie" în cadrul acestor studii și cum poate fi el aplicat discuției despre modă? Pentru Elihu Katz
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vecinii mei ca o sursă de informare privind moda vestimentară. e. Cred ca există cel puțin două persoane cu care am discutat despre moda vestimentară în ultimele șase luni. Fred D. Reynolds și William R. Darden, Mutually Adaptive Effects on Interpersonal Communication, 1971, p. 453. Autorii atrag atenția asupra faptului că determinarea gradului de influență al liderilor de opinie trebuie să țină seama de fluxul unidirecțional (de la liderii de opinie către non-lideri) și bidirecțional (de la liderii de opinie către non- lideri
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de fluxul unidirecțional (de la liderii de opinie către non-lideri) și bidirecțional (de la liderii de opinie către non- lideri și viceversa). Cercetarea a pus în evidență patru tipuri de lideri de opinie în funcție de patru activități de comunicare: orientarea către media, rețelele interpersonale, interesul acordat modei vestimentare și gradul de influență asupra receptorilor. Astfel, conform autorilor, există patru categorii de persoane: 1. Integrate social, persoane care sunt preocupate să caute informația despre modă și care, în cadrul cercetării, au înregistrat un scor ridicat după
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]