136,133 matches
-
ce fel de interese este vorba? Putem distinge două tipuri de interese: cele primare, care reflectă nevoile personale ale actorilor sociali, dincolo de procesul intervenției, și cele secundare, care sunt create pe parcursul intervenției și se desfășoară în limitele sale. Într-o intervenție socială apar două tipuri de conflicte de interese: în primul rând, există opoziția firească între interesele primare ale agenților și interesele primare ale clienților; în al doilea rând, specificul relației client-agent constă în opoziția dintre interesele primare ale clienților și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
agenților și interesele primare ale clienților; în al doilea rând, specificul relației client-agent constă în opoziția dintre interesele primare ale clienților și interesele secundare ale agenților. Prima opoziție este scoasă în evidență de ipoteza homo economicus. Resursele aflate la dispoziția intervenției sunt limitate, iar agenții se află în competiție cu potențialii beneficiari pentru împărțirea acestora. Pe scurt, remunerația agenților și beneficiile sociale ale intervenției provin, în cele din urmă, din același buget. Acest conflict de interese este ușor de înțeles și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
secundare ale agenților. Prima opoziție este scoasă în evidență de ipoteza homo economicus. Resursele aflate la dispoziția intervenției sunt limitate, iar agenții se află în competiție cu potențialii beneficiari pentru împărțirea acestora. Pe scurt, remunerația agenților și beneficiile sociale ale intervenției provin, în cele din urmă, din același buget. Acest conflict de interese este ușor de înțeles și de anticipat, fiind reglementat de altfel prin procedurile de alocare a fondurilor și de justificare a cheltuielilor (Rughiniș, 2004, pp. 138-139). În aceeași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
altfel prin procedurile de alocare a fondurilor și de justificare a cheltuielilor (Rughiniș, 2004, pp. 138-139). În aceeași linie de abordare, Cosima Rughiniș susține că: • Apar conflicte între interesele primare, legate de nevoile populației și cele asociate cu procesul de intervenție. Acestea din urmă sunt denumite „interese secundare”. Cei care fac implementarea au un spațiu discreționar considerabil pentru a utiliza resursele de care dispun. În interiorul acestui spațiu discreționar se poate înscrie și satisfacerea unor interese particulare care nu au nimic de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
secundare”. Cei care fac implementarea au un spațiu discreționar considerabil pentru a utiliza resursele de care dispun. În interiorul acestui spațiu discreționar se poate înscrie și satisfacerea unor interese particulare care nu au nimic de a face cu obiectivele sociale ale intervenției. Agenții de implementare sunt mai bine informați asupra resurselor, reglementărilor utilizabile pentru accesarea și folosirea lor, în comparație cu potențialii beneficiari ai intervențiilor. Din cauza „asimetriei informaționale „dintre agenți și clienți apar frecvente suspiciuni din partea acestora din urmă chiar dacă utilizarea resurselor se face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se poate înscrie și satisfacerea unor interese particulare care nu au nimic de a face cu obiectivele sociale ale intervenției. Agenții de implementare sunt mai bine informați asupra resurselor, reglementărilor utilizabile pentru accesarea și folosirea lor, în comparație cu potențialii beneficiari ai intervențiilor. Din cauza „asimetriei informaționale „dintre agenți și clienți apar frecvente suspiciuni din partea acestora din urmă chiar dacă utilizarea resurselor se face în scopuri comunitare”. • Participarea agenților la intervențiile sociale este puternic modelată de: experiențele anterioare, de controlul pe care îl pot exercita
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
informați asupra resurselor, reglementărilor utilizabile pentru accesarea și folosirea lor, în comparație cu potențialii beneficiari ai intervențiilor. Din cauza „asimetriei informaționale „dintre agenți și clienți apar frecvente suspiciuni din partea acestora din urmă chiar dacă utilizarea resurselor se face în scopuri comunitare”. • Participarea agenților la intervențiile sociale este puternic modelată de: experiențele anterioare, de controlul pe care îl pot exercita în procesul de implementare a proiectelor și „asimetriile de informație” dintre actorii intervenției. • Reducerea conflictelor generate de asimetrii și experiențe diferite de tipul celor anterior menționate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din urmă chiar dacă utilizarea resurselor se face în scopuri comunitare”. • Participarea agenților la intervențiile sociale este puternic modelată de: experiențele anterioare, de controlul pe care îl pot exercita în procesul de implementare a proiectelor și „asimetriile de informație” dintre actorii intervenției. • Reducerea conflictelor generate de asimetrii și experiențe diferite de tipul celor anterior menționate poate fi realizată fie prin abordări de tip simpatetic, fie prin abordări de gen participativ. Simpatetic se poate obține plasarea agentului care face implementarea cât mai aproape de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de autoritate, posibilitatea beneficiarilor de a acționa și ca decidenți în coordonarea proceselor care îi privesc. • „Imaginația sociologică” și expertiza în domeniul sociologiei aplicate pot contribui substanțial, susține Cosima Rughiniș, la optimizarea ambelor perspective. • Cunoașterea situațiilor de tip conflictual din intervențiile la nivelul populațiilor dependente de resurse care nu le aparțin este una de tip „incomod”, pentru că se referă la interese și perspective foarte diferite. Același gen de cunoaștere, susține autoarea, poate contribui însă la „acomodarea perspectivelor”. DEVCOM rămâne un concept
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
4 din Agârbiciu prin cristalizarea insuficientă a aspirațiilor de confort satisfăcute prin introducerea apei curente în locuințe și, de asemenea, prezența unei slabe capacități de autoorganizare (trădând lipsa unor experiențe anterioare în domeniul vieții de asociație); am amintit deja că intervenția primăriei, în acest caz, a constituit un factor compensator important. Adoptarea târzie a acestei inovații în cadrul societății nr. 10 din Axente Sever trebuie pusă în legătură, în principal, cu proveniența extralocală și localizarea recentă (în jurul anului 1970) a cinci dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Consiliul Județean Timiș). În varianta nord-transilvăneană, sub coordonarea Fundației Civitas, proiectul similar al facilitatorului comunitar s-a difuzat la nivelul a 10 comune din Cluj/Bistrița-Năsăud. Evaluare de impacttc "Evaluare de impact" Întreaga dezbatere asupra formei optime de organizare a intervenției comunitare prin agenți de dezvoltare locală este încă în fază incipientă. Deocamdată, diferitele ONG-uri sau fundații care susțin formulele alternative la modelul dominant (cu spațiu redus de intervenție pentru actorii netradiționali ai dezvoltării locale) acționează la modul intuitiv-optimist. Presupun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Evaluare de impact" Întreaga dezbatere asupra formei optime de organizare a intervenției comunitare prin agenți de dezvoltare locală este încă în fază incipientă. Deocamdată, diferitele ONG-uri sau fundații care susțin formulele alternative la modelul dominant (cu spațiu redus de intervenție pentru actorii netradiționali ai dezvoltării locale) acționează la modul intuitiv-optimist. Presupun că ceea ce fac este bun prin noutate și alternativă la ceea ce există. Evaluări sistematice ale eficienței sociale a noilor modele de dezvoltare comunitară sunt extrem de rare și cu o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau agențiile ce promovează modele alternative de dezvoltare locală să își prezinte realizările și problemele, să susțină extinderea soluțiilor pe care le consideră eficiente. Acest procedeu nu înlocuiește însă acțiunile de evaluare specializată, sistematică și independentă. Este,probabil, spațiul de intervenție adecvat pentru cercetările de factură academic-universitară sau pentru centrele specializate în evaluarea impactului social al adoptării diferitelor proiecte de dezvoltare. Performanțele promotorilor par să fie dependente direct de vechimea funcționării lor în cadrul primăriilor: din totalul celor 15 localități care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
identificate mai exact situațiile în care un tip sau altul de facilitare comunitară este mai eficient. În context, vortrebui identificate modalități specifice de mobilizare a capitalului social sau sociouman pentru a produce schimbările dezirabile la nivel social și local. Domeniul intervențiilor comunitare este dominat în bună măsură de preconcepții dintre cele mai diferite, de la „ONG-urile sunt singura soluție pentru mobilizarea resurselor locale” până la „primarul și consilierii locali sunt actorii adevărați ai dezvoltării locale”. Tema corupției în legătură cu modul de utilizare adiferitelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unor surse extralocale pentru dezvoltare; - omogenitatea socială accentuată, intercunoașterea specifică pentru o comunitate mică nu constituie premise suficiente pentru dezvoltarea participativă; eventuala absență a condițiilor de creativitate și competiție socială pot reduce considerabil șansele de adoptare a unor proiecte comunitare. - intervențiile de facilitare comunitară sunt, probabil, mai necesare în cazul unor astfel de comunități mici, izolate pentru declanșarea DEVCOM. Odată pornit procesul, este de așteptat ca dinamica sa să fie marcată într-o primă fază de controverse comunitare cu rol important
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară 1tc "Principiile Centrului Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară1" ABCD - Realizarea unei mai bune dezvoltări comunitare (Achieving better community development) 1. „Planificarea și evaluarea dezvoltării comunitare trebuie să fie integrate la nivel de politici, programe și proiecte ale intervenției. ș...ț Deși dezvoltarea comunitară trebuie să răspundă nevoilor și experiențelor comunității, ea trebuie să fie făcută atât de jos în sus, cât și de sus în jos. (...) 2. Toți agenții trebuie să fie implicați în practica de planificare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Actorii principali sunt organizațiile comunitare și cetățenii activi, managerii și personalul agenției de dezvoltare, agenții finanțatori și cei care proiectează politicile. Consolidarea capacității este necesară la nivelul tuturor acestor agenți. 3. Cadrul ABCD este adaptabil la nevoile diferitelor tipuri de intervenții, circumstanțe, nevoi și cerințe locale particulare ale diferitelor discipline și sectoare. ABCD este mai degrabă indicativ decât prescriptiv. ș...ț 4. Planificarea și evaluarea participativă trebuie să fie integrate pe durata întregii practici de dezvoltare comunitară. ș...ț În timp ce planificarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
lor? - care sunt liderii ce își pot asuma rolul de antreprenori sociali, de oameni care știu să organizeze, sunt respectați și pun misiunea socială a eventualului proiect mai presus de interesele lor materiale imediate. Cazul relatat de facilitatorul CAR pentru intervenția în satul Zimbru din comuna Gurahonț-Arad este revelator (vezi caseta 10). Declanșarea unei acțiuni comunitare pentru modernizarea drumului local a avut loc pentru că în localitate exista capitalul uman necesar, iar facilitarea a contribuit la ierarhizarea problemelor locale și la identificarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
își spun cuvântul o multitudine de factori: numărul de sate din județ, numărul de sate sărace, capacitatea comunitară de autoorganizare, efectele de difuziune spontană a informației despre oportunitățile FRDS, gradul de implicare a instituțiilor locale și județene în desfășurarea procesului, intervenția facilitatorilor de la Fond sau a celor care vin din partea altor instituții, posibilele rețele de firme interesate în accesarea fondurilor pentru proiectele FRDS etc.1. Dincolo de aceștia, o influență semnificativă pare să aibă însă și modul în care a fost proiectată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară în funcție de relief? Este foarte probabil că tipul de relație statistică înregistrată indică o deficiență serioasă a GRILEI, și nu o realitate socială. Tipologia socială a comunităților de romi din România 1tc "Tipologia socială a comunităților de romi din România1" Intervențiile sociale în comunitățile de romi (CR) pot fi orientate mult mai bine dacă se lucrează cu tipologii fundamentate empiric. Clișee de genul „toți romii sunt la fel” sau „nu există două comunități de romi la fel” pot crea probleme serioase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sunt la fel” sau „nu există două comunități de romi la fel” pot crea probleme serioase în asistența sau în dezvoltarea comunitară pentru romi. În ambele cazuri se poate ajunge ușor la o irosire a resurselor și așa limitate pentru intervențiile în astfel de comunități. Dacă „toate comunitățile sunt la fel de sărace”, evident că se renunță la orice tentativă de ierarhizare a lor din perspectiva gravității sau a naturii problemelor sociale pe care le au. Învarianta opusă, care susține că fiecare comunitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
toate comunitățile sunt la fel de sărace”, evident că se renunță la orice tentativă de ierarhizare a lor din perspectiva gravității sau a naturii problemelor sociale pe care le au. Învarianta opusă, care susține că fiecare comunitate este un unicat, temeiul de intervenție socială rămâne același - preferință sau intuiție a agentului de dezvoltare comunitară. Soluția unor clasificări sau tipologii care să pornească de la criterii relevante pentru sărăcia comunitară merită toată atenția. Este ceea ce voi încerca să fac în continuare pornind de la datele unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM" Deși este evident că nivelul de sărăcie este puternic diferențiat la nivelul CR, programele de ajutorare sau de dezvoltare comunitară au acționat neselectiv. Același procent de aproximativ 20% CR care au fost supuse unor intervenții de ajutor/dezvoltare apare și în cazul comunităților sărace și în cazul celor nesărace. Este o confirmare nedorită a necesității de a introduce tipologii de genul celei prezentate în practica de asistență și dezvoltare comunitară pentru romi. Dacă urmărim practica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și în cazul comunităților sărace și în cazul celor nesărace. Este o confirmare nedorită a necesității de a introduce tipologii de genul celei prezentate în practica de asistență și dezvoltare comunitară pentru romi. Dacă urmărim practica regională (tabelul 20) de intervenție comunitară pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se constată ușor că modelul dominant în Moldova, Crișana-Maramureș, Banat și București-Ilfov este cel de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult în comunitățile nesărace decât în cele sărace. Tabelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ar fi un dat cultural, nechestionabil. Cel puțin pentru cercetarea în DEVCOM, explicitarea ideologiilor sistematice și difuze este nu numai utilă, ci și necesară. O serie de efecte perverse pot apărea în timp, ca urmare a ignorării tramei ideologice a intervențiilor comunitare. Diversitatea de situații nu se reduce însă numai la ideologii sistematice și difuze. Există o variantă intermediară cu ideologii sistematice implicite. Cei care proiectează intervențiile comunitare nu acționează mai mult în temeiul unor forme incomplete, nesau parțial exprimate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]