19,025 matches
-
ediția a II-a, McGraw-Hill Publishing Company, Inc., 1990. Zimbardo, Philip, The Time Paradox: The New Psychology of Time That Will Change Your Life, Simon & Schuster, New York, 2008. Instrumente de cercetare Ghiduri de interviu Specificul cultural al Olteniei 1. DISCUȚIE INTRODUCTIVĂ (2 MIN) ............................................................................................................................................................................................................................................................... 2. DESCRIEREA ISTORICĂ A OLTENIEI 2.1. Când vă gândiți la Regiunea Oltenia, ce anume vă apare în minte? Ce înseamnă regiunea istorică Oltenia pentru dvs.? Obiective: • Stabilirea unui cadru general de discuție despre zona istorică a Olteniei
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
un impact cultural mai mare asupra Craiovei? Obiective: • Strategii organizaționale • Evenimente • Concepție și doctrină 7.6. Care sunt gândurile și planurile dvs. pentru ceea ce va urma în viața culturală locală? Sistemul de valori și orientările Valorice ale ardelenilor 1. DISCUȚIE INTRODUCTIVĂ (2 MIN) .............................................................................................................................................................................................................................................................. 2. VALORILE SOCIAL-CULTURALE ALE ARDEALULUI (10 MIN) Obiective: • Stabilirea unui cadru general de discuție, despre zona istorică a Ardealului, din care Sibiul face parte • Identificarea valorilor istorice și culturale cardinale ale Ardealului • Stabilirea unor repere de semnificație pentru
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
1989, pp. 72-73. 72 Idem. 73 Bogdan Petriceicu-Hașdeu, "Etymologicum Magnum Romaniae", editat sub auspiciile Academiei Române, între 1886 și 1895, în trei mari tomuri, în B. Petriceicu-Hașdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, Ediție îngrijită și studiu introductiv de Grigore Brâncuș, Editura Minerva, București, 1972, p. 11. 74 Idem. 75 În România circulă expresia: "Mult noroc, pentru că sănătate au avut și cei de pe Titanic", care arată convingerea românilor în forțe implacabile, așa cum este norocul, care pot controla destinul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
În linie dreaptă sau prin obstacole. Pentru a asigura o traiectorie optimă, care să asigure prinderea fără dificultăți, exercițiile de aruncare - prindere cu partener se vor executa În clasa I, folosind procedeul „aruncare oferită cu două mâini de jos”. Exercițiile introductive de aruncare - prindere trebuie să le urmeze cele de aruncare azvârlită, cu o mână de deasupra umărului. Tehnica acestei aruncări se Însușește mai repede dacă se execută din poziția pe un genunchi și apoi stând. Aruncările se pot executa la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Vlad 37:352 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Parteneriate școală-familie-comunitate Studiu de caz MIRCEA AGABRIAN VLAD MILLEA INSTITUTUL EUROPEAN 2005 CUPRINS Cuvînt introductiv / 7 Secțiunea I. Logica cercetării / 9 Capitolul 1. Suportul teoretic și empiric al parteneriatelor școală-familie-comunitate (Mircea Agabrian) / 11 Poziții teoretice de bază / 11 Evidența cercetărilor empirice / 16 Capitolul 2. Designul cercetării (Mircea Agabrian, Vlad Millea) / 25 Secțiunea a II-a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
părinților / 123 Tehnici de influență / 126 Susținerea familială / 136 Relația familiei cu ceilalți agenți educativi / 140 Concluzii / 146 Anexa 1. Aspecte structurale ale familiei / 149 Anexa 2. Principiile educative / 152 Anexa 3. Practicile educative ale părinților / 156 Bibliografie / 163 CUVÎNT INTRODUCTIV O problemă stringentă pentru România o reprezintă responsabilitatea locală pentru calitatea educației și succesul școlar, care reclamă căi diferite de stabilire a relațiilor de colaborare între școli, familii și comunități. Avem în vedere că școlile de toate gradele sînt organizații
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
teatru a făcut obiectul numeroaselor reflecții în epoca clasică: este vorba explicit despre problema gestionării unei astfel de eterogenități (de această problemă ne vom ocupa în capitolul 7). Pentru ceea ce înseamnă inserția secvențelor descriptive în narațiunile romanești, sunt utilizate sintagmele introductive-tip și clauzulele la fel de stereotipe (pentru o analiză detaliată vezi Hamon, 1981; Adam și Petitjean, 1989). Celălalt tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin marcată) unei secvențe (mai mult sau mai puțin completă), ci
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mare (scris cu majuscule) care introduce, bineînțeles, jocul intertextual cu trimitere la imnul național britanic, constituie "Morala" PnΩ. Situația inițială-Pn1 este amplu expusă și contrastează cu caracterul lapidar al Complicației Pn2 (Dintr-o dată explozia") provocată și subliniată de organizatorul narativ introductiv al macro-propoziției Pn2. Macro-propoziția Pn3 cuprinde o evaluare retrospectivă ("Armata Republicană Irlandeză pusese o bombă la etajul 3"). Rezolvarea-Pn4 întocmește bilanțul victimelor insistînd asupra faptului că, în conformitate cu PnΩ, Doamna Thatcher este în viață. Situația finală-Pn5 este asumată, în prima frază
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
schemă este mai simplă decât precedenta, însă construită exact după același tipar: Textul 3.3.: Argumentarea prin descriere Deși foarte scurt, textul acestei legende, alăturat unei imagini, reprezintă un tot unitar. Unitatea corespunde schemei 1, propusă la finalul acestei părți introductive: structura exemplului reprezintă o ocazie de a sublinia felul în care o reprezentare poate fi construită pas cu pas, propoziție cu propoziție 41. a) Primul segment al textului reprezintă o primă propoziție descriptivă, construită în absența determinantului, este în așteptarea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Iași, Editura Institutul European, 2008. Andraș, Carmen, Imaginea românilor la călători englezi, Cluj-Napoca, Editura Universității "Babes-Bolyai", 2000. Aristotel, Despre suflet, traducere din greacă și note de Alexander Baumgarten, București, Editura Humanitas, 2005. Aristotel, Metafizica, traducere de Ștefan Bezdechi și studiu introductiv și note de Dan Bădărău, București, Editura Republicii Populare Române, 1965. Aristotel, Organon, traducere, studiu introductiv, introducere și note de Mircea Florian București, Editura Științifică, 1957. Assmann, Jan, Religion and cultural memory. Ten studies, Standford, California, Standford University Press, 2006
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
2000. Aristotel, Despre suflet, traducere din greacă și note de Alexander Baumgarten, București, Editura Humanitas, 2005. Aristotel, Metafizica, traducere de Ștefan Bezdechi și studiu introductiv și note de Dan Bădărău, București, Editura Republicii Populare Române, 1965. Aristotel, Organon, traducere, studiu introductiv, introducere și note de Mircea Florian București, Editura Științifică, 1957. Assmann, Jan, Religion and cultural memory. Ten studies, Standford, California, Standford University Press, 2006. Audi, Robert (ed.), The Cambridge Dictionary of Philosophy, Cambridge, Cambridge University Press, 1999. Augé, Marc, The
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), Minoritari, marginali, excluși, Iași, Editura Polirom, 1996. Fichte, Johan Gotlieb, Doctrina științei, traducere de Paul Blendea și Radu Gabriel Pârvu, București, Editura Humanitas, 1995. Florian, Mircea, Logica lui Aristotel, în Aristotel, Organon, traducere, studiu introductiv, introduceri și note de Mircea Florian București, Editura Științifică, 1957. Fodor, Jerry, In critical condition: polemical essays on cognitive science and the philosophy of mind, Cambridge, The MIT Press, 1998 Fodor, Jerry, Representations: philosophical essays on the foundations of cognitive
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
215 Ibidem, p. 3. 216 Ibidem, p. 4. 217 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie Larousse, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, sv. instinct. 218 Ibidem. 219 Aristotel, Organon I: Categoriile, Despre interpretare, Categorii 3, 1b, traducere, studiu introductiv, introducere și note de Mircea Florian, București, Editura Științifică, 1957. 220 Ibidem, 5, 2a. 221 Mircea Florian, Logica lui Aristotel, în Aristotel, op. cit., p. 42. 222 Aristotel, op. cit., Categorii 5, 2a. 223 "Căci substanța primă nu este nici într-un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
el. Apoi, când un lucru este într-un subiect, numele lui poate foarte bine să fie aplicat subiectului, dar noțiunea lui nu poate fi aplicată" (Ibidem, Categorii 5, 3a, b). 224 Idem, Organon III, București, Editura Științifică, 1957, traducere, studiu introductiv, introducere și note de Mircea Florian, "Analitica secundă" I, 2, 72a 1. 225 Carl Gustav Jung, Modern Man in Search of a Soul, London, Kegan Paul, 1993. 226 Anthony Stevens, Archetype Revisited. An Updated Natural History of the Self, London
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
e vorba de cele mai bătătoare la ochi. Astfel, cositorul se aseamănă cu argintul, întrucât e și el alb, iar aurul se aseamănă cu focul, întrucât și focul e galben și roșiatic." (Aristotel, Metafizica, traducere de Ștefan Bezdechi și studiu introductiv și note de Dan Bădărău, București, Editura Republicii Populare Române, 1965, cartea X, cap. III, 1054b15). 355 "De aici se vede limpede că Alteritatea și Neasemănarea se iau în mai multe accepții. Altul înseamnă, pe de o parte, opusul identicului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Cît despre obiectul descris, din necesități structurale, este cunoscut bine de către descriptor însă abia cunoscut sau chiar necunoscut de către auditoriu. Discursul direct sau raportat (a se vedea monologul interior, ca în exemplul ce urmează, din textul lui R. Frison-Roche), verbele introductive ca "a arăta", "a indica", "a explica" sînt reprezentative pentru acest tip de descrieri. Prin această nouă stratagemă, actul descrierii atenuează stagnarea diegezei în forma unui discurs raportat cu diferite grade de eterogenitate, de la caracterul conversațional, în mai mică măsură
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
urcatul pe un loc înalt, amenajarea unui local sau a unui decor etc.; d) motivații psihologice ca: distracția, pedanteria, curiozitatea, interesul, plăcerea estetică, volubilitatea, lipsa de ocupație, privirea mașinală, fascinația etc. Toate aceste teme reprezintă deci doar semne demarcative, mărci introductive ale descrierilor și constituie o tematică vidă determinată, în esență, de seria de postulate aparținînd autorului (veridicitate etc.) a căror funcție este înainte de toate să se evite un anumit "hiat" între descriere și narațiune, de a da conținut povestirii conferind
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acum...") determină o selectare specifică a informației locale: de exemplu, tratamentul începutului unei povestiri se face evident mai lent, în raport cu urmarea; sau: atenția acordată micropropozițiilor evaluative va fi utilă pentru interpretarea sau pentru construirea "moralei" explicite sau implicite. O sintagmă introductivă (și/sau de închidere) a unei secvențe descriptive determină o lectură foarte diferită față de atenția liniară a unei suite cronologice de evenimente narative. La fel, o suită de verbe la imperfect semnalează o secvență descriptivă (chiar evaluativă) sau evenimentele secundare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să vă vorbească de LNA... Totul devine atît de simplu. Cînd bărbații vă vorbesc despre ea, ei spun: la pornirea de pe loc face un km în 41″1′. Eu spun că e minunat să ajungi întotdeauna la timp! Sintagmelor-tip introductive le corespund clauzulele: a nu mai vedea (non III-a) cu varianta sa sfîrșitul pauzei (non II-a), a se opri din făcut / lucrat (non III-b), a tăcea (non III-c). Tipul 2: eterogenitate și dominantă 5 Cel de-al doilea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pentru iertarea păcatelor, este dat ca regulă și pruncilor. Desigur, dacă în prunci nu ar fi nimic care să trebuiască a obține iertarea și clemența, harul botezului ar părea inutil”<footnote Origen, Omilii la Levitic, omilia a VIII-a, Studiu introductiv, traducere și note de Adrian Muraru, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 313. footnote>. Să notăm aici că aceste declarații asumă în mod evident o perspectivă diferită de cea a lui Tertulian asupra nevoii de botez a copilului. La acest moment
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
cea dumnezeiască se îmbracă în Sfântul Duh, în omul cel nou, zidit după chipul lui Dumnezeu, în dreptate Și în sfințenia adevărului (cf. Ef., 4, 22-24)”<footnote Idem, Despre Botez, cartea I, cuvântarea a II-a, 23, traducere Și studiu introductiv de Pr. Dumitru V. Georgescu, în col. Comorile pustiei, vol. 32, Editura Anastasia, București, 1999, p. 89-90. footnote>. Într-o epistolă al cărei adresant este Origen, Sfântul Vasile amintește de anumiți „prunci, strălucitoare mostre ale bunătății tale, care mi-au
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
fraternității și al Ordinului. Un ecou al diferitelor glasuri, nu neapărat armonizate într-un singur cor. Va fi, așadar, sarcina acestei scurte introduceri de a arăta caracteristicile, dacă nu ale fiecărui izvor în parte (a se vedea pentru aceasta textele introductive), cel puțin ale diferitelor grupuri, ale diferitelor categorii sub care pot fi analizate. Mărturii non-franciscane Începem prin clasificarea mărturiilor în două categorii: non-franciscane și franciscane. Acest lucru amintește, chiar și prin prioritatea acordată izvoarelor externe Ordinului Fraților Minori, de o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
2. Monologul interior la vârsta adolescenței / 24 I.3. Modele teoretice ale comunicării părinte-adolescent / 26 Concluzii / 30 Capitolul ÎI. SEMIOTICA LIMBAJULUI NONVERBAL / 31 ÎI.1.Considerații preliminare / 31 ÎI.2. Semiotica și domeniile sale constitutive / 34 2.1. Semiotica: noțiuni introductive / 34 2.2. Trihotomia sintaxă-semantică-pragmatică / 37 2.2.1. Sintaxa / 38 2.2.2. Semantica / 41 2.2.3. Pragmatică / 47 Concluzii / 48 Capitolul III. COMPORTAMENTUL, SUPORT AL COMUNICĂRII NONVERBALE / 51 III.1. Comportament nonverbal comunicare nonverbală / 51 1.1
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
vrea model principal de comunicare, dar, așa cum e gândită de lingviști, ea se reduce la semnificația comunicării. Completarea o va aduce semiotica în trinitatea să: sintaxa, semantica, pragmatică"48. ÎI.2 Semiotica și domeniile sale constitutive 2.1.Semiotica: noțiuni introductive Problematică referitoare la o teorie a semnelor a intrat în sfera de atenție a celor doi mari gânditori, Ferdinand de Saussure (1857-1913) și Charles Peirce (1839-1914) începând cu zorii secolului trecut. Întâmplător sau nu, cu siguranta benefic pentru domeniul semioticii
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și Gabriela Omăt, Note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, vol. I-VI, Editura Academiei, București, 1993-2002. E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I-III, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, ediție, studiu introductiv și note de Z. Ornea, Editura Științifică, București, 1972. E. Lovinescu, Mihai Eminescu, ediție critică, prefață, note și variante, bibliografie și indice de Ion Nuță, Editura Junimea, Iași, 1984. E. Lovinescu, Revizuiri, ediție îngrijită și studiu introductiv de Ion Simuț
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]