29,866 matches
-
moderne pentru autovehicule a fost rodul unor procese de investigare și de aplicare a celor mai bune soluții pentru problemele specifice autovehiculelor convenționale. De multe ori, ideile s-au născut prin efortul unor de echipe de cercetare-dezvoltare, membrii acesteia formulând ipoteze care apoi erau analizate și evaluate prin diverse metode O astfel de metodă este cea pe care o propunem elevilor, în cadrul unei activități organizată sub forma de discuții „pro sau contra” despre sistemele clasice și cele neconvenționale pentru motorizarea
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
politice, ca persoane juridice de drept public, calitatea de a introduce acțiuni în contencios administrativ pentru protejarea intereselor legitime publice, astfel cum impun prevederile art. 1 alin. (8) din Legea nr. 554/2004. Situațiile reținute de instanța de fond reprezintă singurele ipoteze stabilite în mod limitativ de Legea nr. 554/2004 în care o persoană - fizică sau juridică - poate introduce o acțiune ce vizează anularea/suspendarea unui act administrativ; ... c) nu se poate pune semnul egal între dorința de a atinge un scop politic
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
24. Cu referire la organismele sociale interesate, persoane juridice de drept privat, prin Decizia nr. 8 din 2 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, s-a reținut că, în ipoteza în care acestea aleg să formuleze o acțiune în contencios administrativ, invocând o vătămare a unui interes legitim public, ne aflăm tot pe tărâmul unui contencios subiectiv, în care este necesară invocarea vătămării interesului legitim privat al organismului social reclamant
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
invocă vătămarea unui interes public este condiționat de existența unui interes legitim privat, iar între acesta și interesul legitim public invocat există o strânsă legătură, în sensul că cel de pe urmă decurge logic din cel dintâi. Analizând, așadar, singura ipoteză legală în care se poate pune problema existenței sau inexistenței unui contencios obiectiv, respectiv ipoteza în care organismul social alege să formuleze o acțiune în contencios administrativ invocând o vătămare a unui interes legitim public, se constată că ne aflăm
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
acesta și interesul legitim public invocat există o strânsă legătură, în sensul că cel de pe urmă decurge logic din cel dintâi. Analizând, așadar, singura ipoteză legală în care se poate pune problema existenței sau inexistenței unui contencios obiectiv, respectiv ipoteza în care organismul social alege să formuleze o acțiune în contencios administrativ invocând o vătămare a unui interes legitim public, se constată că ne aflăm tot pe tărâmul unui contencios subiectiv, în care este necesară invocarea vătămării interesului legitim privat
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
partidelor politice calitate procesuală activă de a promova acțiuni în contencios administrativ având ca obiect acte administrative vizând probleme de mediu, în măsura în care invocă, în principal, vătămarea unui drept subiect sau interes legitim privat, însă nu și în ipoteza în care se invocă, în principal, vătămarea obiectivelor politice. ... ... 34. Într-o altă opinie, nedezvoltată și nesusținută de argumente sau de practică judiciară, s-a apreciat că: a) dispozițiile art. 1 din Legea nr. 14/2003 conferă partidului politic - persoană juridică
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
privind pretinsa discriminare invocată sau poziția de inferioritate a persoanei/persoanelor suspectate pentru comiterea unei/unor fapte prevăzute de legea penală descoperite în timpul unei anchete penale aflată deja în cercetare față de persoanele cercetate în cadrul unei anchete separate. Indiferent de ipoteza de extindere a urmăririi penale, așadar și în situația extinderii urmăririi penale in personam față de o altă persoană, este asigurat suspectului beneficiul tuturor drepturilor prevăzute de lege inculpatului, astfel cum sunt acestea stabilite în art. 83 din Codul de
DECIZIA nr. 563 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264303]
-
prezenta cauză -, Curtea a arătat că acestea pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea în vigoare a acestora, neputând afecta drepturile la pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, în redactarea conferită prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, au introdus o nouă soluție legislativă pentru calculul cuantumului pensiei, aplicabilă pentru viitor tuturor celor vizați de ipoteza normei, fără nicio diferențiere pe criterii subiective. Concomitent cu această intervenție legislativă, legiuitorul delegat a asigurat, prin art. 59 din aceeași lege, menținerea cuantumului pensiei aflate în plată în ipoteza în care, ca urmare a actualizării anuale, din oficiu, cu
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
calculul cuantumului pensiei, aplicabilă pentru viitor tuturor celor vizați de ipoteza normei, fără nicio diferențiere pe criterii subiective. Concomitent cu această intervenție legislativă, legiuitorul delegat a asigurat, prin art. 59 din aceeași lege, menținerea cuantumului pensiei aflate în plată în ipoteza în care, ca urmare a actualizării anuale, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației, ar rezulta un cuantum al pensiei mai mic. Așadar, soluția normativă sancționată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 prin declararea
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
cadrul respectivei persoane juridice, inclusiv dreptul de a face parte din organele colective de conducere ale acesteia. Textul nu face referire la deținerea vreunei funcții executive sau de conducere în cadrul acestor persoane juridice fără scop patrimonial, ci doar la ipoteza „de a face parte din organele din conducere“ ale acestora. În mod concret, se arată că adunarea generală a asociației este organ de conducere colectiv al acesteia din care fac parte toți asociații. De asemenea, tot organ colectiv de conducere
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în care un astfel de drept s-ar acorda, ar avea un număr nedefinit de titulari. De aceea, contestarea rezultatului verificărilor și în situația în care nu rezultă colaborarea/apartenența magistratului la servicii de informații se încadrează în toate situațiile în ipoteza art. 8 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, în sensul inexistenței unui interes legitim privat față de care interesul public să aibă caracter subsidiar. ... 51. Cu referire la art. 271 din legea supusă controlului, se arată că, potrivit art. 2
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii (fără a se face vreo referire și la celelalte hotărâri care au și ele un caracter obligatoriu). Chiar în ipoteza în care s-ar face referire la toate aceste hotărâri obligatorii, ar exista un semn de întrebare în situația în care ar exista un element de contrarietate între acestea. Judecătorul nu poate refuza să judece pe motiv că legea este
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de contrarietate între acestea. Judecătorul nu poate refuza să judece pe motiv că legea este neclară, contradictorie sau incompletă, el este obligat să judece și să aplice principiile generale ale interpretării normelor juridice, ale ierarhiei normelor etc., iar în orice ipoteză în care ar aplica una dintre aceste hotărâri obligatorii contrară alteia (cu mențiunea că și considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii) se găsește în situația de a comite o abatere disciplinară, ceea ce nu poate fi admis din perspectiva independenței
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
evaluați atât din punct de vedere profesional, cât și managerial. În aceste poziții trebuie să ajungă cei mai buni profesioniști, iar activitatea de conducere este necesar a fi apreciată din punctul de vedere al calității, cu atât mai mult în ipoteza în care persoanele care ocupă aceste funcții doresc reînnoirea mandatului. ... 84. Conform art. 150 alin. (2) din legea criticată, numirea în alte funcții de conducere decât cele de președinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel sau de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material; nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, a deciziilor pronunțate de Înalta Curtea de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Aceste ipoteze nu pot constitui motive de imputabilitate, putându-se imagina situații în care o apreciere legitimă a judecătorului nu corespunde cu punctul de vedere al judecătorilor din căile de atac (spre exemplu, în cazul aplicării normelor de drept material, poate exista
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
promovare doar în cazul admiterii contestațiilor, nu și în cazul respingerii. Această împrejurare este de natură să arunce o umbră asupra activității de soluționare a contestațiilor“. O astfel de afirmație nu are acoperire în legea analizată, art. 140 nereglementând această ipoteză. ... 200. Cu privire la criticile ce vizează art. 234 alin. (2) din lege, se arată că, de principiu, calitatea de expert nu este o funcție în sensul dispozițiilor constituționale, ci este o activitate pe care o poate desfășura magistratul, în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în cadrul respectivei persoane juridice, inclusiv de a face parte din organele colective de conducere ale acesteia. Textul nu face referire la deținerea vreunei funcții executive sau de conducere în cadrul acestor persoane juridice fără scop patrimonial, ci doar la ipoteza „de a face parte din organele din conducere“ ale acestora. În mod concret, se arată că adunarea generală a asociației este organ de conducere colectiv al acesteia din care fac parte toți asociații (Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
43 alin. (2) corelate cu cele ale art. 61 alin. (1), precum și cu ale art. 75 alin. (5) din legea supusă controlului reglementează un criteriu de departajare pentru numirea în funcția de judecător/procuror stagiar sau de judecător/procuror definitiv în ipoteza particulară a circumscripțiilor instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor; în acest caz, la medii egale, au prioritate față de criteriile generale de departajare [art. 41, respectiv art. 75 alin.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
identifică două situații posibile: (a) declarația a fost verificată, este veridică, CSAT nu emite niciun înscris cu privire la rezultatul verificării; și (b) declarația a fost verificată, nu este veridică, CSAT emite un înscris cu privire la rezultatul verificării. În ipoteza a doua, rezultatul verificării poate fi contestat (ca urmare a celor stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018), în timp ce în prima ipoteză rezultatul verificării nu poate fi contestat, întrucât nu se emite niciun act
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
este veridică, CSAT emite un înscris cu privire la rezultatul verificării. În ipoteza a doua, rezultatul verificării poate fi contestat (ca urmare a celor stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018), în timp ce în prima ipoteză rezultatul verificării nu poate fi contestat, întrucât nu se emite niciun act. De altfel, posibilitatea de a contesta actul CSAT în fața instanțelor judecătorești competente este o consecință directă a Deciziei Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, paragraful
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
mutat, înlocuit, retrogradat sau destituit din funcție în mod aleatoriu/șicanator/după bunul plac al reprezentanților autorităților executive, legiuitoare sau judiciare, însă nu se poate susține că acest principiu constituțional îl apără pe magistrat de normativizarea unor sancțiuni disciplinare, aplicabile exclusiv în ipoteza constatării unor abateri disciplinare. Magistratul are garanția că aceste sancțiuni pot fi dispuse și aplicate numai în cadrul unei proceduri disciplinare, soluționate de Consiliul Superior al Magistraturii, și nu aleatoriu, ceea ce reprezintă chiar o expresie a acestui principiu, fiind
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. Așadar, sintagma „fără privilegii și fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite, astfel cum s-a arătat mai sus. ... 348. Astfel, textul în discuție nu vizează un privilegiu sau o discriminare, ci o deosebire
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de neconstituționalitate. Apreciază că nu sunt incidente cerințele principiului de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă, prevăzut de art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Ipoteza relevată se situează pe tărâmul individualizării judiciare a executării pedepsei, fiind vorba despre o singură pedeapsă, aplicată pentru o singură faptă, în aceeași cauză. Legiuitorul a instituit un motiv de nulitate cu efect retroactiv, astfel că este pe deplin justificat
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]
-
fiind vorba despre o singură pedeapsă, aplicată pentru o singură faptă, în aceeași cauză. Legiuitorul a instituit un motiv de nulitate cu efect retroactiv, astfel că este pe deplin justificat să se reevalueze procesul de individualizare a executării pedepsei, în ipoteza în care judecătorul nu a cunoscut o împrejurare esențială ce i-ar fi putut influența decizia. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea din 23 august 2019, pronunțată în Dosarul nr. 706/177/2017, Tribunalul Bihor
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]