3,327 matches
-
asupra faptului că un jurist are o putere considerabilă de a lua o decizie în concordanță cu rațiunea proprie. Școala ja῾farită folosește intelectul în locul analogiei în stabilirea legilor islamice, spre deosebire de practica sunită. "Daim al-islam" este o carte despre legile islamului urmate de musulmanii ismailiți, cei care aderă la jurisprudența islamică șiită ismailită. Aceasta descrie maniere și etici, incusiv ritualuri de venerare în lumina călăuzirii imamilor ismailiți. Cartea evidențiază importanța pe care islamul a atribuit-o manierelor și eticii alături de venerarea
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
sunită. "Daim al-islam" este o carte despre legile islamului urmate de musulmanii ismailiți, cei care aderă la jurisprudența islamică șiită ismailită. Aceasta descrie maniere și etici, incusiv ritualuri de venerare în lumina călăuzirii imamilor ismailiți. Cartea evidențiază importanța pe care islamul a atribuit-o manierelor și eticii alături de venerarea lui Dumnezeu, citând tradițiile primilor patru imami ai școlii șiite ismailite fatimide. Jurisprudența zaidită urmează învățăturile lui Zayd ibn Ali. În termeni juridici, școala zaidită este asemănătoare cu cea hanefită de rit
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
școala zaidită este asemănătoare cu cea hanefită de rit sunit. Școala islamică ibadită este denumită astfel după Abdallah ibn Ibadh, însă acesta nu este neapărat figura cea mai proeminentă a școlii, în opinia adepților săi. Ibadismul este diferit atât de islamul sunit, cât și de cel șiit, nu doar în termeni de jurisprudență, dar și referitor la principii fundamentale. Legea islamică timpurie avea un caracter mult mai flexibil, unii învățați musulmani consideră că aceasta ar trebui reînnoită și jurisprudența clasică ar
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
र्जा गुलाम अहमद; 13 februarie 1835 - 26 mai 1908 / 14 shawwal 1250 - 24 rabi' ath-thani 1326) a fost o figură religioasă din India, fondator al mișcării islamice ahmadiyya, care își propune diseminarea unui islam pașnic, al cărui jihad să nu fie armat, ci verbal. Născut pe 13 februarie 1835, s-a născut în Qadian, fiind copilul supraviețuitor dintr-o pereche de gemeni ai unei influente familii mogule. A învățat să citească textul în arabă
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
pare ca era cunoscut ca un pustnic, petrecându-și timpul singur pentru a studia cărți religioase și a se ruga la moscheea locală. Cu trecerea timpului, a început să interacționeze din ce în ce mai mult cu misionarii creștini, în special pentru a apăra islamul de critica acestora. Deseori îi confrunta pe aceștia în dezbateri publice, mai ales pe cei din orașul Batala. După ce a spus că Iisus (sau Isa) ar fi supraviețuit crucificării, migrând către Cașmir unde a murit de moarte naturală, Ghulam Ahmad
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
moarte naturală, Ghulam Ahmad a susținut că el este reformatorul divin al celui de-al paisprezecelea secol islamic, Mesia sau Mahdi (Cel Asteptat), numit în spiritul și cu puterea lui Iisus.[5]. Ahmad este considerat de adepții ramurilor oficiale ale islamului ca fiind un eretic pentru că se pretinde a fi profet (folosea termenul "nabi" - din arabă profet atunci când făcea referire la propria persoană), în timp ce credința generală este aceea că Muhammad este pecetea profeților. Mișcarea ahmadiyya, fondată în 23 martie 1889 are
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
a fi profet (folosea termenul "nabi" - din arabă profet atunci când făcea referire la propria persoană), în timp ce credința generală este aceea că Muhammad este pecetea profeților. Mișcarea ahmadiyya, fondată în 23 martie 1889 are, potrivit fondatorului său, rolul de a propaga islamul în forma sa pașnică, el susținând că un islam agresiv nu își are locul în această credință, propovăduind adepților să practice un jihad intelectual al stiloului pentru a-și apăra religia. A călătorit de-al lungul subcontinentului indian pentru a
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
atunci când făcea referire la propria persoană), în timp ce credința generală este aceea că Muhammad este pecetea profeților. Mișcarea ahmadiyya, fondată în 23 martie 1889 are, potrivit fondatorului său, rolul de a propaga islamul în forma sa pașnică, el susținând că un islam agresiv nu își are locul în această credință, propovăduind adepților să practice un jihad intelectual al stiloului pentru a-și apăra religia. A călătorit de-al lungul subcontinentului indian pentru a-și predica ideile și idealurile religioase, câștigând un număr
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
dezvolta în paralel. Liderii musulmani cereau un jihad armat și aproape toate grupurile musulmane susțineau această chemare, cu excepția lui Mirza Ghulam Ahmad. În 1886, anumiți lideri Arya Samaj, o mișcare hindusă reformatoare, au discutat și dezbătut cu Ghulam Ahmad veridicitatea islamului și au cerut un semn pentru a demonstra că islamul este o religie vie. Pentru a-și îndrepta rugăciunile către acest scop și a căuta îndrumare divină, a călătorit la Hoshiapur în ceea ce va numi instruirea divină, petrecând 40 de
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
aproape toate grupurile musulmane susțineau această chemare, cu excepția lui Mirza Ghulam Ahmad. În 1886, anumiți lideri Arya Samaj, o mișcare hindusă reformatoare, au discutat și dezbătut cu Ghulam Ahmad veridicitatea islamului și au cerut un semn pentru a demonstra că islamul este o religie vie. Pentru a-și îndrepta rugăciunile către acest scop și a căuta îndrumare divină, a călătorit la Hoshiapur în ceea ce va numi instruirea divină, petrecând 40 de zile în izolare (practică numită chilla-nashini). Însoțit în această călătorie
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
fost descris fizic în Hadith și a manifestat diverse alte semne. În timp, revendicările că ar fi reformatorul vremii sale a devenit din ce în ce mai explicite. Într-una dintre cele mai cunoscte și apreciate lucrări, Barahin-e-Ahmadiyya, a pretins că el este Mesia islamului, deși musulmanii cred că Iisus se va întoarcea la sfârșitul vremurilor. În schimb, Mirza Ghulam Ahmad a susținut că Iisus de fapt a supraviețuit crucificării și a murit de bătrânețe mult mai târziu, în Cașmir, unde imigrase. Potrivit acestuia, promisul
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
și nu un lider militar în persoana lui Iisus Hristos, așa cum este crezut de mulți musulmani. Cu această proclamare a respins și ideia unui jihad armat și a susținut că nu sunt întrunite condițiile în această epocă, ceea ce impune apărarea islamului cu stiloul și limba, însă nu cu sabia. Ahmad a scris două cărți numite "Tuhfa e qaisariah" and "Sitara e Qaisari"a în care a invitat-o pe Regina Victoria să îmbrățișeze islamul, renunțând la creștinism. în urma revendicărilor, foarte mulți
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
condițiile în această epocă, ceea ce impune apărarea islamului cu stiloul și limba, însă nu cu sabia. Ahmad a scris două cărți numite "Tuhfa e qaisariah" and "Sitara e Qaisari"a în care a invitat-o pe Regina Victoria să îmbrățișeze islamul, renunțând la creștinism. în urma revendicărilor, foarte mulți teologi s-au ridicat împotriva sa, fiind deseori considerat un eretic. Oponenții săi l-au acuzat că ar fi lucrat pentru guvernul britanic, din cauza ideii sale de a se renunța la jihad-ul
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
va fi în partea estică a Damascului sau la est de oraș, iar profeția ar fi împlinită prin coborârea sa în Qadian, un oraș situat la est de Damasc, iar semnificația minaretului ar fi una simbolică, aceea de lumină a islamului, care se va ridica precum un minaret atunci când va veni vremea celui promis. Această profeție ar arăta către o epocă a luminării, cu numeroase facilități de comunicare și transport, care ar face prozelitismul mai ușor, aceasta fiind o reflectare a
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
comunicării chemării la rugăciune la o cât mai mare audiență. Ghulam Ahmad susține că Dumnezeu i-a spus: În 1903 Ahmad a pus fundația minaretului pentru a comemora profeția și pentru a reprezenta atât fizic cât și spiritual aspecte ale islamului cu lumină și un ceas fixat în vârful său pentru a simboliza diseminarea luminii islamului în toate zările, astfel încât omul să-i recunoască timpul, iar un muezin va da de acolo chemarea la rugăciune de cinci ori pe zi pentru
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
i-a spus: În 1903 Ahmad a pus fundația minaretului pentru a comemora profeția și pentru a reprezenta atât fizic cât și spiritual aspecte ale islamului cu lumină și un ceas fixat în vârful său pentru a simboliza diseminarea luminii islamului în toate zările, astfel încât omul să-i recunoască timpul, iar un muezin va da de acolo chemarea la rugăciune de cinci ori pe zi pentru a simboliza invitația la islam. Construcția acestui minaret a fost terminată în 1916 și a
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
ceas fixat în vârful său pentru a simboliza diseminarea luminii islamului în toate zările, astfel încât omul să-i recunoască timpul, iar un muezin va da de acolo chemarea la rugăciune de cinci ori pe zi pentru a simboliza invitația la islam. Construcția acestui minaret a fost terminată în 1916 și a devenit un simbol și semn distinctiv al mișcării ahmadiyya. Ghulam Ahmad a lăsat în urmă numeroase volume ce conțin atât proză cât și poezie, în trei limbi: urdu, arabă și
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
minoritățile din Irak au devenit ținte directe ale violențelor (...) acestea agravându-se, comparativ cu perioada regimului Saddam Hussein (...)”. Comunitatea creștină din Irak este cea mai importantă din țară, nu numai din perspectivă numerică, ci și datorită faptului că a precedat islamul cu circa 600 de ani și a jucat un rol vital în dezvoltarea civilizației Abbaside, dar și a Irakului modern. Anterior celui de-al doilea război din Golf, creștinii constituiau circa 4-5% din populație (aproximativ un milion), dintre care 70
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
că accesarea forumului, după primirea aprobării din partea administratorului, oferă o gamă generoasă de discursuri și înregistrări cu Osama bin Laden, Ayman Al-Zawahiri și Omar Bakri Mohammed. În anul 2008, Choudary înființează platforma online Islam4UK, care are ca scop promovarea unui islam superior în rândurile musulmanilor din Marea Britanie în vederea implementării unui sistem "shari‘a "în Regatul Unit. Proiectul Islam4UK a atacat constant acțiunile guvernului britanic în Afganistan, în special, și în Irak. În anul 2010, Choudary a propus un marș prin orașul
Anjem Choudary () [Corola-website/Science/331986_a_333315]
-
parte, ajungând, de cele mai multe ori, în arestul poliției. În anul 2006, a fost condamnat și amendat cu 500£. Convingerile lui Choudary implică implementarea și aplicarea legii shari'a în Marea Britanie. În plus, acesta susține mișcările și inițiativele de sacrificiu pentru islam, cu scopul de a demonstra superioritatea acestei religii față de oricare alta. În anul 2006, Choudary încerca să ajungă în Franța pentru a protesta împotriva deciziei guvernului francez de a interzice "burka" . A fost prins însă la Calais, alegându-se cu
Anjem Choudary () [Corola-website/Science/331986_a_333315]
-
și astfel anii din calendarul islamic au început cu luna muharram, în anul sosirii lui Muhammad în Medina, chiar dacă emigrarea efectivă a avut loc în șafar și rabi' I, iar calendarul a fost numit după acest eveniment marcant în istoria islamului. Prima zi a primei luni a primului an islamic - 1 muharram 1 AH, a fost vineri, ceea ce corespunde cu 16 iulie 622 în calendarul iulian. Această dată a fost determinată de către astronomii musulmani medievali prin proiectarea înapoi în timp a
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
nimic de-a face cu intercalarea, ci numai cu mișcarea evenimentelor religioase în cadrul calendarului în sine. Similaritatea dintre conceptul religios al aceastei inscripții antice și Coran sugerează că amânarea non-calendaristică este, de asemenea, sensul coranic al lui nasiʾ. Astfel, Enciclopedia Islamului concluzionează că "Sistemul arab de [ nași ʾ ] doar muta pelerinajul și târgurile asociate cu acestă în apropiere de Mecca într-un sezon adecvat al anului. Nu a fost destinat pentru a stabili un calendar fix care să fie în respectat
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
el a fost un "mawla" - atribuit tribului Qushayr prin termenul "wala" (alianță), în funcție de ceea ce se numeste - Șam`ani . Un strămoș al lui Muslim se poate să fi fost un sclav eliberat de un Qushayri, sau poate cineva care a acceptat Islamul din mâinile unui Qushayri. Estimările cu privire la numărul hadisuri din cărțile sale variază de la 3.033 la 12.000 , în funcție de căte duplicate sunt incluse. Se spune că poate partaja aproximativ 2000 de hadisuri cu Sahih al-Bukhari. Muslim a murit pe 25
Muslim ibn al-Hajjaj () [Corola-website/Science/331940_a_333269]
-
Numele său, „al-Bistami” provine de la orașul natal, Bastam, din zona montană El Burz, la sud de Marea Caspică, din Iran, unde și-a petrecut cea mai mare parte a vieții. Bunicul său practica zoroastrismul, dar ulterior s-a convertit la islam. Al- Bistami este cunoscut pentru discursurie sale extatice. Tot el ar fi și autorul conceptului de „anihilare”, însă există păreri cum că acesta ar fi preluat conceptul de la un erudit din orașul Sindh din Pakistan, ceea ce-i conferă influență indiană
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]
-
neprețuită”. Abu Yazid nu a scris, cugetările sale au fost adunate ulterior de discipolii săi, mai apoi consemnate în scris de cei a căror activitate se învârtea în jurul misticii. Maximele de acest gen sunt denumite shatahat în istoria spirituală a islamului. La aproximativ un secol după moartea se conturează o primă școală care propovăduia învățăturile acestuia. Bistami este numit de Chevalier un om al extremelor, nefiind deloc omul „jumătăților de măsură”: „Într-atât l-am iubit pe Dumnezeu, pe cât mi-am
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]