3,495 matches
-
de spirit. Deja Shakespeare, Într-una din cele mai inspirate - era să scriu divine! - opere ale omului modern, Hamlet, o veștejește prin persoana primului sfetnic al regelui Claudius, prin Polonius, pe care Îl face Înțelept și viclean, laș și tată iubitor, o pildă a adaptării Înalte, a „pactului cu existența” și cu cei puternici ai ei! E greu s-o apăr, să mă așez de „partea ei”, să-i găsesc rațiuni și virtuți În vuietul enorm al văicărelii aproape generale și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dispune de mai puține instrumente de putere decât prim-ministrul. Până În 2000, nu au fost președinți „normali“. Iliescu Însă, „al doilea Iliescu“, intră Însă Într-un proces de normalizare. Și, concomitent, ajunge prim-ministru Adrian Năstase, cu siguranță cel mai iubitor de putere dintre toți șefii de guvern de după 1989. Perioada 2001-2004 a apărut, cel puțin la nivelul „vizibil“ al politicii, În mai mare măsură ilustrată de personalitatea prim-ministrului decât a președintelui. Ca și alți membri marcanți ai partidului său
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
iubirii, și nu invers. Și asta în asemenea măsură, încât locurile minunilor înmulțirea pâinilor, însănătoșirea lui Lazăr au tot migrat în Palestina în decursul timpului, în funcție de pericolele traseului și de confortul locurilor de găzduire. Topografia a redus Vestea cea Mare, iubitoare de ubicuitate și de indiferență, la portul calpacelor. Istoria e plină de fumuri, geografia o învață ce e modestia. Anticlericalul rânjește, iar eu îl imit ceva mai mult ca de obicei (dar și de nevoie). Atâta doar că mă feresc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca și ziarele, librăriile și revistele noastre mai importante. A voastră însă, e treaba specialiștilor. În Franța nu erau deloc musulmani pe vremea lui Montesquieu, a lui Flaubert, a lui Delacroix, dar secolul Luminilor și romantismul nostru au fost mai iubitoare de femeile voastre, de poveștile voastre, de gânditorii voștri decât suntem noi. De ce? Pentru că Hitler a adus iudeitatea în centrul istoriei europene ca pe o piatră de hotar, o hârtie de turnesol. E normal ca dezbaterea de idei să fie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu intră cu adevărat în vorbă cu tine fără a-și da cărțile pe față. Îmi place acest ton direct. El poate fi aspru. Și nu-i întotdeauna nepoliticos. Răspunsul "nu" la întrebarea nr. 1 îl contrariază dureros pe necunoscutul iubitor de conivențe care, nu fără generozitate, îți aruncă ceilalți doi colaci de salvare (încă te mai poți salva). Obstacolul nr. 2, privitor la situația familială care, la vederea unui bărbat solitar, îl poate neliniști pe omul de rând, va fi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se traduc cele mai de seamă scrieri cu caracter bisericesc, iar în anul 1473 este realizat manuscrisul Tetraevanghelului de la Humor. În data de 17 iunie este închinat manuscrisul din partea domnului, care poartă și titlul de împărat: „Binecinstitorul și de Hristos iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei”. Titlul i-a fost dat lui Ștefan și în Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei. Editorii acestui letopiseț au înlocuit, incorect, titlul de țar cu cel de domn. Tetraevanghelul de la Humor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cuprins și formule care arată originea divină a puterii lui Ștefan: “de Dumnezeu dăruit”, sau “de Dumnezeu încoronat”. Această credință, că este dăruit sau încoronat de Dumnezeu, îl face pe domn să se intituleze în 1473: “Binecinstitorul și de Hristos iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al Țării Moldovlahiei”. Nicolae Iorga l-a numit “Puternicul împărat senin al Românimii”, titlu care a mai fost acordat unor domni de origine străină, limitându-l la domeniul cultural și ecleziastic. Titlul de împărat a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
l-au blagoslovitu.” În 1473, Ștefan dăruia mânăstirii de la Humor un Tetraevanghel, în care domnul este înfățișat într-o miniatură, stând în genunchi la picioarele Maicii Domnului. La sfârșitul manuscrisului, se arată că donatorul a fost “Binecinstitorul și de Dumnezeu iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei.” În general, istoricii noștrii s-au sfiit să traducă pe slavonescul țar cu împărat. Există, însă, un Octoih slavon, în care se menționează că: “În anii împăratului Baiazid luară turcii cetatea Chilia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noblețe în exprimare. Nimeni nu poate pronunța ca ei senor și senora. Uitasem ceva important: o bună parte a drumului de astăzi (aproape 30 kmî l-am parcurs în compania simpaticului preot din Siracuza, don Aurelio, secretar al episcopului și iubitor de călătorii. De două ori a fost pe camino, de la León până la Santiago, iar de mai multe ori a fost în drumeții de - câte opt zile dificile dar pline de spiritualitate împreună cu alte persoane din Italia și Franța. L-am
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
învinge pre sine e mai tare decât o cetate", zice textul fondator al creștinismului. Mi-am reprimat ispita de a-i bate. Nu și pe aceea de a-i spune, de a-i povesti, de a-i diseca, deconstrui, nemuri. Iubitor al picturilor lui Francis Bacon, i-am întors pe dos, le-am scos mațele, le-am îmbucătățit, "morcelat", trupul simbolic, doar pe cei opt (motivanți ideologici ai excluderii mele din Cloaca de French) agresându-i eu și salivar. Al. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cățel, care, când se gudură, când mușcă, dar nicicum nu mă părăsește. Am trecut prin cele școli, m-am foarte însurat și m-am foarte tătic. Am început a publica versuri prin reviste. M-am repezit la dictatură și ea, iubitoare, m-a ascuns după gratii, dar nu prea mult că i-au căzut colții și i s-au rupt gratiile. Cum s-a dat liber la reviste, m-am și înhămat a le face, a naște unele noi, a trece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mulțumește În cor lui Dumnezeu pentru toate. Apoi toți se odihnesc o oră și reiau lucrul fiecare. Mâncarea este foarte bună și multă. Cu adevărat curge miere și lapte. Curățenie mare peste tot. Multă ordine. Tot personalul e drăguț și iubitor de străini. Toți sunt prietenoși și darnici. Au un cimitir frumos ordonat și Îngrijit. În curte au și câțiva păuni. Sunt frumoși și mândri de penele lor. În zidul exterior al bisericii este un loc frumos amenajat și Îngrădit cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
acest popas. Slavă Domnului! Betania Ca la 7 km de cetatea Ierusalimului este satul Betania unde locuiau cei trei frați: Lazăr, Maria și Marta pe care Domnul Îi iubea În mod deosebit. Că erau cu adevărat creștini buni, milostivi și iubitori de străini. De aceea Mântuitorul rămânea la ei și serveau masa Împreună. Deși erau tare 111 modești, dar erau tare milostivi. Domnul Iisus vedea la ei multă dragoste și râvnă pentru toți. Se spune că Maria era mai credincioasă și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cer coboară Și e viață pe pământ Cine o are-i lucru mare Poate ajunge chiar un sfânt. Dacă ajută pe oricare Frânt, nenorocit În drum, Turnând dragoste și milă, Peste rănile ce-l dor. Și apoi nu-l părăsește Iubitor și rugător Lui Iisus smerit se roagă Să-l primească-n a Lui turmă Iar Iisus atunci deschide Cu drag brațele amândouă Și În turmă il primește Bucuros de-o oaie nouă. Iisuse bun, O, cât aș vrea... Să ajung
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
muncea și cânta cântece duioase, lăcrima și privea Cerul, mai făcea semnul Sfintei Cruci și așa ne-a rămas ca moștenire ziditoare. Sigur o să vă placă! Iisuse, Veșnic Călător Iisuse Veșnic călător Prin lumea de păcate, Tu bați străin și iubitor La ușile-ncuiate Nimic Tu nu ceri nimănui Când bați și-aștepți să vină, Tu vrei s-aduci În casa lui Din pacea Ta Divină Ai vrea viața Ta să-i dai Căci viața lui e moartă Dar el nu vrea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Dar acum Fiule Dulce, Ți-oi făcut culcuș pe Cruce! Și de acolo În pământ Sub o piatră de mormânt Picioare și mâini iubite De piroane-s găurite, Capul tot e-mpuns de spini Ochii sunt de Sânge, plini Inima Ta iubitoare, O ce răni adânci are. Sulița a pătruns În ea Străbătând și inima mea Vai, oameni, ce rău ați făcut Când pe Iisus ați Răstignit! Spuneți-mi ce v-a greșit De pe El L-ați omorât? Voi, toți care aveți
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aprobat de clienți, inclusiv de Hemingway pe prima coloană de la intrare s-a pus un portret al lui Constan-tino, înconjurat de o coroană de foi de dafin, confecționată din metal galben. Prețul "monumentului" a fost de 500 de pesoși, dar iubitoarea soție a apreciat că-i prea puțin și a decis confecționarea coroanei de laur din aur, ceea ce i-a ridicat costul la 5000 de pesoși! La restaurarea barului din 1975 au dispărut portretul lui Constante și coroana de laur. Interesant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
să citească, să învețe. Era de o ignoranță totală, în afară de gospodăria mănăstirii pe care o conducea și de contabilitatea pe care o ținea; fiind inteligentă, cu memorie mare, doritoare de-a se instrui, interesându-se de lucrurile serioase și foarte iubitoare de mănăstire, trebuia să devie cu vremea singura candidată serioasă. Pentru un moment însă, nu se putea prezenta. Eu voiam să-i ajut pe cât aș fi putut, să-i dau și alte lecții în afară de cele de limba franceză și să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vom vedea de este mai mare. Cine în acest caz poate fi mai fericit decât țara, Partidul Liberal și familia? Dar nu mai spune aceste vorbe nimănui, că îți faci bărbatul ridicol judecându-l de pe acum cu inima de femeie iubitoare.“ „Nu, tante Sabine, nu eu am găsit aceasta, dar prezicătoarea (la voyante) de la Paris, la care am fost acum un an...“ „Să ți spun o istorie adevărată și vei înțelege că la voyante a formulat numai gândul ce cu sensibilitatea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ele. Acum să vedem cum se va închega această guvernare. Generalul Antonescu este singurul care poate stăpâni, îndruma și scoate armata din trista stare în care se află. El este un om cu inimă și caracter, cinstit, demn, muncitor, serios, iubitor de țară și de armată, inspirând încredere, cultivat, cunoscător de istorie, iubitor de muzică și colecționar de obiecte alese, amator de flori. Grădina de la Predeal era muncită de mâinile lui. Ca tot omul, are și defecte decurse din calitățile lui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a deosebirilor. * Pentru a descoperi fericirea, oamenii încă mai caută. * Nici apele nu știu cât pește se află în ele. * În biserică se intră cu capul descoperit și cu sufletul deschis. * În fața Lui Dumnezeu nu se stă în genunchi, ci drept și iubitor. * Sfârșitul tău nu e sfârșitul lumii. * Doar visele zboară fără de aripi. * Amurgul este prefața unei nopți. * Omul este singurul lui stăpân. * Cele mai elegante femei sunt florile de câmp. * Răzbunarea este cea mai prolifică armă. * Prostia nu e molipsitoare, dar
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
toată lumea sărea să se afirme, să iasă în față. Pe vremea aia, ca și acuma după cum bănuiesc, organizatorul și finanțatorul taberelor de pictură naivă era domnul Blejan Gheorghe, președintele Federalcoop din CarașSeverin. D-l Blejan este un om foarte interesant, iubitor de artă, supranumit și Mecena artei din Caraș-Severin. Avea o mustață răsucită, precum și un păr foarte lung, aproape sur, care îi acoperea umerii. Dânsul ne asigura cazarea și masa în diverse locații pe care le păstorea, cum ar fi hoteluri
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Miza, în relația cu noi, pe o pedagogie simplă: laudele aduse rar sunt mai stimulatoare decât cele aduse tot timpul. Nu rata, prin urmare, nici un prilej de-a muștrului redacția, de-a ne „certa“, și, potrivit firii sale explozive și iubitoare de spectacol, o făcea întotdeauna în forță. Una-două și din mai nimic devenea vehement, abătând asupra noastră un uragan de vorbe mustrătoare. Ceva din factura înfurierilor spectaculare ale lui G. Călinescu trecuse și în comportarea publică a discipolului său. Revărsările
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lui Velea, mai puțin sau deloc cunoscută. Așadar, cel care își compusese masca sfiiciunii și obsecviozității, ca să se amuze pe seama noastră, a lepădat-o de îndată ce a fost „descoperit“ și s-a purtat de atunci cum îi era firea: bonom, sociabil, iubitor de taifas și de farse, alternând însă buna dispoziție și expansivitatea cu închideri în sine și cu stări de ursuzlâc, acestea nedurând totuși mult. Dominante în comportarea lui Velea, în acei ani în care abia ieșeam din adolescență, erau bonomia
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
printre altele, chiar și în felul cum alcătuia poreclele, de care aminteam. Colegului nostru est-berlinez, Arthur Beyrer, viitorul savant romanist, Velea îi spunea „Doiciulete“ (de la Deutsch!) spre deliciul lingvistic al însuși poreclitului, și el om de spirit; lui Domițian Cesereanu, iubitor de lecturi filozofice și în general de filozofare, îi spunea „Pestefiricul“ (vocabulă pe care, oarecum în aceeași formă, cineva, la începutul secolului al XIX-lea, cum aflaserăm la un curs, o folosise pentru „metafizic“); altui coleg îi spunea „Terică“ (de la
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]