12,885 matches
-
care Veronica și-l reamintește pe „Tache, Ianche și Cadâr”, ocazie cu care Mircea Șeptilici evocă prietenia lui pentru dramaturgul evreu Mihail Sebastian, apărat cu prețul propriei lui libertăți. Atentă la semnificația evenimentelor, a atitudinilor și a personalităților care se ivesc în viața sa, pe care nu a acceptat să o trăiască oricum, ci mereu deosebind esențialul de nesemnificativ, autoarea socotește cu nostalgie că odată cu moartea lui Mircea Șeptilici “a încetat o întreagă lume...“ . Veronica Pavel Lerner ia pulsul culturii românești
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
reușește să-l câștige pe Blackthorne de partea sa, să scape din plasele întinse de Ishido, să își ducă planurile până la capăt într-un mod cu totul special, folosindu-se de toate resursele și profitând de fiecare ocazie ce se ivea. Cu toate ca afirmă pe tot parcursul românului că nu își dorește să devină shogun (cel mai mare grad militar din Japonia; cel ce deține acest rang are o putere mai mare chiar decât împăratul), se dezminte în final demonstrând că și
James Clavell: Shogun. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339293_a_340622]
-
patru inși câte o varză albă. Trecând trei zile, ni se da câte un pesmet de fiecare prizonier, iar după alte trei zile, ne dădeau la cinci prizonieri, o pâine. Din cauza păduchilor și a mizeriei ce am îndurat, s-a ivit între noi o boală numită tifos, care a prăpădit foarte mulți: de la 30 - 40 pe zi. Îngropatul se făcea câte 30 - 40 de morți la un loc, fiind cărați cu căruțele care trăgeau la marginea gropii unde se răsturnau, apoi
Mărturii* deosebite de pe vremea ocupației (Primul Război Mondial) () [Corola-blog/BlogPost/339370_a_340699]
-
reușește să-l câștige pe Blackthorne de partea sa, să scape din plasele întinse de Ishido, să își ducă planurile până la capăt într-un mod cu totul special, folosindu-se de toate resursele și profitând de fiecare ocazie ce se ivea. Cu toate ca afirmă pe tot parcursul românului că nu își dorește să devină shogun (cel mai mare grad militar din Japonia; cel ce deține acest rang are o putere mai mare chiar decât împăratul), se dezminte în final demonstrând că și
James Clavell: Shogun. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339362_a_340691]
-
și I. Minea de la Cluj, iar de la București prof. Bazil Teodorescu, medicul curant al poetului. Tot ce s-a încercat a fost zadarnic. Congestia celebrala era gravă și ireparabilă. În ziua de 6 mai lucrurile s-au complicat: s-a ivit și o congestie pulmonară. Permanent cu mâna stângă strângea ușor coltul pernei iar cea draptă era paralizată. Agonia a durat două zile. În ziua de 7 mai 1938, la orele 14 și un sfert poetul s-a stins din viață
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
și acolo, sub forța inimaginabilă a iubirii», își cheamă „iubitul-emisferă / jumătate“, absența acestuia sufocând-o («...te chem, fiindcă nu mai am aer fără prezența ta; uneori mă auzi, alteori briza lacului se interpune tânguitor între noi [...]; aștept parcă să se ivească un înger»), de cuptor fiind, „fată-morgană fiind“, se simte slăbită «de acest neîntrerupt drum de căutare» a apei salvatoare, căci «se face din ce în ce mai fierbinte» și „nu mai are ce să jertfească «pentru o picătură de ploaie»; «supusă dăruirii», se vede
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
cum evolueaza realitatea și apoi valoarea tuturor schimbărilor și transformărilor ei. Filosofia este “cercetarea valorilor celor mai înalte atât teoretice cât și practice“ (Petre Andrei, Filosofia valorii, Prefață de Dimitrie Gusti, Fundația Regelui Mihai I, 1945) În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește spusa pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea spusei în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
dea voie să intre în casă și posibilitatea de a sparge ușa nu găsește o soluție acceptabilă. Trage concluzia că situația de incertitudine este urmarea faptului că lucrurile n-au fost cum le-a gândit el în trecut. Astfel se ivește ideea că, dacă nu merge acasă, nu mai are unde să stea, adică este un om fără casă. Nemulțumirea față de soție generează o a doua nemulțumire: adică „de ce să se închidă cârciumile așa de devreme și să mă duc acasă
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
„Fiecare ediție este altfel, deși în aceiași parametri ai ospitalității, ai respectului pentru valoare, ai prieteniei. Fiecare ediție are loc în plină iarnă, astfel încât frigul și zăpada pot fi adevărate teste, probe și încercări care se ivesc în calea invitaților la Festivalul ,,Romeo și Julieta la Mizil“. Acest mic oraș, Mizil, are o inimă mare și caldă, altfel cum să ne explicăm că sosesc aici, la sfârșitul lui ianuarie, de la distanțe considerabile, uneori de dincolo de granițe, academicieni
Victoria Milescu: Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil” () [Corola-blog/BlogPost/339563_a_340892]
-
dansează fericiți pe spinarea oamenilor truditori“. În ilustrația primei coperte, se întrevede trădătorul care dă sărutul vânzării, iar în spatele tristului Iisus, un bărbat care, având previziunea patimilor profetului, țipă de spaimă. Din această clamare, sugerată în imagine, se vor fi ivit paginile de echilibru față de nedreptate, ale volumului. Multe dintre poeme, reflectând o lume dură, par foi căzute din manuscrisul Flori de mucigai, dus de Arghezi, repede la tipar. Martor al evenimentelor, legate prin umbra suferinței, devine poetul însuși: „Eu am
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă () [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]
-
mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
robilor pământului, din planul material în cel spiritual. Această schimbare epocală, de transformare a sapei în condei și a brazdei în călimară, s-a datorat muncii de veacuri a robilor pământului: „Din graiul lor cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite“. Poezia nu este un simplu joc de „cuvinte potrivite“, ci este o muncă stăruitoare asupra cuvântului. Poetul trebuie sa transfigureze realitatea pentru a exprima idei și sentimente: „Și frământată mii de săptămâni / Le-am prefăcut în versuri și
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
noapte cobor [arbori de vis] - Solitudinea: singurătatea crește din regrete voi învăța dincolo limba de ger [arbori de vis] - Moartea: tainic se stinge lumea val după val fluviu fără nceput și fără finit știm doar izvorul din care ne- am ivit nevăzut cade jalnic al nopții mal [deducție] Crezul său de... confesiune a devenit POEZIA. ...Autorul plănge pe corzile inimii de-a lungul intregului volumului... Noi, matematicienii, cănd învățăm o teoremă, ne punem întrebarea dacă și reciproca ei este adevărată. Așadar
Un matematician bacovian () [Corola-blog/BlogPost/339652_a_340981]
-
fi sănătoase cuvintele și scrisul, / mă voi considera întotdeauna om pe deplin sănătos” („Om bolnav, om sănătos”). Din postura aplicată, de om sănătos, rezultă un sentiment de optimism consonant cu irepresibila „speranță”: „ultima care stinge lumina” („Pagină de jurnal”). Se ivește „un sentiment plin” că va trăi și că este „pe calea întoarcerii” („Omul lui Dumnezeu”). În noua perspectivă, un rol decisiv pentru justificarea modificării accentului îl are dedublarea ființei în conștiință-trup și conștiință-suflet. Trupul este perisabil și bolnav, dar sufletul
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]
-
acomodării cuvântului la direcția gândului și emoția trăirii. Ea curge precum materia pe care o generează, o modelează și o aduce la formă: rapid, fulgurant, fulminant. „Trăiește și mergi mai departe” este o carte în tonul lumii în care se ivește. Identitatea creației se suprapune cu manifestările mediului în care apare: de aceea, romanul este și valoros și este și citit. Parcă ficțiunea intră în poezie: „Mai departe, mai departe,/ Mai încet, tot mai încet” („Peste vârfuri” - Mihai Eminescu). Partajează asta
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
anul acesta. Planul cuprinde un număr egal de administrații publice și un număr de companii. Nu vom anunța dinainte care autorități publice și care companii vor fi verificate. Vor putea fi controlate și alte administrații publice și companii, dacă se ivesc semnale sau sesizări. Mesajul pentru orice administrație publică din subordinea Guvernului sau companie națională este să se aștepte la controale. Am vrea să fie cât mai multe companii care să își desfășoare activitatea așa cum trebuie. Nu vom verifica toate autoritățile
INTERVIU. Șeful Corpului de control: Cioloș, „frapat” de prețurile percepute de RA-APPS pentru parcul auto al Guvernului () [Corola-blog/BlogPost/339007_a_340336]
-
Totul începe într-o vară însorită, secetoasă. Pomii aveau o culoare verde deschis, plină de viață, doar câte un tufiș maroniu se mai ivea. Afectat de climă și simțindu-mă ca într-un cuptor, am luat hotărârea de a ieși din casă, până la magazin. În spatele magazinului, există un depozit abandonat, din curiozitate am întrebat vânzătorul, el mi-a răspuns că a fost construit pentru
Matei Ionescu: Depozitul. Proză scurtă () [Corola-blog/BlogPost/339258_a_340587]
-
Casație și Justiție și curților de apel dedicate unificării practicii judiciare (3-4 octombrie 2024), sintagma „chestiune de drept“, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, are înțelesul oricărei probleme de drept ce se ivește în litigiile ce se circumscriu acesteia, independent de dificultatea de interpretare, având în vedere scopul declarat al actului normativ; ... d) de lămurirea modului de interpretare a prevederilor art. 2, art. 7 alin. (1) și art. 31 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 233 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301182]
-
ci are o formulare generică ce se aplică atât situației care a generat-o la acel moment, cât și pentru viitor, în ipoteza în care ar mai apărea cazuri similare; nu este prima dată când legiuitorul, în urma unei situații ivite în practică, constatând că nu există o reglementare pentru acel tip de situație, intervine pentru a acoperi acea lacună legislativă; faptul că informal legea respectivă era cunoscută sub un anumit nume nu înseamnă că au fost încălcate dispozițiile constituționale privind
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
faptul că informal legea respectivă era cunoscută sub un anumit nume nu înseamnă că au fost încălcate dispozițiile constituționale privind adoptarea sa, întrucât de-a lungul timpului au mai fost adoptate legi care au fost generate de o situație particulară ivită în practică și care aveau anumite denumiri, spre exemplu, legea cunoscută cu numele informal de Legea Anastasia, și nu s-a pus problema că acea lege ar fi fost neconstituțională; este atributul legiuitorului să reglementeze cele mai importante relații sociale
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
schimb sub autoritatea dregătorilor domnești din târguri: vornicul de târg sau ureadnicul (înlocuitorul vornicului). Conform documentelor epocii satele de ocol „mergeau cu târgul” din punct de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate. Satele boierești. Fără îndoială, încă înainte de constituirea statelor feudale, multe din sate au fost aservite sau cumpărate de mari familii feudale. În baza lui ius eminens, după constituirea statelor feudale, domnul le-a recunoscut aceste drepturi
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
vroiam, de fapt, să-i fie aproapelui mai bine, să simtă-n suflet rază soarelui pe flori - cật pot iubi un iezer, un fluture, un clopot, cật pot iubi un iezer, un fluture, un clopot, dar, mai ales, un curcubeu ivit după furtună? dar, mai ales, un curcubeu ivit după furtună? o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna și fulgerul viteazului, si freamătul din șipot - si
ELOGIU NISIPULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340772_a_342101]
-
bine, să simtă-n suflet rază soarelui pe flori - cật pot iubi un iezer, un fluture, un clopot, cật pot iubi un iezer, un fluture, un clopot, dar, mai ales, un curcubeu ivit după furtună? dar, mai ales, un curcubeu ivit după furtună? o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna și fulgerul viteazului, si freamătul din șipot - si fulgerul viteazului, si freamătul din șipot - cật pot
ELOGIU NISIPULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340772_a_342101]