6,700 matches
-
dar cum e posibil să nu știe absolut nimeni despre ea ? spun tîmp. Acum ne-am retras și mai departe de mulțime și stăm pe o bancă, sub un copac. Doar nu e invizibilă. Pete era un tip nemaipomenit, spune Jack oftînd. Dar nu prea le avea pe-astea cu devotamentul față o singură parteneră. CÎnd Marie - adică mama lui Alice - a aflat că e Însărcinată, nici măcar nu mai erau Împreună. Iar Marie e genul de femeie mîndră, care nu vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
abia după moartea lui. Chipul Îi devine, pentru un scurt moment, opac. Am ținut mult la Pete. Dar asta am făcut mari eforturi să i-o iert. La cîteva luni după moartea lui, m-am trezit cu Marie și copilul. Jack trage aer În piept adînc. Ei, bine. Îți Închipui cum ne-am simțit cu toții. Să spun că am fost șocați ar fi prea puțin. Dar Marie a ținut morțiș să nu afle nimeni. Voia să o crească pe Alice ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Privește În gol cîteva clipe. E tot ce mi-a mai rămas de la Pete. Îl privesc și, brusc, mă simt extrem de mișcată. — Deci astă era motivul convorbirilor telefonice misterioase ? mă aventurez. De-asta a trebuit să pleci În seara aia ? Jack oftează. — Acum cîteva zile, au avut un accident de mașină. Nimic grav. Dar... după ce s-a Întîmplat cu Pete, sîntem extrem de sensibili la subiectul ăsta. Am vrut doar să mă asigur că au parte de cea mai bună Îngrijire. — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
meu Încearcă să asambleze toate bucățelele. Să pună totul cap la cap. — Dar nu Înțeleg, spun. De ce m-ai pus să-ți promit să nu spun nimănui că ai fost În Scoția ? Oricum, nimeni n-avea de unde să afle restul. Jack Își dă ochii peste cap cu tristețe. — Am fost tîmpit. Apucasem să le spun unora că În ziua aia mă duc la Paris, doar așa, ca o precauție suplimentară. Am plecat incognito. Am crezut că nu va afla nimeni nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mi netezesc o șuviță de păr. Doamne. Ce idioți ! Pe lîngă noi trec două fete și o clipă nici unul dintre noi nu mai spune nimic. — Emma, Îmi pare rău că n-am putut să-ți spun asta mai devreme, spune Jack coborînd vocea. Știu că te-am rănit. Știu că ți s-a părut că te las pe dinafară. Dar... nu e genul de lucruri despre care poți vorbi În voie... Nu ! zic imediat. Evident că nu puteai face asta. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și rușinată. Ar fi trebuit să-mi dau seama că e vorba de ceva important. CÎnd mi-a zis că e ceva delicat și complicat, nu făcea decît să-mi spună adevărul. — Doar o mînă de oameni știu despre asta. Jack mă privește serios. O mînă de oameni aparte, și de Încredere. În privirea lui e ceva care Îmi pune un nod În gît. Îl fixez și simt că mi se urcă tot sîngele În obraji. Intrați ? aud o voce veselă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Parcă m-a trezit cineva dintr-un vis cu o palmă. — Trebuie... să mă duc și s-o văd pe Lissy cum dansează, spun ca În transă. — Bine. Păi, atunci, te las. Asta-i tot ce-am avut de spus. Jack se ridică Încet În picioare, după care se Întoarce cu fața spre mine. A, și Încă ceva. Mă privește cîteva clipe În tăcere. Emma, Îmi dau seama că ultimele zile n-au fost deloc ușoare pentru tine. Tu ai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cîteva clipe În tăcere. Emma, Îmi dau seama că ultimele zile n-au fost deloc ușoare pentru tine. Tu ai fost un model de discreție, În vreme ce eu.. nu am fost. Vreau să-mi cer scuze. Din nou. — E... OK, Îngaim. Jack se Întoarce iar și Îl urmăresc cu privirea traversînd pietrișul, sfîșiată. A venit pînă aici ca să-mi spună secretul lui. Secretul lui cel mare și important. Nu trebuia să facă asta. O, Doamne. O, Doamne. Stai ! mă trezesc strigînd după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
iar și Îl urmăresc cu privirea traversînd pietrișul, sfîșiată. A venit pînă aici ca să-mi spună secretul lui. Secretul lui cel mare și important. Nu trebuia să facă asta. O, Doamne. O, Doamne. Stai ! mă trezesc strigînd după el, și Jack se Întoarce imediat. Vrei... vrei să vii și tu ? Și Încerc cel mai profund sentiment de Încîntare, În clipa În care chipul i se Încrețește Într-un surîs. În timp ce traversăm Împreună pietrișul, Îmi adun cu greu curajul de a vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
se Întoarce imediat. Vrei... vrei să vii și tu ? Și Încerc cel mai profund sentiment de Încîntare, În clipa În care chipul i se Încrețește Într-un surîs. În timp ce traversăm Împreună pietrișul, Îmi adun cu greu curajul de a vorbi. — Jack, și eu vreau să-ți spun ceva. Despre... despre ce-ai zis. Știu că ți-am zis că mi-ai distrus viața. — Îmi amintesc, spune Jack cu o grimasă. — Ei bine, e posibil să mă fi Înșelat. Îmi dreg glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
un surîs. În timp ce traversăm Împreună pietrișul, Îmi adun cu greu curajul de a vorbi. — Jack, și eu vreau să-ți spun ceva. Despre... despre ce-ai zis. Știu că ți-am zis că mi-ai distrus viața. — Îmi amintesc, spune Jack cu o grimasă. — Ei bine, e posibil să mă fi Înșelat. Îmi dreg glasul stîngace. Adevărul e că... m-am Înșelat. Îl privesc cît pot de sincer. Jack, nu mi-ai distrus deloc viața. — Nu ? spune el. Mai am dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că ți-am zis că mi-ai distrus viața. — Îmi amintesc, spune Jack cu o grimasă. — Ei bine, e posibil să mă fi Înșelat. Îmi dreg glasul stîngace. Adevărul e că... m-am Înșelat. Îl privesc cît pot de sincer. Jack, nu mi-ai distrus deloc viața. — Nu ? spune el. Mai am dreptul la o Încercare ? — Nu ! — Nu ? E ultimul tău cuvînt ? În clipa În care mă privește, În ochii lui e un mare semn de Întrebare și mă cuprinde un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cuvînt ? În clipa În care mă privește, În ochii lui e un mare semn de Întrebare și mă cuprinde un amestec ciudat de speranță și teamă. O clipă, nici unul dintre noi nu spune nimic. Respirația mi se precipită. Și, deodată, Jack se uită cu interes la mîna mea. „Jack nu mai există“, citește cu voce tare. Fuck. Mă fac instantaneu stacojie la față. N-am să-mi mai scriu În viața mea nimic pe mînă. Niciodată. — Asta e doar... Îmi dreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ochii lui e un mare semn de Întrebare și mă cuprinde un amestec ciudat de speranță și teamă. O clipă, nici unul dintre noi nu spune nimic. Respirația mi se precipită. Și, deodată, Jack se uită cu interes la mîna mea. „Jack nu mai există“, citește cu voce tare. Fuck. Mă fac instantaneu stacojie la față. N-am să-mi mai scriu În viața mea nimic pe mînă. Niciodată. — Asta e doar... Îmi dreg iar glasul. E doar o glumă... nu Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Mă uit la telefon. — Am aflat totul ! spune victorioasă. Știu, știu, sînt o fată de aur, nu știi ce te-ai fi făcut fără mine... — Poftim ? Mă trece un fior de alarmă. Jemima, despre ce vorbești ? — Despre răzbunarea ta pe Jack Harper, prostuțo ! Dacă te-am văzut că stai ca o fraieră și o neajutorată, am luat situația În mîinile mele. O clipă, rămîn Încremenită. — Ăă, Jack... scuză-mă o clipă, te rog. Îi trag un zîmbet cît pot de vesel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Mă trece un fior de alarmă. Jemima, despre ce vorbești ? — Despre răzbunarea ta pe Jack Harper, prostuțo ! Dacă te-am văzut că stai ca o fraieră și o neajutorată, am luat situația În mîinile mele. O clipă, rămîn Încremenită. — Ăă, Jack... scuză-mă o clipă, te rog. Îi trag un zîmbet cît pot de vesel. Trebuie neapărat.. să vorbesc. Cu picioare tremurătoare, mă grăbesc spre colțul curții, destul de departe ca să nu mă audă. — Jemima, mi-ai promis că nu faci nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
vrei, un fel de detectivi particulari... doar că sînt gratis ! Mick a ajutat-o mult pe mama, În diverse ocazii. E incredibil cînd vine vorba să pornească pe o pistă. Și e foarte interesat să afle micul secret al lui Jack Harper. I-am spus tot ce știm și ar vrea să vorbească puțin cu tine. Simt că mă ia cu leșin. Nu pot să cred că se Întîmplă așa ceva. — Jemima, ascultă-mă, spun precipitat, coborînd vocea, de parcă tocmai vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Simt că mă ia cu leșin. Nu pot să cred că se Întîmplă așa ceva. — Jemima, ascultă-mă, spun precipitat, coborînd vocea, de parcă tocmai vreau să conving un nebun să se dea jos de pe acoperiș. Nu vreau să aflu secretul lui Jack, OK ? Nu vreau decît să uit complet de povestea asta. Trebuie neapărat să-l oprești pe tip. — În nici un caz ! spune, ca un copil Încăpățînat de șase ani. Emma, nu te mai prosti ! Nu poți să lași bărbații să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Te sun eu Înapoi. Telefonul amuțește. SÎnt Încremenită de groază. Îi formez numărul frenetic, dar intră direct pe mesagerie. — Jemima, zic imediat după bip. Jemima, trebuie neapărat să oprești chestia asta ! Trebuie să... mă opresc abrupt, În clipa În care Jack apare În fața mea, cu un zîmbet cald. — Trebuie să Înceapă, spune și mă privește curios. S-a Întîmplat ceva ? — Nu. Totul e bine, spun cu un glas sugrumat, și-mi bag telefonul În geantă. Totul e... perfect. DOUĂZECI ȘI CINCI Intru În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
sugrumat, și-mi bag telefonul În geantă. Totul e... perfect. DOUĂZECI ȘI CINCI Intru În sală fără să știu pe unde calc de panicată ce sînt. Ce-am făcut ? Ce-am făcut ? Am trădat cel mai prețios secret din lume al lui Jack, unei țicnite fără nici un dram de moralitate, obsedată de răzbunare și purtătoare de Prada. OK. Calmează-te, Îmi spun pentru a mia oară. De fapt, nu știe nimic. Iar ziaristul ăsta probabil că nu va afla nimic. Vreau să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Îmi spun pentru a mia oară. De fapt, nu știe nimic. Iar ziaristul ăsta probabil că nu va afla nimic. Vreau să spun că nu știe aproape nimic, nu ? Dar dacă află ? Dacă dă absolut din Întîmplare peste adevăr ? Iar Jack descoperă că eu am fost cea care i-a Îndrumat În direcția bună ? La simplul gînd și mi se face rău. Mi se strînge stomacul. De ce i-am pomenit de Scoția Jemimei ? De ce ? Nouă hotărîre : N-am să mai destăinui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
va pune Întrebări, am să mă mulțumesc să dau doar din cap sau să mîzgălesc un mesaj criptic pe o bucată de hîrtie. Și oamenii le vor lua și vor Încerca să le descifreze Înțelesurile ascunse... — Asta-i Lissy ? spune Jack, arătînd un nume din broșura-program, și tresar. Îi urmăresc privirea și Încuviințez din cap fără vorbe, cu gura Închisă. — Mai cunoști și pe altcineva din spectacol ? mă Întreabă. Ridic din umeri, a „cine poate ști ?“. — Și... de cît timp exersează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
din cap fără vorbe, cu gura Închisă. — Mai cunoști și pe altcineva din spectacol ? mă Întreabă. Ridic din umeri, a „cine poate ști ?“. — Și... de cît timp exersează Lissy pentru asta ? Ezit puțin, apoi ridic trei degete spre el. — Trei ? Jack mă fixează neștiind ce să creadă. Trei ce ? Fac un mic gest cu mîinile, care ar trebui să sugereze „luni“. Apoi Îl fac din nou. Jack nu mai Înțelege absolut nimic. — Emma, s-a Întîmplat ceva ? Caut În buzunar după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
timp exersează Lissy pentru asta ? Ezit puțin, apoi ridic trei degete spre el. — Trei ? Jack mă fixează neștiind ce să creadă. Trei ce ? Fac un mic gest cu mîinile, care ar trebui să sugereze „luni“. Apoi Îl fac din nou. Jack nu mai Înțelege absolut nimic. — Emma, s-a Întîmplat ceva ? Caut În buzunar după ceva de scris - dar n-am nimic. OK, uit-o p-asta cu muțenia. Cam trei luni, zic cu voce tare. — Aha. Jack Încuviințează, apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
fac din nou. Jack nu mai Înțelege absolut nimic. — Emma, s-a Întîmplat ceva ? Caut În buzunar după ceva de scris - dar n-am nimic. OK, uit-o p-asta cu muțenia. Cam trei luni, zic cu voce tare. — Aha. Jack Încuviințează, apoi se Întoarce iar la program. E calm și nu bănuiește absolut nimic, și simt că mă trece un nou val de nervozitate. Poate că ar trebui să-i spun. Nu. Nu pot. Nu pot. Cum să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]