28,495 matches
-
5 martie 2010, Curtea a apreciat că dispozițiile art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 conform cărora „Oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane“ sunt constituționale, reamintind că, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci o
DECIZIA nr. 449 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263339]
-
legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. Curtea a apreciat că, așa fiind, dispozițiile criticate reprezintă expresia aplicării acestor dispoziții constituționale. ... 21. În plus față de cele deja reținute în jurisprudența prezentată și având în vedere că în prezenta cauză se critică, în esență, faptul că inclusiv pentru admiterea cererii de intervenție accesorie este necesară justificarea interesului efectuării unui astfel de demers procesual, Curtea observă că cele două tipuri de intervenție
DECIZIA nr. 449 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263339]
-
respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, față de împrejurarea că legiuitorul a recurs la sancționarea mai drastică a comercianților persoane juridice, în scopul prevenirii și sancționării faptelor care generează sau ar putea genera evaziune fiscală, context în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie și precizează că unele fapte nu pot fi săvârșite decât de către agenții economici, respectiv de către persoane juridice. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 22 noiembrie 2018
DECIZIA nr. 452 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263340]
-
astfel cum este în cazul sancțiunilor prevăzute în sarcina persoanelor fizice care se aplică și persoanelor juridice. Față de această împrejurare, se consideră că textele criticate nu îndeplinesc cerințele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate prin jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului și prin care s-a statuat că este obligația legiuitorului să asigure o legislație clară și precisă, care să nu lase loc la interpretări, mai ales când este vorba despre o
DECIZIA nr. 452 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263340]
-
să fie dublat, astfel cum este în cazul sancțiunilor prevăzute în sarcina persoanelor fizice ce se aplică și persoanelor juridice. ... 20. Or, în ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare - interpretarea, respectiv aplicarea legii -, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care lea stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide
DECIZIA nr. 452 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263340]
-
nr. 99/2000, iar în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, le revine acestora competența de a stabili dacă faptele săvârșite reprezintă contravenții, dacă sunt aplicabile persoanelor fizice și/sau persoanelor juridice și care sunt sancțiunile aferente. ... 21. Totodată, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 452 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263340]
-
la existența unei relații de dependență între răspunsul dat problemei invocate și soluționarea pe fond a cauzei, prevăzută de art. 475 din Codul de procedură penală, solicitând, pe cale de consecință, respingerea acesteia, ca inadmisibilă, nefiind întrunite cerințele reținute în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală cu privire la sintagma „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, pentru următoarele argumente: (i) Măsurile asigurătorii reprezintă măsuri procesuale care au
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 29 octombrie 2020, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. (5) din Codul de procedură penală, reiterând propria jurisprudență (Decizia nr. 894 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 4 martie 2016; Decizia nr. 463 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 26
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
face obiectul unui asemenea recurs, așa cum rezultă din cuprinsul Adresei nr. 1.243/C/1.164/III-5/2022 din 22 iunie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 65. Astfel, se impune a se preciza că, în mod constant, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că analiza acestei condiții trebuie să se raporteze atât la hotărârile pronunțate în una dintre procedurile prevăzute de art. 471 sau 475 și următoarele din Codul de
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea instanței supreme, iar soluționarea pe fond a cauzei nu depinde de lămurirea chestiunii ce face obiectul prezentei sesizări. ... 68. Astfel, sub acest din urmă aspect, este de menționat că, în jurisprudența sa, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat asupra înțelesului ce trebuie atribuit sintagmei „problemă de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, arătând că „admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
9 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 5 iulie 2022. ... 70. În fundamentarea concluziei referitoare la semnificația acestei condiții de admisibilitate a sesizării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, jurisprudența instanței supreme s-a întemeiat pe interpretarea sistematică a reglementărilor ce au ca finalitate unificarea practicii judiciare, constatându-se că procedura sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, instituită de codificarea procesual penală în art. 475 și următoarele, este vădit
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
I, nr. 907 din 29 octombrie 2018). ... 71. Aceleași repere de interpretare a cerinței referitoare la existența unei relații de dependență între lămurirea problemei de drept vizate de întrebarea prealabilă și soluționarea pe fond a cauzei se regăsesc și în jurisprudența recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, statuându-se că dezlegarea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării trebuie să fie determinantă pentru rezolvarea acțiunii penale sau a acțiunii civile în procesul penal, împrejurare ce presupune ca respectiva chestiune
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
că răspunsul la această întrebare nu influențează soluția ce ar putea fi dată raportului juridic de conflict dedus judecății și nici rezolvarea acțiunii civile“. ... 74. Rezultă, așadar, din modul de definire/caracterizare a acestei condiții de admisibilitate a sesizării consacrat în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală că relația de dependență dintre interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475 și următoarele
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 5 iulie 2022, la care s-a făcut anterior referire). ... 85. Sub aspectul aceleiași condiții de admisibilitate a sesizării se mai impune a se menționa, raportat la jurisprudența recentă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, că aceasta nu este îndeplinită nici din perspectiva „existenței unei chestiuni de drept care să vizeze o judecată propriu-zisă a (…) acțiunii penale a unei cauze, astfel cum prevăd
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
valută. Ar fi fost contrar principiului egalității ca legiuitorul să fi stabilit norme legale uniforme pentru ambele categorii de creanțe, având în vedere că între acestea există o diferență juridică clară și obiectivă. ... 19. Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996), principiul egalității nu interzice reguli specifice, în cazul unei diferențe de situații. Egalitatea
DECIZIA nr. 392 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263338]
-
apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții, respectiv la Decizia nr. 712 din 2 noiembrie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.065/2/2014/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de
DECIZIA nr. 386 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263337]
-
16 alin. (3), ale art. 41 și ale art. 53 din Constituție, Curtea reține că, prin Decizia nr. 562 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 3 noiembrie 2016, paragraful 13, invocând jurisprudența sa în materie, a statuat, în esență, că prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 instituie sancțiunea decăderii persoanei eliberate sau destituite din funcție ca urmare a săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute de lege sau față de care s-
DECIZIA nr. 386 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263337]
-
În concluzie, textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului la muncă, ci doar îl limitează, cu privire la exercitarea altor activități decât funcția publică deținută, pe o perioadă determinată. ... 23. În ceea ce privește încălcarea art. 53 din Constituție, jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 605 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1244 din 29 decembrie 2021, paragraful 40, și Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 386 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263337]
-
regimului de activitate al unor categorii socioprofesionale. Noua contribuție diminuează pensiile de serviciu cuvenite magistraților și are repercusiuni și asupra independenței magistraților. ... 20. Diminuarea pensiilor de serviciu prin instituirea unei noi taxe fiscale sub forma contribuțiilor de sănătate, cu ignorarea jurisprudenței constante a Curții Constituționale care a stabilit fără echivoc că independența justiției, ca garanție constituțională a principiului statului de drept, include securitatea financiară a magistraților, care presupune asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu, reprezintă o încălcare a
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
magistraților, care presupune asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu, reprezintă o încălcare a art. 124 alin. (3) din Constituție, precum și a art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 21. În susținerea criticilor de neconstituționalitate formulate se invocă jurisprudența Curții Constituționale, precum și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 22. Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în raport cu art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât din preambulul
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
care ordonanța de urgență supusă controlului de constituționalitate cuprinde reglementări de un anumit grad de eterogenitate, fără a avea o legătură intrinsecă și indisolubilă între ele, și normează în privința unui spectru larg de relații sociale disociabile în sine, în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, și Decizia nr. 784 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
lei ar conduce la menținerea situației actuale privind fondurile insuficiente de care dispune bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în contextul crizei sanitare actuale determinată de situația epidemiologică din România generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.“ ... 39. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituție (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, ceea ce, implicit, îl convertește în situație extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi. ... 41. Din analiza jurisprudenței menționate rezultă că numai existența unor elemente cu caracter obiectiv, care nu au putut fi prevăzute, poate determina apariția unei situații a cărei reglementare se impune cu celeritate. Constatarea acestor elemente se realizează de Guvern, care este obligat să motiveze
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
prevăzute, poate determina apariția unei situații a cărei reglementare se impune cu celeritate. Constatarea acestor elemente se realizează de Guvern, care este obligat să motiveze intervenția sa în preambulul actului normativ adoptat. Prin urmare, așa cum Curtea a reținut în jurisprudența sa, oportunitatea legiferării se limitează la decizia de a adopta sau de a nu adopta actul normativ, de a avea o conduită activă sau pasivă, în condițiile în care sunt demonstrate elementele cu caracter obiectiv, cuantificabil, prevăzute de art. 115
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
din pensii care depășesc 4.000 lei: programul de guvernare și lipsa fondurilor în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (denumit în continuare FNUASS) în contextul crizei sanitare determinate de situația epidemiologică (răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2). ... 43. Prin prisma jurisprudenței sale, Curtea observă că invocarea obiectivelor și măsurilor prevăzute în programul de guvernare nu constituie per se un motiv pentru emiterea unei ordonanțe de urgență. Măsura în sine trebuie să fi fost adoptată ca răspuns la o situație extraordinară existentă
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]