3,223 matches
-
scopuri prudențiale. (34) în cadrul pieței bancare interne, instituțiile de credit se află în concurență directă și, în consecință, definițiile și standardele referitoare la fondurile proprii trebuie să fie echivalente. În acest scop, criteriile pentru determinarea compoziției fondurilor proprii nu trebuie lăsate exclusiv la aprecierea statelor membre. Adoptarea unor norme de bază comune servește interesele Comunității, prevenind denaturarea regulilor concurenței și consolidând sistemul bancar al Comunității. (35) definiția fondurilor proprii prevăzută prin prezenta directivă stabilește un număr maxim de elemente și valori
jrc4566as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89732_a_90519]
-
utilizate în procesul de reglementare. (4) Art. 2 alin. (7) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 prevede desțelenirea obligatorie a suprafețelor plantate, cu încălcarea restricțiilor de plantare. Produsele vinicole obținute din struguri provenind de pe aceste suprafețe înainte de desțelenire nu trebuie lăsate să afecteze echilibrul pieței, fiind necesară distilarea lor. (5) Art. 3 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 prevede acordarea de noi drepturi de plantare în cazul măsurilor de consolidare a terenului sau al măsurilor de expropriere din motive
jrc4705as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89871_a_90658]
-
Dacă nu sunt jupuiți, porcilor trebuie să li se îndepărteze imediat perii. 20. Eviscerarea trebuie realizată fără întârziere și terminată în maximum o jumătate de oră după scurgerea sângelui. Plămânul, inima, ficatul, splina și mediastinul pot fi desprinse de sau lăsate să atârne natural în carcasă. Dacă sunt desprinse, trebuie să li se pună un număr sau o etichetă de identificare care să permită recunoașterea apartenenței lor la carcasă; același procedeu este valabil și pentru cap, limbă, tubul digestiv și orice
jrc160as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85295_a_86082]
-
al ecocondiționalității; ... n) suprafață agricolă înseamnă orice suprafață de teren arabil, de pășune permanentă și de fâneață permanentă sau cultivată cu culturi permanente; o) terenuri arabile înseamnă terenuri cultivate în scopul producției agricole sau suprafețe disponibile pentru producția agricolă, dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solare sau alte mijloace de protecție fixe sau mobile; ... p) transferul unei exploatații înseamnă vânzarea, arendarea, moștenirea sau orice alt transfer definitiv care are drept obiect unitățile de producție
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 18 martie 2015(*actualizată*) pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276982_a_278311]
-
pârloagă, cultura preponderentă de pe restul suprafeței arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas. ... (2) În sensul alin. (1) sunt asimilate următoarele: a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor; ... b) un teren lăsat pârloagă; ... c) iarba sau alte plante furajere erbacee; ... d) culturile de toamnă și cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparțin aceluiași gen. ... (3) Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploatațiile, în cazul în care: ... a) întreaga suprafață este acoperită
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 18 martie 2015(*actualizată*) pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276982_a_278311]
-
73) a IMO. │- CEI 60945 Punct eliminat - echipamentul este vizat de A.1/4.38 X/3, │- Rez. A.694(17) a IMO, │inclusiv Ed.1.0 (2008) Ed.1.0(2008). A.1/4.48│Instalație mecanică de │Punct lăsat necompletat în mod intenționat [deoarece Rez. MSC.308(88) a IMO, care intră în vigoare │ │ │ridicare a pilotului │la 1 iulie 2012, prevede: "Dispozitivele mecanice de ridicare a pilotului nu se utilizează"]. A.1/4.49│Scară pentru pilot │- Reg.
ANEXE din 4 septembrie 2014 la Hotărârea Guvernului nr. 765/2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271715_a_273044]
-
50 și A.1/4.51. Punctul a fost mutat la A.1/4.31. Punctul a fost mutat la A.1/4.29. X/3, │- Rez. Ed.1.0 (2008) A.2/4.16│Sistem de punte integrat │Punct lăsat necompletat în mod intenționat. Punctul a fost mutat la la A.1/4.53. Punctul a fost mutat la la A.1/4.58. X/3, │- Rez. Rectificarea 1 (2008). A.2/4.20│Sistem de control al │- Reg. X
ANEXE din 4 septembrie 2014 la Hotărârea Guvernului nr. 765/2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271715_a_273044]
-
3, │- Rez. X/3, │- Rez. A.1/4.42 │Reflector pentru navele │- Reg. X/3, │- Rez. Rectificarea 1 (2008). X/3, │- Rez. (72) a IMO, │(2008), X/3, │- Rez. X/3, │- Rez. A.1/4.48 │Instalație mecanică de │Punct lăsat necompletat în mod intenționat [deoarece Rez. MSC.308(88) a IMO, care intră în │ │ │ridicare a pilotului │vigoare la 1 iulie 2012, prevede: A.1/4.49 │Scară pentru pilot │- Reg. V/23, │- Reg. V/23, │- Rez. X/3. │- Rez
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
A.700(17) a IMO, │- ETSI ETS 300 067 A.1/5.6 │Radiobaliză în bandă de │- Reg. IV/14, │- Reg. X/3, │- Reg. A.662(16) a IMO, │IEC 60945 A.1/5.7 │Radiobaliză în bandă-L │Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.1/5.8 │Receptor de veghe în Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.1/5.9 │Generator de semnal de │Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.804(19) a IMO, │- seria EN 61162
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
IMO, │IEC 60945 A.1/5.7 │Radiobaliză în bandă-L │Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.1/5.8 │Receptor de veghe în Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.1/5.9 │Generator de semnal de │Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.804(19) a IMO, │- seria EN 61162, Notă: A.1/5.11 │Receptor de veghe prin │- Reg. X/3, │- Reg. IV/10, │IEC 60945 A.1/5.12 │Inmarsat-B SES │- Reg. IV/14, │- Reg. IV
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
A.1/4.51. │ │ │DGLONASS A.2/4.14 │Înregistrator de date Punctul a fost mutat la A.1/4.29. │ │ │privind voiajul (VDR) A.2/4.15 │Sistem de navigație A.2/4.16 │Sistem de punte integrat│Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.2/4.17 │Amplificator de A.2/4.18 │Sistem de recepție A.2/4.19 │Compas magnetic pentru │- Reg. X/3, │- Rez. Rectificarea 1 (2008). A.2/4.20 │Sistem de control al │- Reg.
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
A.1/4.9. Punctul a fost mutat la A.1/4.20. Punctul a fost mutat la A.1/4.21. Punctul a fost mutat la A.1/4.22. A.2/4.30 │Sistem de punte integrat│Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.2/4.31 │Dispozitiv pentru A.2/4.32 │Sistem de alarmă și A.2/4.34 │Echipament având funcții│Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.2/4.35 │Receptor Galileo Punctul a fost
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
A.1/4.22. A.2/4.30 │Sistem de punte integrat│Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.2/4.31 │Dispozitiv pentru A.2/4.32 │Sistem de alarmă și A.2/4.34 │Echipament având funcții│Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.2/4.35 │Receptor Galileo Punctul a fost mutat la A.1/4.56. A.2/4.36 │Echipament AIS SART Punctul a fost mutat la A.1/4.55. A.694(17) a IMO
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
Inmarsat-F SES Punctul a fost mutat la A.1/5.19. X/3, │- Rez. A.694(17) a IMO, │IEC 60945 X/3, │- Rez. A.694(17) a IMO, │IEC 60945 A.2/5.6 │Radiobaliză în bandă-L │Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.694(17) a IMO, │IEC 60945 A.2/5.8 │Aparat radiotelefonic │- Reg. IV/14, │- Reg. IV/7, │- EN 60945 X/3, │- Rez. A.694(17) a IMO, │IEC 60945 A.2/6.1 │Lumini
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
a avut-o ani buni una din reședințe, având o curte de unde își administra cele 23 de moșii din împrejurimi. În biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat haiducul Iancu Jianu. Unirea Principatelor la 1859 are lăsate urme și la Caracal. Deputatul Ioan Dumitriu în Divanul Ad-hoc al acelor ani se află înmormântat în Biserica Toți Sfinții, biserică ctitorită la 1818. În această biserică se află Icoana Sfântului Cristofor - Sfântul cu cap de lup. În timpul celor două
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
prin aer, când persoanele care suferă de forme active de TBC tușesc, strănută sau elimină spută în aer (picăturile Pfluger). Cele mai contagioase forme sunt cele cavitare si cele extensive. Una din zece infecții latente progresează ulterior în boala activă. Lăsată netratată, tuberculoza omoară peste 50% din persoanele afectate. Simptomele clasice ale tuberculozei active sunt tusea cronică, cu striuri de sânge, spută, febră, oboseală cronică, transpirația nocturnă și scăderea în greutate (TBC se numea în trecut „boala consumării”, din cauza scăderii în
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
cetate o garnizoană. Oștile poloneze și cazace conduse de Jan Zamoyski și Stanislaw Zolkiewski și având un efectiv de circa 24.000 de oșteni trec Nistrul la 4 septembrie 1600, iar la 6 septembrie se află în fața Cetății Suceava. Garnizoana lăsată aici de Mihai Viteazul după plecarea sa la Alba Iulia nu reușește să țină piept forțelor inamice, iar Ieremia Movilă era reînscăunat ca domn al Moldovei. Domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) întreprinde lucrări de restaurare a Cetății Suceava. În timpul său, sunt
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
Nicolae Roznovanu. Ea s-a aflat în paza fiului săi cel mare al lui Costache, Săndulache Sturdza, care purta numele bunicului. În fruntea unei mici trupe de arnăuți, boierului Roznovanu s-a îndreptat spre palat, i-a cumpărat pe paznicii lăsați acolo de boier, a pătruns în curte unde a fost întâmpinat de Săndulache Sturdza. Acesta a împușcat un arnăut, dar un altul l-a omorât, înjunghiindu-l în inimă. Marghiolița a fost dusă la Palatul Roznovanu de la Stânca (azi demolat
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
din Cluj și ai Universității din Cluj). Colecția de obiecte existentă aici, numărând peste 11.000 de piese adunate în 5 încăperi, reflectă ocupațiile principale ale locuitorilor din zonă - mineritul, metalurgia și prelucrarea lemnului. În sâmbăta dinainte de începutul Postului Paștelui, lăsatul secului de carne e sărbătorit printr-un fărșang (în ) - un carnaval al cărui episod central este o procesiune ritualică și hazlie care mimează înmormântarea iernii și simbolizează alungarea spiritelor rele. Fărșangul este specific comunităților catolice și protestante din Ardeal și
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
de peste an. Zonă deluroasă și submontană, ocupațiile de bază fiind agricultura și creșterea animalelor, Plaiul Cloșani este caracterizat prin obiceiuri și practici care să contribuie la apărarea holdelor, animalelor sau a oamenilor de stihiile pământului sau ale naturii: “Răscocitul”, “Năprăorul”, “Lăsatele”, “Sântoaderii”, “Mucenicii”, “Mama-Mușa” sau “Ciumarca” - “Vinereaua”, “Barbura”, “Sângeorzul”, “Rusalele” etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șovarna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
materializare în cântec și poezie a năzuințelor, bucuriilor și durerilor țăranului român. Cele mai frumoase datini, cu implicațiile lor poetice, sunt legate de sărbătoarea Crăciunului. Cetele de feciori, în număr de două (Răsăriteana și Apuseana) se constituie, de obicei, la lăsatul postului de Crăciun, când își aleg prin vot deschis și persoanele care conduc: primar și crâșmar. Cetele au următoarele atribuții: Statutul fiecărui membru al cetei este relevat printr-un semn distinctiv, constând în elemente de port și podoabe specifice. În
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
în curtea gospodarului și îi urează un An Nou fericit, îmbelșugat și sănătate. „Farsangul” (Carnaval) este un alt obicei tradițional maghiar. Această manifestare are loc în ultima zi de Farsang, sărbătoare tradițională care începe după Boboteaza și se sfârșește după Lăsatul Secului în așteptarea primăverii este un obicei legat de învierea timpului anual. La acest ritual participa feciorii și fete care poartă diferite măști, care parodiază în principal nuntă și logodna. Măștile sunt animaliere (urs, lup) și umane (doctor, ghicitor, preot
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
astăzi fiind înlocuite de discotecă. Acestea erau locurile în care se întâlneau fetele și flăcăii. Hora satului implica o participare mai largă a colectivității rurale, fiind o petrecere a tuturor. Avea loc în momentele mai importante de peste an ( Paști, Crăciun, Lăsata Secului ), la hram ori în zilele de duminică. Era organizată de către tinerii aflați în preajma căsătoriei. Acest eveniment le oferea tinerilor posibilitatea să privească, să danseze, să facă noi cunoștințe, să lege prietenii noi. În special hramurile au fost multă vreme
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
an sărac, secetos, cu vânturi reci și seci de la răsărit. Dacă în aceeași zi bate vântul de la apus, va fi un an bogat(Floarea Bolojan). In ultima săptămână din „câșlegi”, numită săptămâna albă, bătrânii mâncau numai lapte și brânză. La „lăsatul secului” se organizează „hidede”. In prima săptămână din postul Paștelor, este Sântoaderul. In ajun se face curățenie generală în gospodărie, aruncându-se „gozul” spre apus. Fetele își spală capul cu flori de corn, să le crească părul frumos. Taie puțin
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pui de mesteacăn și se pune în grajd, aproape de intrare, zicându-se: ,Așe și ptiarî relili di la grajd, cum ptieri mustu dân mesteacăn“. Se dau apoi oile în „cotare”, constituindu-se turmele care vor fi păzite de păstori până la lăsatul secului de toamnă. Bătrânii spun că înainte Sânjeorjul era cunoscut ca sărbătoarea slugilor, deoarece acum se angajau copiii ca slugi pe simbrie, pentru un an de zile, la cei înstăriți. Simbria consta în câteva „rânduri” de haine pentru vară și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]