4,795 matches
-
subiecții care ulterior se vor prezenta cu debut tipic cetoacidotic al DZ tip 1, intervalul între apariția IGT și debutul clinic al DZ tip 1 este de regulă de 1-2 ani. El poate fi mult mai lung la pacienții cu LADA. În momentul apariției semnelor clinice caracteristice ale DZ tip 1, masa reziduala de celule beta este mai mică de 10%. Primele două și în oarecare măsură și cea de a treia etapă evolutivă a acestei forme de boală reprezintă etapele
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
a spus la televizor.) Împrăștiat îngrășământul pentru că am cumpărat deja doi saci. Mă întrerupe Malin. Vine țipând, Svenne, pisica vecinilor călcată greder. Mers împreună la șantier. Vine om cu ranga îmbrăcat în albastru, pisica grav rănită spinare. Luat cu împrumut ladă bere adus pisica acasă. Evident vecinii plecați până luni. Margareta indignată: Auzi, să aduci pisica de la țară și s-o lași după aia de capul ei. Luat mașina până la Facultatea de Medicină Veterinară, vine și Malin, deși are lecție de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Margareta supărată: "Decât s-o chinuim, mai bine ne-am îndura de ea și am sacrifica-o". (Proprietarii nu par să-și asume vreo răspundere). Afirm că trebuie să-i dăm o șansă bietului animal. Îi aștern să doarmă în lada de bere. Foarte înțelept animal, linge siropul roșu. Ora 19 Se trezește, ia siropul cu puțin lapte. Schimbat așternutul. (Aproape uscat.) Ora 23 Puțin agitată, zgârie bandajul. Luat siropul. (Nu merge niciun un deșteptător în toată casa. Dat comanda trezire
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
numai o criptă de piatră, la mică adâcime, circa o jumătate de metru (Să fi fost mutată piatra? Să se fi refăcut podeaua?). Pun două cozi de greblă sub piatră ca s-o deplasez prin rostogolire. Nu există aproape nicio ladă ca lumea, cutia de relicve lipsește. Ar fi bună cutia cea mare a milelor de lângă ușă, dar e încuiată. Mă hotărăsc să șterpelesc două giulgiuri violete pentru culcuș (500?). Obosit, ar fi bine să dorm câteva ore. Deocamdată nu mai
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Am încercat iar orga, lamentabil! Ceremonialul se modifică după împrejurări. Așadar: se așază 16 lumânări de fiecare parte a drumului spre presbiteriu, 4 în jurul mormântului, 6 în jurul cristelniței. La mormânt: portretul lui Luther, candelabrul cu șapte brațe. N-am găsit lada cu nisip și lopata, poate nu-i nevoie. (De altfel e nisip în clepsidră, dar asta ar fi vandalism.) Trec în revistă garderoba. Mă opresc la niște odăjdii cu broderii aurite. (Din păcate n-am acces la mitră sau sceptru
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de mult antrenament. Să mă obișnuiesc să accept improvizația. 7 decembrie (Ziua înmormântării) În cele din urmă sunt nevoit să constat că localul e nepotrivit. Caut o pompă în debara, rezultat negativ. Nu pot să aștept autobuzul de seară. Închid lada cu o panglică de mătase. Nu apuc să fac curat, las 500 pentru portret. După-amiaza: Am făcut două ore cu bicicleta până aici. Am făcut totuși două opriri pentru completări: șapte ramuri de pin (am dat de ramuri de calitate
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
din încheieturi. În jurul bisericii strat subțire de zăpadă, scuturat din copaci. Ușa deschisă, slavă Domnului. Mai rece și mai umed ca la Sundre. Vamlingbo e totuși catedrala zonei Sundre, atmosfera e mai impunătoare. Cristelnița de aici nu-i bună. Așez lada sub altar. N-am fost inspirat să încep să scot piatră din podea. Găsesc un dulap în perete, cu o ușiță din grătar metalic arcuită la vârf. Încuiată, dar ușor de forțat. Presupun că dulapul trebuie să conțină argintăria bisericii
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
fac semnul crucii, ca să mă ferească DoamneĂDoamne de cel rău. O văd pășind în biserică iarăși și iarăși, cu pas mărunt și sfios, gătită în straiele ei de permanentă sărbătoare, în ton cu mireasma florilor de câmp păstrate laolaltă în „lada” casei, privind cu credință icoanele, alăturându-le din pumnul ei mic-mic, mănunchiuri de busuioc verde-verde cules din grădina casei și aduse aici, unde, iată, se apropie și sărută smerită icoana Maicii Domnului, ea însăși, mama, o mare icoană în viața
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
scurt și apoi hotărăște: Intră imediat în casă, mă duc să încălzesc apa la baie și să-ți pregătesc o cameră. Apoi să mănînci ceva. Trebuie să-ți fie tare foame. Doamne! Ce murdară ești! Pantofii și ciorapii zboară în lada cu gunoi, lenjeria și bluza intră urgent în mașina de spălat și numai bieții mei blue-jeans, care prin însăși destinația lor sunt sortiți unui aspect ponosit și slinos, au parte doar de o scuturătură bună în aerul tare al Alpilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
plimbă Stasiuk rucsacul 3. Enumerați viciile lui Ion Barbu (considerăm vicii cele la auzul enunțării cărora bunica dvs. scuipă în sân) 4. Enumerați titlurile a trei poeme de tinerețe aparținând lui Eminescu, neprezentate în vreun manual școlar (alternativ au ba) Lada de bere promisă celui ce va ghici ocupația eroului din ultimul roman al lui John Cheever se reportează, drept care va fi înmânată câștigătorului acestui mini-concurs. Andrzej Stasiuk, Călătorind spre Babadag, traducere din poloneză de Cristina Godun, colecția „Rao contemporan“, Editura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
distin-tos) pueblos que nacieron y se manifestaron en el espacio geográfico de la meseta continental desde la zona situada al oeste de los Urales hasta la costa este del Océano Atlántico, supone, en un primer análisis, una contradicción fundamental: por un lado, una diversidad cultural y lingüística marcada, acompañada por la voluntad de mantener tal diversidad y, por otro lado, una unidad espiritual específica, acompañada por la tendencia a ahondar en dicha unidad. La diversidad se explica a través de la vida histórica
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al oeste de los Urales hasta la costa este del Océano Atlántico, supone, en un primer análisis, una contradicción fundamental: por un lado, una diversidad cultural y lingüística marcada, acompañada por la voluntad de mantener tal diversidad y, por otro lado, una unidad espiritual específica, acompañada por la tendencia a ahondar en dicha unidad. La diversidad se explica a través de la vida histórica de cada comunidad europea, y la unidad se debe a la misma vida histórica, en la medida en
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
funda-mento de la creación cultural, tanto a nivel popular, como a nivel erudito. Se entiende, pues, por qué toda investigación que tiene por objeto la comunicación en el espacio europeo debe tener una amplia dimensión lingüística que se refiera, por un lado, a la continuación y a la difusión de los elementos específicos de los núcleos antiguos y, por otro lado, al estado y a la colaboración de los elementos procedentes de los núcleos culturales modernos. Es natural que en este análisis
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
que tiene por objeto la comunicación en el espacio europeo debe tener una amplia dimensión lingüística que se refiera, por un lado, a la continuación y a la difusión de los elementos específicos de los núcleos antiguos y, por otro lado, al estado y a la colaboración de los elementos procedentes de los núcleos culturales modernos. Es natural que en este análisis ocupen un lugar especial los elementos lexicales, cuyas significaciones poseen obvias valencias culturales, pero también las síntesis comparativas acerca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de los núcleos culturales modernos. Es natural que en este análisis ocupen un lugar especial los elementos lexicales, cuyas significaciones poseen obvias valencias culturales, pero también las síntesis comparativas acerca de la gramática de las lenguas románicas y germánicas, con un lado histórico marcado y con especial atención para con los aspectos contrastivos. Esta orientación está fundamentada en un punto de vista ontológico en lo que a las categorías gramaticales se refiere, según el cual la organi-zación de la lengua es un reflejo
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
carnagiu de la Țiganca. Era prima jertfă pe care familia noastră o dădea în cel de al doilea război mondial și printre primii ofițeri români, căzuți eroic la datorie.(foto 17) Dispariția unchiului, care lăsase în casa bunicului, la plecare, două lăzi mari cu cărți, ce au devenit prima mea pasiune, a influențat substanțial viața familiei noastre. Din păcate, această comoară a fost arsă de un alt unchi, fost primar de comună, care fusese declarat "chiabur", în perioada dictaturii proletariatului. I se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
607. „Cărțile mele nu urmăresc scopuri de erudiție pretențioase, ci scopuri menite a promova binele, adevărul și dreptatea în lume, în primul rând pentru neamul meu și apoi, prin acesta, pentru umanitate.” O. Ghibu 608. „Vistierie doldora de vise, Fermecată ladă a Pandorii, Unde toate duhurile-nchise Schimbă-n aur plumbul închisorii. Cât de veche, galbenă și roasă Tu ne spinteci bezna suferinței, Când te-avem în mâini, misterioasa Teacă pentru săbiile minții. Stup în care slove-naripate Cu polenul lumii încărcate
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
atârnat pe perete." Deocamdată. Tocmai "studia" posibilitatea de a lipi cu ipsos pietricelele pe un panou de lemn. Un tâmplar primise deja comanda, același care-i făcuse și cutia pentru păstrarea pietricelelor. Fetița se aplecă și scoase de sub pat o ladă mare. Înăuntru era împărțită în mai multe compartimente, permițând aranjarea pietricelelor după culori, dimensiuni și forme. Pe cele mai mici, care erau cele mai valoroase, pentru că erau mai ușor de îmbinat, le prindea cu o pensetă și le aplica "uite
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o adâncă cunoaștere a limbii și spiritului popular; atunci a acumulat tezaurul folcloric și lexical românesc, a ascultat și notat tot ceea ce era legat de cultura populară, a adunat vechi manuscrise, cuvinte rare, proverbe și zicale, locuțiuni antice. Este celebră lada plină de cărți de care nu se despărțea niciodată, aceasta-i era zestrea de spirit, permanent alături în drumurile ce-1 duceau prin diverse meleaguri românești. Spre deosebire de majoritatea criticilor și istoricilor literari români, interesați să descopere mai ales influențele culturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
căruțe sau pe jos însoțiți de cirezile de vite și turmele de oi. Noi, pentru că bunicul lucra la C.F.R. și mama era învățătoare, împreună cu alte familii am primit loc într-un vagon. În vagon ne-am făcut un țarc din lăzile cu lucruri și alimente. Și am pornit la drum. Mama, pentru că era învățătoare a primit ca destinație Grădiștea Râmnicu Vâlcea, iar bunicul ca lucrător la C.F.R., a primit destinația Caraș Severin. Ce despărțire ni s-a pregătit! În tren bunicii
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
grup conducător din partid pe care Nicolae Fleva l-a botezat: „oculta“. În București, merituosul muzicant Alexandru Flechtenmacher avea un magazin de muzică. Într-o dimineață din luna ianuarie, venind, ca de obicei, să deschidă prăvălia, vede ieșind dintr-o ladă de marfă goală un om tânăr, plin de paie. Era Eugeniu Carada, care dormise toată noaptea acolo. Sosise în ajun din Craiova. Omul acesta cu organismul de fier a fost și un caracter de bronz. A fost în toată viața
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
noteze Carol - „poate cel mai inteligent dintre toți <...> Mihăiță este foarte impresionat de toate aceste evenimente din urmă.” Marți, 26 iulie 1938 - vineri, 29 iulie. Moștenitorii Reginei Maria iau decizii esențiale cu privire la memoriile mamei lor: ele vor fi depozitate în lăzi, la Legația Angliei din București și nu puteau fi remise decât Ilenei. Moștenitorii au stabilit că vor fi sigilate și nu vor fi deschise decât după 20 de ani și atunci, cu consimțământul tuturor. Memoriile nu vor putea fi publicate
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în mână. Bodogănea ceva neînțeles "rusește", înjura și-i cere "ghenghi" bani și bijuterii. I-a sucit o mână, i-a învinețit un ochi și a lovit-o peste spate, lăsându-i pete roșii și vinete. I-a răscolit prin lăzi, i-a aruncat pe geam valurile de pânză, s-a urcat în pod, dar bani și giuvaere n-a găsit. Înfuriat, a amenințat-o cu moartea, dacă peste două zile nu-i pune banii toți în sertarul de la masă, să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
curte, dânsa a pătruns pe furiș în livada de pomi. De acolo, a sărit gardul în grădina de flori, a ajuns în gang și văzând ferestrele larg deschise a pătrund în dormitorul părinților. A răscolit peste tot, a deschis o ladă de zestre, unde într o despărțitură mama ținea bijuteriile, mărgele, coarne, hurmuz și multă mătase colorată. Când tocmai își încerca un colier la gât, privindu-se în oglindă, Oltea, sora mea a intrat în dormitor. A luat-o de cozi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
băieții ce strigau în gura mare "chiralesa!", a mai strâns lucrurile de prin casă și totul părea la locul lor. Și-a amintit că nu și-a schimbat cămașa pentru sărbătoare și ageră ca o fetișcană, s-a dus la lada cu zestre din cas' cea mare, și-a ales-o pe cea preferată și-a luat-o în cămară. A dezbrăcat catrința și când tocmai scotea cămașa de pe ea peste cap, aude în tindă: "în Iordan botezându-Te Tu, Doamne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]