3,620 matches
-
ca act benevol al fetei însemnate, care știe că aspectul păros nu semnifică urâțenie, ci profundă activitate spirituală. Fecunditatea extremă a florei poate fi încadrată în același fenomen benefic al cuminecării din esența vitală în timpul inițierii. Colinda asociază somnul din leagănul magic cu o creștere exagerată a vegetației: „- Scoală, Ano, nu durmi,/ Că doar de-asară ți-a fi!/ Că de când ai adurmit/ Florile te-au năpădit:/ Și pe gură și pe nas,/ Și pe dalbu-ți de obraz,/ Și prin sân ți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mărăcinii ori iarba sălbatică, pun stăpânire pe trupul fetei. „Solidaritatea mistică dintre femeie și glie” face ca tânăra să trezească forțele roditoare, fiindcă ea însăși are puterea de a crea. În același timp, nu poate fi neglijată implicația thanatică a leagănului și a acoperirii cu flori, dovedită de cântecele funebre în care apar aceste imagini: „...Scoală, Nicolaie, scoală,/ Scoal dje iăș afară,/ Uită- tse sine vine?/ Că vine un șerb mare/ În coarne se avea?/ Leagăn dje mătasă,/ Să tse scoată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eroilor și a eroinelor, printre care se găsește și spicul de grâu). Puterile reale se dobândesc abia în timpul inițierii, care nu ar conține ritul ajutorării neofitului, dacă acesta nu ar putea valorifica abilitatea primită. În cursul inițierii, fata doarme în leagănul sustras din profan și capătă darul magic al fertilității contagioase. Starea de somn este caracteristică dominantei statice a inițierii feminine și tocmai ea deschide poarta spre sacrul depozitar de puteri germinatoare. Practica inițiatică a culesului de plante trebuie pusă într-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cătunușag pîngă tătă curt’ea lui tă cît’e douătri rînduri ș-înarmaț cu mitraliere, cu tăt fșliu. - Poț pun’e - ice - cît îi vrș - zîce - pi tă nu mă ai” (Mara - Maramureș). Basmul Cionușotca îmbină motivul răpirii cu cel al leagănului de mătase, care separă fecioara de pământ: „... cine a venit și i-a furat prima fată și i-a dus-o tomna pă-naltul ceriului, într-un leagăn de mătase” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Prezent cu deosebire în colindele de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mă ai” (Mara - Maramureș). Basmul Cionușotca îmbină motivul răpirii cu cel al leagănului de mătase, care separă fecioara de pământ: „... cine a venit și i-a furat prima fată și i-a dus-o tomna pă-naltul ceriului, într-un leagăn de mătase” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Prezent cu deosebire în colindele de fată mare, unde se asociază cu magia cusutului și a cântecului, leagănul are aici o funcție rituală similară cu turnul în care sunt închise tinerele nubile. Tabuul atingerii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
i-a furat prima fată și i-a dus-o tomna pă-naltul ceriului, într-un leagăn de mătase” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Prezent cu deosebire în colindele de fată mare, unde se asociază cu magia cusutului și a cântecului, leagănul are aici o funcție rituală similară cu turnul în care sunt închise tinerele nubile. Tabuul atingerii pământului cu piciorul vizează persoanele cu încărcătură numinoasă pozitivă (regele, preotul) sau negativă (bolnavul) și protejează solul de o contaminare nefastă. Interdicția de a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu însemne astrale. Petru Caraman consideră cusutul drept caracteristică a fetei gospodine, „lucrul cel mai nobil. De cele mai multe ori îl aflăm ca motiv de cadru fără importanță pentru subiectul însuși al colindatului”. Deși această specie ceremonială asociază preponderent cusutul cu leagănul mitic, o colindă culeasă de Alexiu Viciu surprinde pregătirea darurilor de nuntă în timpul recluziunii: „După lună, după soare,/ Este-o dalbă de chilie;/ Da’n chilie cine șede?/ Da .ța, fată dalbă./ Tot coase și chindisește/ La guleru tată-său
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basma pentru frate: „Ci-mi șede și-mi chind[is]ește/ Și la șerfe împletește,/ La basmale voinicești/ Și la gulere bărbătești;/ Basmaua-i a frate-său,/ Guleru-i a văru-său” (Cudalbi - Galați). Darurile nupțiale sunt create în sălașul mitic al leagănului și constituie proba că fecioara este pregătită să devină mireasă. La nivel pragmatic, ea are zestrea pregătită și va îngriji straiele familiei; la nivel mitic, fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-o formă socială, puternic încărcată magic. Cusătura
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și în „zgarda” leului din colindele de fecior) este constant asociată cu năvodul pentru peștele anihilant: „Mreajă a-mpletit,/ Mreajă de mătasă,/ Că-i mai sănătoasă” (Utconosovca - Odesa). Trăinicia firului nobil este corespunzătoare actului temerar de înfruntare a haosului, de aceea leagănul în care plutește peste ape fecioara are aceeași compoziție. Cămașa soarelui cusută de Iana în argeaua marină folosește delicatul fir singurul potrivit pentru natura divină a astrului: „Țasă, Iana, țasă/ Sculuri de mătasă,/ Să facă lui Soare cămașă” (OrleaRomanați). Mătasea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
metamorfozelor succesive, ținând în mână un fus, în timp ce băiatul de aur, fratele ei, are o custură. Imaginea amintește de practicile de naștere, când moașa avea grijă la naștere să pună în mâna pruncului obiecte caracteristice viitoarelor abilități dorite. Cântecul și leagănul dintre lumi Începutul de lume găsește fecioara pregătindu-se de nuntă, într-un leagăn suspendat. Plânsul genezei este repetat de lacrimile fetei care cântă în același timp: „(Numele), fata frumoasă/ Șede la gherghef și coase./ Nu știu, coase ori descoase
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o custură. Imaginea amintește de practicile de naștere, când moașa avea grijă la naștere să pună în mâna pruncului obiecte caracteristice viitoarelor abilități dorite. Cântecul și leagănul dintre lumi Începutul de lume găsește fecioara pregătindu-se de nuntă, într-un leagăn suspendat. Plânsul genezei este repetat de lacrimile fetei care cântă în același timp: „(Numele), fata frumoasă/ Șede la gherghef și coase./ Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu că varsă,/ Lacrimi pe gherghef îi cad/ Și începe-un cântecel./ Împărăteasa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a jelirii cu muzica. Cuvintele fetei au ca receptor potopul însuși, a cărui matcă este localizată în geografia românească: „- Nistre, Nistre, frate Nistre,/ Mai înceată-ți undele/ Ca să nu-mi atingi calinu, nici malinu” (BumbuieștiVâlcea). Copacii sacri constituie stâlpii pentru leagănul de mătase și în același timp un axis mundi dublu ce susține lumea în echilibru. Erodarea acestor piloni vegetali trezește imaginea arhaică a ipostazei malefice rozând la stâlpul de susținere a lumii, ceea ce transformă rugămintea fecioarei către fluviu într-un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și nu împăratul ale cărui puteri eroice au fost deja măcinate de durată. Recunoașterea „imnului” inițiatic este posibilă doar de un alt inițiat, al cărui rol poetic este totodată de a „traduce” receptorilor din profan amplitudinea magică a cântecului din leagăn: „Câți boieri pe drum îmi trec,/ Toți îmi trec și nu mi-o aude,/ Nu mi-o aude, nu mi-o vede./ Mai pe urmă cine-mi trece?/ Îmi trecea doamna Ileana./ Ea cum trece, cum mi-o aude,/ Cum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
păsării solare devine o mătură mirifică, agentul taumaturgic se schimbă într-un instrument casnic, ambele având rolul de a-i ușura inițiatei integrarea în noul statut social. Protecția solară a inițiatei apare și în însemnul spiritual al frumuseții fetei din leagăn: „Dar în leagăn cine-mi șade?/ Ia [cutare], fată mare,/ Cu cosița pe spinare,/ Strălucind ca sfântul soare”. În basme, coada de aur împletită semnalează apropierea de mireasa sacră, aici fecioara cu o asemenea podoabă poartă însemnul magic al ființei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o mătură mirifică, agentul taumaturgic se schimbă într-un instrument casnic, ambele având rolul de a-i ușura inițiatei integrarea în noul statut social. Protecția solară a inițiatei apare și în însemnul spiritual al frumuseții fetei din leagăn: „Dar în leagăn cine-mi șade?/ Ia [cutare], fată mare,/ Cu cosița pe spinare,/ Strălucind ca sfântul soare”. În basme, coada de aur împletită semnalează apropierea de mireasa sacră, aici fecioara cu o asemenea podoabă poartă însemnul magic al ființei care a pătruns
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cu cosița pe spinare,/ Strălucind ca sfântul soare”. În basme, coada de aur împletită semnalează apropierea de mireasa sacră, aici fecioara cu o asemenea podoabă poartă însemnul magic al ființei care a pătruns în mit. În colindele tip IV, 80B leagănul fecioarei este dus de bourul cu ținută de zeitate a apelor. Trei sunt „metodele” prin care fata domolește stihia zoomorfică: leagănul a cărui împletitură a „capturat” animalul, călărirea lui („compromis prin subordonare” în supunerea bestiei, dar și un indiciu sapiențial
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu o asemenea podoabă poartă însemnul magic al ființei care a pătruns în mit. În colindele tip IV, 80B leagănul fecioarei este dus de bourul cu ținută de zeitate a apelor. Trei sunt „metodele” prin care fata domolește stihia zoomorfică: leagănul a cărui împletitură a „capturat” animalul, călărirea lui („compromis prin subordonare” în supunerea bestiei, dar și un indiciu sapiențial, fiindcă pe bivoli călăresc înțelepții) și cântecul cu valențe de descântec. Dincolo de puterea magică a cuvântului, cântecul încearcă să protejeze țesătura
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
compromis prin subordonare” în supunerea bestiei, dar și un indiciu sapiențial, fiindcă pe bivoli călăresc înțelepții) și cântecul cu valențe de descântec. Dincolo de puterea magică a cuvântului, cântecul încearcă să protejeze țesătura pe care fata de măritat o face în leagăn: „Lin, mai lin cu ’notătura,/ Că mi-ș sminti cusătura” (Limanscoe - Odesa). Descântecul fetei a fost decodat ca „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”: „.Mai lin, mai lin, bour negru/ Că-mi strici cusăturile./ Am frați la slujbă dați:/ Veri
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bou sur are intensitatea unei hierofanii: „Jaim, mic, mare-a venit,/ Ler Doamne/ Și de mare margini n-are/ Și de-adânc, mi-e potrivit./ ’Noată-și, noată bour negru,/ Bour negru, coarne-și poartă./ Dar în coarne el ce poartă?/ Leagăn verde de mătase./ Dar în leagăn cine șade?/ Șade Ileana cea frumoasă” (Cerna - Tulcea). Precum mreaja în care se prinde peștele sacrificat la temelia lumii, leagănul valorifică puterea mătăsii și magia legăturilor încheiate de mâinile fecioarei: „Leagăn verde de mătase
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Jaim, mic, mare-a venit,/ Ler Doamne/ Și de mare margini n-are/ Și de-adânc, mi-e potrivit./ ’Noată-și, noată bour negru,/ Bour negru, coarne-și poartă./ Dar în coarne el ce poartă?/ Leagăn verde de mătase./ Dar în leagăn cine șade?/ Șade Ileana cea frumoasă” (Cerna - Tulcea). Precum mreaja în care se prinde peștele sacrificat la temelia lumii, leagănul valorifică puterea mătăsii și magia legăturilor încheiate de mâinile fecioarei: „Leagăn verde de mătase,/ Împletit de puica’n șase” (Cernăuți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
noată bour negru,/ Bour negru, coarne-și poartă./ Dar în coarne el ce poartă?/ Leagăn verde de mătase./ Dar în leagăn cine șade?/ Șade Ileana cea frumoasă” (Cerna - Tulcea). Precum mreaja în care se prinde peștele sacrificat la temelia lumii, leagănul valorifică puterea mătăsii și magia legăturilor încheiate de mâinile fecioarei: „Leagăn verde de mătase,/ Împletit de puica’n șase” (Cernăuți). Poziționarea între coarnele bourului pare să fie posterioară unei alte localizări: „Prin cel cer, prin cel oțel,/ Prin cel verde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
el ce poartă?/ Leagăn verde de mătase./ Dar în leagăn cine șade?/ Șade Ileana cea frumoasă” (Cerna - Tulcea). Precum mreaja în care se prinde peștele sacrificat la temelia lumii, leagănul valorifică puterea mătăsii și magia legăturilor încheiate de mâinile fecioarei: „Leagăn verde de mătase,/ Împletit de puica’n șase” (Cernăuți). Poziționarea între coarnele bourului pare să fie posterioară unei alte localizări: „Prin cel cer, prin cel oțel,/ Prin cel verde vișinel,/ Mi-este-un leagăn, legănel,/ Leagăn verde de mătase,/ Cu sfori dalbe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mătăsii și magia legăturilor încheiate de mâinile fecioarei: „Leagăn verde de mătase,/ Împletit de puica’n șase” (Cernăuți). Poziționarea între coarnele bourului pare să fie posterioară unei alte localizări: „Prin cel cer, prin cel oțel,/ Prin cel verde vișinel,/ Mi-este-un leagăn, legănel,/ Leagăn verde de mătase,/ Cu sfori dalbe de bumbac”(Grădiștea-Ialomița). Originea vegetală a motivului ar putea explica de ce mătasea leagănului este verde, culoare consacrată vitalului, htonianului și femininului. Ca și în cazul colindelor cu motivul veștmintelor astrale, în alte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
magia legăturilor încheiate de mâinile fecioarei: „Leagăn verde de mătase,/ Împletit de puica’n șase” (Cernăuți). Poziționarea între coarnele bourului pare să fie posterioară unei alte localizări: „Prin cel cer, prin cel oțel,/ Prin cel verde vișinel,/ Mi-este-un leagăn, legănel,/ Leagăn verde de mătase,/ Cu sfori dalbe de bumbac”(Grădiștea-Ialomița). Originea vegetală a motivului ar putea explica de ce mătasea leagănului este verde, culoare consacrată vitalului, htonianului și femininului. Ca și în cazul colindelor cu motivul veștmintelor astrale, în alte texte, leagănul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bourului pare să fie posterioară unei alte localizări: „Prin cel cer, prin cel oțel,/ Prin cel verde vișinel,/ Mi-este-un leagăn, legănel,/ Leagăn verde de mătase,/ Cu sfori dalbe de bumbac”(Grădiștea-Ialomița). Originea vegetală a motivului ar putea explica de ce mătasea leagănului este verde, culoare consacrată vitalului, htonianului și femininului. Ca și în cazul colindelor cu motivul veștmintelor astrale, în alte texte, leagănul din copac îl adăpostește pe Iisus. Arborele, vișin în cele mai multe texte, se găsește în centrul lumii, iar condiția personajului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]