3,668 matches
-
Texte alese, traducere de Nicolae Frigioiu, Editura Politică, București, 1983, p. 57. 36 Peter Druker, The Practice of management, Harper Collins, New York, 1989, p. 27. 37 MATRIX, www.filmegratisonline.ro/2011/01/26/the-matrix. 38 John Gray, Two Faces of Liberalism, http://en.wikipedia.org/wiki/John N. Gray, [accesat 10.07.2012]. 39 Roy George Douglas Allen, Macroeconomic Theory, Macmillan, Londra, 1967. 40 Nicolae Iorga, Citate celebre, http://www.rightwords.ro/citate [accesat 10.07.2011]. 41 Apud Dalla Costa John
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Contele Pourtalès, pe rapoartele căruia se putea conta și a cărui legătură de rudenie putea fi utilă, din contră, era, în mod clar și vizibil, obiectul bunăvoinței oficiale. Se proclama chiar că el se comportase "superb". Era lăudat cu același liberalism cu care eram eu blamat. "Ce să aibă Rusia de-a face în afacerile Serbiei?", îmi spunea într-o zi acest diplomat, după opt ani petrecuți la Sankt Petersburg. El estima că întregul conflict era consecința perfidiei englezilor, perfidie pe
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
URSS. Ea s-a înscris pe linia unei evoluții asemănătoare cu a celorlalte țări foste comuniste, adică a adoptat valorile democrației în politică și ale pieței libere în economie. Fără îndoială, toate acestea cu specific rusesc, adică un amestec de liberalism cu nostalgia după comunism și dorul de "tătuc", de democrație cu autoritarism, de economie de piață cu dirijism și relații de tip mafiot etc. Dincolo de toate acestea, Rusia a rămas o țară mare, cu rezerve enegetice uriașe; și ce este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
credea, în această ordine de idei, că ar fi necesar să se elaboreze un sistem de norme morale care să se fundamenteze pe ideea de bunătate și cea de dreptate. O altă opțiune filosofică a cărturarului englez a fost teoria liberalismului politic. Drept urmare, acesta susținea teza conform căreia în domeniul politic omul rămâne o ființă rațională și liberă, că el se naște liber și trebuie să-și exercite drepturile lui politice în libertate. Locke este autorul teoriei contractualismului social, admițând că
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
al conflictului. * Explicația de tip cauzal constituie modalitatea epistemică definitorie la care apelează, consolidând acest tip de explicație ce va avea mare succes în sociologie. Rămâne în acest fel la o exprimare unilaterală, incompletă și fragmentară a conexiunilor. * Este adeptul liberalismului politic, condamnând ca fiind nefructuoasă social orice intervenție legislativă autoritară. Influențat de Darwin, el face loc în înțelegerea vieții sociale ideii de supraviețuire, de selecție naturală prin care, în practica socială, pot fi corectate deviațiile iminente. * Concepția sa evoluționistă are
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
apelează la explicația interacționistă (de succesiune în principal), Spencer la cea cauzală, iar Marx la cea sistemică. Ei creează terenul pentru fundamentarea metodelor explicative proprii interogării existenței sociale. * Sub aspectul opțiunii axiologico-politice, deosebirile merg de la cea deschis capitalistă (Comte adeptul liberalismului burghez atenuat, Spencer adeptul liberalismului clasic burghez) spre cea care o neagă, în favoarea uneia care să o înlocuiască eradicându-i aspectele anti-om ce o caracterizează, socialistă și comunistă (Marx). * Se deosebesc nu numai prin ceea ce au produs, ci și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
succesiune în principal), Spencer la cea cauzală, iar Marx la cea sistemică. Ei creează terenul pentru fundamentarea metodelor explicative proprii interogării existenței sociale. * Sub aspectul opțiunii axiologico-politice, deosebirile merg de la cea deschis capitalistă (Comte adeptul liberalismului burghez atenuat, Spencer adeptul liberalismului clasic burghez) spre cea care o neagă, în favoarea uneia care să o înlocuiască eradicându-i aspectele anti-om ce o caracterizează, socialistă și comunistă (Marx). * Se deosebesc nu numai prin ceea ce au produs, ci și prin modul cum au produs
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Europa a instaurat un nou mod de existență umană, reprezentată de lumea burgheză, ale cărei princi-pii le-a formulat John Locke în secolul al XVII-lea: suveranitatea politicii comunitare, garantarea proprietății și toleranța religioasă. Ulterior, la acestea s-a adăugat liberalismul, care reprezintă forma de manifestare a democrației în condițiile societății moderne, caracterizate prin mobilitate și schimb intens de valori. La jumătatea aceluiași secol, un alt învățat englez, Thomas Hobbes, stabilea că statul nu trebuie sancționat de legea divină, ci de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
necesare dezvoltării statului de drept și democrației pluraliste. Ca orice construcție juridică, legea fundamentală a României adoptată în 1991 nu a fost infailibilă. Din tensiunile generate de principalele tendințe ideologice care au marcat adoptarea ei (conservatorismul național-comunist, etnicismul minoritar și liberalismul amendat de precepte social-democrate și creștin-democrate) s-au născut hibele funcționale ale sistemului politic postcomunist. Unele au vizat raporturile noastre cu Occidentul care, în contextul procesului de integrare euro-atlantică, s-a arătat nemulțumit de soluțiile constituționale în cazul garantării proprietății
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
să fie urmarea consensului cetățenilor. Proprietatea devine sacră, inviolabilă, guvernământul nu poate submina, redistribui, confisca proprietatea, iar legile adoptate de conducători trebuie să facă aplicabile, clare, drepturile naturale. Locke aborda și conceptul de "autoritate politică", fixându-l ca promotor al liberalismului timpuriu. Deși nu a aprofundat temele separației puterilor, ale statului de drept și democrației, acestea sunt enunțate ca valori ale formelor de guvernare postrevoluționare din Europa. Filosofia politică a lui John Locke a exercitat în epocă un impact fundamental în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
formelor de guvernare postrevoluționare din Europa. Filosofia politică a lui John Locke a exercitat în epocă un impact fundamental în dezvoltarea societăților moderne îndeosebi prin concepția sa despre proprietate, drepturi naturale, muncă-valoare, guvernare, democrație, drepturi civile, autoritate politică, prezente în liberalismul modern, dar și în procesele revoluționare antidinastice și antiaristocratice, inclusiv în redactarea constituțiilor statelor americane, în redactarea Declarației pentru Independendență și a Constituției Americii de la 1787. Fără îndoială că această Constituție a fost inspirată și de alte curente, doctrine, ideologii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
SUA (cele mai ample și mai detaliate) vorbesc, fiecare în parte, despre câte una dintre puterile fundamentale în stat, despre organizarea și fixarea clară a atribuțiilor lor. Separararea clară, în articole diferite, nu e decât materializarea unei concepții prin care liberalismul a definit democrația contemporană: separarea puterilor în stat. Statul democratic modern nu este doar o simplă expresie a puterii sau a arbitrariului, ci trebuie să caute să garanteze drepturile individuale; or, asta nu se poate face decât prin "spargerea" puterii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pentru semiprezidențialismul nostru post-decembrist: "lupta împotriva ideii de restaurație monarhică, suspiciunea față de unguri, ochiadele tot mai insistente făcute partidelor naționaliste, reținerile față de proprietatea privată" și "legitimizarea și întărirea "regimului Iliescu"". A rezultat "o combinație de naționalism și patriotism civic, de liberalism și etatism și mai ales faimosul "semi-prezidențialism", născocit anume pentru Ion Iliescu: legitimitate populară, stabilitate pe funcție, prerogative largi în politica externă și apărare, rol retras, mai discret în politica internă, ceea ce implica un premier-"tehnician", mai degrabă obedient, supus
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări administrativ-teritoriale a României Sorin BOCANCEA După căderea comunismului, una dintre primele măsuri ce s-au impus a fost crearea unor instituții ale administrației publice locale care să răspundă exigențelor unei societăți guvernate de principiile liberalismului democratic de factură occidentală. Atât Constituția din 1991, cât și legile ce i-au urmat până la modificarea din 2003, au urmărit crearea unor structuri administrative locale bazate pe principiul descentralizării. Anii de comunism și-au pus însă amprenta în mod
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
reticențele pe care această formulă le întâmpină, pe bună dreptate, în societatea românească), aplicarea acestui principiu nu are sorți de izbândă. Conceptul de subsidiaritate a apărut ca o a treia cale între varianta propusă de socialismul centralizator și cea a liberalismului clasic. Statul subsidiar este o proiecție de factură creștin-democrată ce vizează acordul dintre o politică socială și un stat descentralizat. Chantal Millon-Delsol6 ne oferă următoare definiție: "Subsidiaritatea... nu stabilește secundaritatea societății în raport cu omul, ci secundaritatea acțiunii societății sau a statului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
momentului, ea trebuie să împărtășească o viziune atemporală, în care diferitele perspective individuale, doctrinare, partinice etc. să-și găsească locul fără discriminare și fără abuz în raport cu celelalte. Din această cauză e nevoie de o constituție liberală. În teoria democrației, rolul liberalismului este foarte clar asumat: acela de a crea și întreține normele, procedurile și instituțiile ce protejează împotriva derapajelor puterii politice. Acest "protecționism" se bazează pe concepția drepturilor individuale și pe jocul democratic construit de la ideea separării puterilor în stat și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acela de a crea și întreține normele, procedurile și instituțiile ce protejează împotriva derapajelor puterii politice. Acest "protecționism" se bazează pe concepția drepturilor individuale și pe jocul democratic construit de la ideea separării puterilor în stat și a controlului lor reciproc. Liberalismul oferă, în democrație, cadrul politic în care aceasta funcționează, cadrul ce garantează că indivizii se pot bucura de drepturile lor naturale: "liberalismul vorbește despre organizarea instituțiilor, astfel încât fiecare dintre noi să trăiască în propriul nostru stil particular de viață"2
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
drepturilor individuale și pe jocul democratic construit de la ideea separării puterilor în stat și a controlului lor reciproc. Liberalismul oferă, în democrație, cadrul politic în care aceasta funcționează, cadrul ce garantează că indivizii se pot bucura de drepturile lor naturale: "liberalismul vorbește despre organizarea instituțiilor, astfel încât fiecare dintre noi să trăiască în propriul nostru stil particular de viață"2. O constituție liberală devine astfel acel document care, într-o democrație de secol XXI, pemite individului obișnuit controlul suprem asupra celui care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
promova o teorie consistentă a drepturilor omului operând cu orice set de presupoziții raționale despre natura umană și structura socială"4. Însă, pentru că vorbim despre necesitatea unei constituții liberale, trebuie subliniat de ce perspectiva liberală e preeminentă oricărei alte perspective doctrinare: liberalismul este singura doctrină politică pentru care discursul drepturilor este fundamental, pentru că în centrul preocupărilor sale se află individul (posesor de drepturi), iar nu comunitatea, societatea etc. O definiție de început spune că: "Drepturile naturale... sunt acele drepturi care sunt deținute
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sus, textul constituțional nu specifică aceasta într-un mod cu totul clar. Pe de altă parte însă, deplina respectare a acestor drepturi știrbește clar drepturile fundamentale, în principal dreptul la proprietate. Din nou, această observație depășește cadrul strict doctrinar al liberalismului. Dreptul la proprietate nu este doar despre proprietate 12, ci ține, în mod fundamental, de sistemul judecătoresc. Nerespectarea dreptului la proprietate, mai ales prin acțiune pozitivă a statului, se reflectă în sănătatea puterii judecătorești, care a fost pusă, în România
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
doar politice, ci și sociale, așa cum a fost cea de după 1989. Tot așa cum, ieșită din comunism, România nu a putut asuma, la nivelul discursului promovat de noii lideri politici, elementele modernității civice liberale (fără trimitere, aici, spre ideologia particulară a liberalismului!), mediul constituțional românesc postdecembrist nu a putut propune un text al legii fundamentale care să incumbe cu claritate aceste elemente. 1. Despre proceduri și aspirații În veacul al XVIII-lea, atunci când termenul de "constituție" își capătă semnificația modernă, aceea cu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de regionalizare a României și securitatea națională, Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", București, 2012. Băluță, Oana; Dragolea, Alina; Iancu, Alice, Gen și interese politice. Teorii și practici, Editura Polirom, Iași, 2007. Beiner, Ronald, What's the Matter With Liberalism?, University of California Press, Berkeley, 1992. Beitz, Charles R., Ideea of Human Rights, Oxford University Press, Oxford, 2009 Benda, Ernst, "The protection of human dignity (article 1 of the Basic Law)", în SMU Law review, nr. 53/2000. Bereni, L.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, 22 martie 2013, online la http://www.mdrt.ro. Condorcet, Projet de déclaration des droits, Oeuvres, ediția O'Connor-Arago, F. Didot Frères, Paris, 1847-49, vol. VII, t. XVIII, apud Vergara, Francisco, Temeiurile filozofice ale liberalismului, Editura Nemira, traducere de Felix Oprescu, București, 1998. Constantinescu, Mihai; Antonie Iorgovan; Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituția României revizuită comentarii și explicații, Editura All Beck, București, 2004. Constantinescu, Mihai; Deleanu, Ion; Iorgovan, Antonie; Muraru, Ioan; Vasilescu, Florin; Vida, Ioan
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
disfuncțiilor sociale. Dintre volumele publicate: Sociologia comunității (2009, Editura Institutul European, Iași); Concepte și modele în știința politică (coautor, 2001). Vasile PLEȘCA este cercetător științific la Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Academia Română, Filiala Iași. Preocupări: teoria democrației, liberalism (clasic). Apariții editoriale (selecție): Liberalismul și democrația în câteva dezbateri contemporane, Editura Institutul European, 2011; ""Kantieni" versus "hegelieni" în disputele intelectuale ale liberalismului și ale democrației liberale", în Sfera Politicii, volumul XVIII, nr. 8 (150), august 2010; "The Liberal and
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Sociologia comunității (2009, Editura Institutul European, Iași); Concepte și modele în știința politică (coautor, 2001). Vasile PLEȘCA este cercetător științific la Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Academia Română, Filiala Iași. Preocupări: teoria democrației, liberalism (clasic). Apariții editoriale (selecție): Liberalismul și democrația în câteva dezbateri contemporane, Editura Institutul European, 2011; ""Kantieni" versus "hegelieni" în disputele intelectuale ale liberalismului și ale democrației liberale", în Sfera Politicii, volumul XVIII, nr. 8 (150), august 2010; "The Liberal and the Deliberative Democracy", în Transilvania
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]