4,245 matches
-
unei revoluții populare și dacă vom ține cont că socialismul de tip românesc a fost unul extrem de agresiv sub toate aspectele sale. Pe de altă parte, un asemenea răspuns ne poate duce cu gândul la un proces definitiv eșuat de liberalizare a societății noastre, la o insatisfacție legată de ceea ce se întâmplă în interiorul țării și, de asemenea, ne putem duce cu gândul la o susținere populară extrem de redusă pentru proiectul românesc de liberalizare și de așezare a țării pe valorile tipice
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
cu gândul la un proces definitiv eșuat de liberalizare a societății noastre, la o insatisfacție legată de ceea ce se întâmplă în interiorul țării și, de asemenea, ne putem duce cu gândul la o susținere populară extrem de redusă pentru proiectul românesc de liberalizare și de așezare a țării pe valorile tipice lumii capitaliste. Dincolo de aceste considerente ne-am pus întrebarea ce înțelege omul obișnuit dintr-o asemenea întrebare, citită într-un chestionar sociologic și dacă reprezentarea sa despre posibilele căi de răspuns nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
cauzal al inflației, aceasta nu devine manifestă decât începând din momentul în care autoritatea monetară legitimează respectivele carențe prin punerea în circulație de masă monatară în exces. Acest agregat monetar privilegiat de monetariști a devenit imposibil însă de controlat după liberalizarea piețelor financiare, a liberei circulații a capitalurilor, a volatilității crescânde, a emergenței speculației monetare și a transferurilor cvasicontinue (dintr-o formă în alta) de monedă, ceea ce a condus la obsolescența monetarismului neoliberal. Dl. Chirițescu se recomandă ca libertarian, dar unul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
vor reforma și democratiza peste noapte. Cu comunistii-dizidenti de la linia anterioară a partidului, înfiltrați la putere. În 1984, Anatoli Golitin - unul dintre cei care cunoșteau în profunzime reforma KGB-ului inițiată în 1958 de Selepin, mentorul lui Iliescu - scria că "liberalizarea Europei Răsăritene va implica, probabil, revenirea la putere în țări ca Cehoslovacia, de pildă a unui Dubcek și a asociaților săi. La 10 septembrie 1989, la Praga, comunistul brejnevist Gustav Husak demisiona iar reformistul Dubcek anunță, în aceeași zi, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
zi, ca preluase toate funcțiile fostului lider comunist cehoslovac. Conform lui Golitin, aceasta maskirovka a KGB-ului fusese pregătită încă din anii '60, pentru situația de avarie gravă a sistemului comunist, când noi echipe - pregătite din timp - urmau să introducă liberalizarea și reforma, doar ca elemente ale unei operațiuni de dezinformare globală, atât față de Occident, cât și față de propria populație nemulțumită, si care nu va mai apucă să observe că noii reformiști aveau, de fapt, vechi state de serviciu în nomenclatura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
acest substitut perfid al libertății propriu-zise de opinie să nu atragă atenția bolșevicilor și propagandei lor. Potrivit lui Michel Hellei, Lenin însuși folosise cuvântul glasnosti de patruzeci și șase de ori în scrierile sale. NEP-ul (Nouă Politică Economică), perioada de liberalizare relativă din Rusia dintre 1921 și 1928, fusese prezentată de Lenin drept o perestroika și un glasnosti, după anii comunismului de război (1918-1921). Stalin folosise, la rândul său, conceptul de perestroika, în anii '30 și '40. Prin articolul "Creație și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
comuniști apropiați lui nu aveau prea mult de-a face cu cultura rusească sau sovietică (nici cu cea românească, de altfel!); oricum, nu se puteau ignora la nesfârșit sentimentele naționale ale populației. Pe de altă parte Însă, era și refuzul liberalizării, timide, totuși efective, schițate de Hrușciov (denunțarea crimelor lui Stalin În 1957, câțiva ani mai târziu publicarea primelor texte ale lui Soljenițân...). Gheorghiu-Dej nu avea intenția să meargă atât de departe. „Liberalizarea“ rusească, denunțarea „cultului personalității“ și schimbarea, cam peste
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Pe de altă parte Însă, era și refuzul liberalizării, timide, totuși efective, schițate de Hrușciov (denunțarea crimelor lui Stalin În 1957, câțiva ani mai târziu publicarea primelor texte ale lui Soljenițân...). Gheorghiu-Dej nu avea intenția să meargă atât de departe. „Liberalizarea“ rusească, denunțarea „cultului personalității“ și schimbarea, cam peste tot, a vechilor garnituri de staliniști erau de natură să-l neliniștească. Îndepărtarea lui de Uniunea Sovietică se explică nu numai prin motive de „patriotism“, ci și prin teama de a-și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a propriului popor, toate acestea păreau lucruri câștigate. De fapt, Ceaușescu se temea pentru propria lui poziție. A fost atunci o iluzie: Cehoslovacia și România nu se aflau deloc Într-o situație similară. În Cehoslovacia, se declanșase un proces de liberalizare, al cărui rezultat nu putea fi altul decât pierderea monopolului politic de către comuniști. De aceea, rușii au intervenit În forță. Altă soluție pentru ei nu exista — decât să piardă! În România, nici vorbă de așa ceva. Partidul stăpânea situația. Ceea ce putea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Și astfel, Ceaușescu a devenit respectabil și cât se poate de frecventabil. Lucrurile stăteau Însă invers. Românii n-au beneficiat de pe urma politicii externe, ci au plătit pentru ea. Pentru a avea mâinile libere În afară, Ceaușescu a oprit procesul de liberalizare În interior. S-a văzut clar că nu de dragul experimentului cehoslovac se Înfierbântase el la 1968. Dimpotrivă, s-a temut de forța contagioasă a unui asemenea model nu mai puțin ca de intervenția sovietică. Odată cu „primăvara de la Praga“ ia sfârșit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
S-a văzut clar că nu de dragul experimentului cehoslovac se Înfierbântase el la 1968. Dimpotrivă, s-a temut de forța contagioasă a unui asemenea model nu mai puțin ca de intervenția sovietică. Odată cu „primăvara de la Praga“ ia sfârșit și timida liberalizare din România; Ceaușescu avea să se manifeste până În ultimul moment drept cel mai consecvent apărător al ortodoxiei comuniste. Occidentul s-a făcut că nu vede sau nu Înțelege, și astfel Ceaușescu a beneficiat ani de zile de un tratament de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Ceaușescu“.<endnote id="7"/> În 1971 s-a declanșat „mica revoluție culturală“, În stil românesc. Ceaușescu a proclamat atunci sfârșitul destinderii ideologice. Pe „frontul“ ideologic nu aveau să se mai facă concesii. Nu se mai admiteau devieri, influențe burgheze... Firava liberalizare românească, Începută În 1964, Își Încheia existența. Libertatea de exprimare și de mișcare a oamenilor (inclusiv și Îndeosebi călătoriile În străinătate) avea să fie tot mai Îngrădită, an de an, până În 1989. După câțiva ani de „disciplinare“ a culturii, regimul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
constatare valabilă nu numai pentru România, ci pentru toate fostele țări comuniste). Încă din primele momente ale revoluției, românii au obținut o serie de libertăți cărora le cam uitaseră gustul. Printre ele, dreptul neîngrădit de a călători În străinătate și liberalizarea avorturilor: cele două mari obsesii ale epocii Ceaușescu. S-au proclamat libertățile democratice fundamentale: libertatea cuvântului, a presei, a Întrunirilor, a asocierii... Dar noii conducători nu păreau dispuși să aplice democrația până la capăt. Nu, cel puțin În ce privește deținerea și exercitarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
este întrutotul întemeiat. Până în 1996 Belarus a evoluat, în plan politic, asemănător cu celelalte țări europene de pe orbita fostei Uniuni Sovietice: s-a adoptat o Constituție democratică, presa a devenit destul de liberă, au apărut partidele politice, a început procesul de liberalizare a economiei ș.a.m.d. În 1994 a venit la putere, ca președinte, Al. Lukașenko. El a fost ales atunci în mod democratic, prin vot universal, direct și secret. Lucrurile păreau să meargă în direcția cea bună: țara devenise membră
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
vine de la țar, că nu se poate altfel, că lumea s-ar prăbuși dacă nu ar fi El. Este complexul "tătucului", al "salvatorului providențial", care a prins rădăcini foarte adânci în psihologia poporului rus. Au existat și unele încercări de liberalizare. Ecaterina cea Mare, de exemplu, a elaborat așa-numitul Balșoi Nakaz (Marea Instrucțiune), un set de principii pe baza cărora trebuia alcătuit un cod de legi ceva mai liberale, fără să aducă, însă, nicio atingere puterii sale absolute. Se înțelege
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
tranziției la economia de piață și dezvoltării unor noi sectoare de activitate au apărut noi ocupații pentru care nu există personal calificat. Pe de altă parte, pentru meseriile și ocupațiile tradiționale sunt necesare noi competențe, ca urmare a concurenței și liberalizării pieței. În acest sens, În vederea realizării unui echilibru Între cererea și oferta de forță de muncă a fost semnate anual, Protocoale Între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, care prevede adaptarea planului de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
clar pe politicile de deschidere a piețelor și creșterea flexibilității pentru ca tara să poată avea o creștere economică și flexibilitate eficientă În Întreaga țară pentru a face afaceri și ajuta piața europeană, În special În parteneriat cu Uniunea Europeană. Scăderea taxelor, liberalizarea pieței forței de muncă, de bunuri și servicii pentru concurență au fost prioritățile Guvernului, cu efecte benefice și sociale. Preocupări există și spre reorientarea reformelor microeconomice, pentru a Îmbunătăți capacitatea de inovare; un nivel mult mai ridicat de colaborare Între
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
recomandărilor și directivelor europene În Europa. Așadar, Planul include două categorii de măsuri: măsuri având valabilitate generală pentru sistemul economic și proiectele specifice, cu efecte pozitive asupra productivității și competitivității În Italia. Principalele măsuri care se aplică, constau În: o liberalizare mai mare În ce privește oferta În domeniul serviciilor În conformitate cu orientările și deciziile care sunt definite la nivel european, o exprimare liberă a pieței În domeniile menționate de către autorități, legislația În domeniul concurenței și autoritățile de sector, o legislație mai eficiente pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
moștenitorul spiritual al lui Adam Smith și adept al teoriei laissez-faire. Punctul său de vedere a fost acela prin care "guvernul care conduce cel mai bine este acela care conduce cel mai puțin". Friedman a fost un permanent militant pentru liberalizarea piețelor pe fondul tendințelor guvernamentale de centralizare și aplicare a unei politici monetare ce trebuie să urmărească creșterea constantă a rezervelor monetare, idei care au jucat un rol foarte important în politicile economice aplicate de fostul prim-ministru al Marii Britanii
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
de măsuri practice în sensul organizării primului dialog politic multilateral între troika comunistă și reprezentanții celor șase țări esteuropene asociate (România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) și al pregătirii protocoalelor adiționale la Acordurile de asociere menite să accelereze calendarul de liberalizare a importurilor în C.E. pentru produsele provenind din aceste țări. Primul dialog politic multilateral a fost inaugurat la Bruxelles, la 13 iulie 1993, la nivelul directorilor generali din ministerele de externe, responsabili cu afacerile europene, fiind continuat la 21 septembrie
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
piețe comune fără frontieră a adăugat o dimensiune suplimentară puterii economice a U.E., întărind rolul său în comerțul mondial. Această realizare a impus readaptarea și reajustarea relațiilor sale cu partenerii care doresc să profite de această etapă majoră în drumul liberalizării europene. Redefinirea raporturilor sale a devenit stringentă în relațiile cu state ca S.U.A. și Japonia care împreună cu ea alcătuiesc trei piloni ai democrației pluraliste și economiei de piață. Buna funcționare a noii ordini mondiale, aflată încă în proces de definire
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
acest sens trebuie înțeleasă condiționarea asistenței sale financiare și tehnologice, acordată unor țări în curs de dezvoltare, de respectarea de către acestea a principiilor fundamentale ale drepturilor omului. La nivel multilateral, comunitatea dispune de un rol dominant în domeniul negocierilor privind liberalizarea schimburilor mondiale atât în cadrul Acordului General privind tarifele vamale și comerțul cât și în acela ce cuprinde relațiile Nord-Sud în cadrul O.N.U. În ceea ce privește nivelul bilateral, U.E. a încheiat acorduri comerciale și de cooperare cu țările în curs de dezvoltare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
produse agricole. Exportul constituie sursa finanțării importurilor considerabile de produse agricole și de materii prime, 80% din totalul exporturilor fiind produse finite de calitate și produse alimentare prelucrate. Entitatea europeană este un exportator important de servicii, susținând orice efort de liberalizare întreprins în acest domeniu pe plan mondial. Creșterea potențialului comercial al Uniunii, a interdependențelor economice în lume au ca efect direct creșterea investițiilor sale în străinătate. Numai in S.U.A. suma totală a investițiilor europene a atins cifra apreciabilă de 232
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sens U.E. s-a implicat cu succes în procesul GATT, contribuind la reducerea multiplelor obstacole aflate în calea bunei desfășurări a schimburilor comerciale mondiale. Ea a participat activ la Runda Uruguay, care pentru prima dată a prevăzut un program important de liberalizare a comerțului cu produse agricole și servicii. În urma reducerilor succesive a taxelor vamale în cadrul GATT nivelul mediu al taxelor, care afectează importurile în cadrul U.E., este în prezent inferior a 5%. Runda Uruguay a însemnat și o sensibilă simplificare a barierelor nontarifare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mediu al taxelor, care afectează importurile în cadrul U.E., este în prezent inferior a 5%. Runda Uruguay a însemnat și o sensibilă simplificare a barierelor nontarifare, modificând multiplele reguli si proceduri considerate ca fiind potențiale surse de obstacole în derularea comerțului internațional. Liberalizarea taxelor vamale asupra importurilor în U.E. a permis statelor în curs de dezvoltare să exporte mult mai facil produsele lor finite sau semifinite în cadrul Comunității, în virtutea acordurilor directe sau în sistemul comunitar de preferințe generalizate (SPG). Un rol deosebit în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]