2,977 matches
-
the Swazi Ncwala”, În Man, vol. 22, nr. 1 Lincoln, Bruce, 1989, Discourse and the Construction of Society: Comparative Studies of Myth, Ritual and Classification, Oxford University Press, New York Lincoln, Bruce, 1996, „Gendered Discourses: The Early History of ‘Mythos’ and ‘Logos’” , În History of Religions, vol. 36, nr. 1 Lincoln, Bruce, 1999, Theorizing Myth: Narrative, Ideology and Scholarship, The University of Chicago Press, Chicago Lipsitz, George, 1990, Time Passages: Collective Memory and American Popular Culture, University of Minnesota Press, Minneapolis Lorenz
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Alan Morinis (coord.), Sacred Journeys: The Anthropology of Pilgrimage, Greenwood Press, Westpoint Morinis, Alan; Crumrine, Ross, 1991, „La Peregrinación: The Latin American Pilgrimage”, În Ross Crumrine, Alan Morinis (coord.), Pilgrimage in Latin America, Greenwood Press, New York Most, Glenn, 1999, „From Logos to Mythos”, În Richard Buxton (coord.), From Myth to Reason? Studies in the Development of Greek Thought, Oxford University Press, Oxford Muchembled, Robert, 1978, Culture populaire et culture des élites dans la france moderne (XVe - XVIIIe siècles), Flammarion, Paris Muchembled
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Magic”, În Stephen D. Glazier (coord.), Anthropology of Religion: A Handbook, Greenwood Press, Westport Oișteanu, Andrei, 1980, Grădina de dincolo, Dacia, Cluj-Napoca Oișteanu, Andrei, 1987, Motive și semnificații mito-simbolice În cultura românească tradițională, Minerva, București Oișteanu, Andrei, 1998, Mythos și Logos: studii și eseuri de antropologie culturală, ediția a II-a, Nemira, București Olinescu, Marcel, 1944, Mitologie românească, Casa Școalelor, București Olteanu, Antoaneta, 1997, Ipostaze ale maleficului În medicina magică, Paideia, București Olteanu, Antoaneta, 1998, Metamorfozele sacrului: dicționar de mitologie populară
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că Proiectul de Dezvoltare Instituțională al Grădiniței noastre, structurat pe obiective și funcții manageriale În perspectiva celor 4 ani, promovează cultura organizațională, Îi Încurajează pe cei implicați În rezolvarea celor mai complexe activități și susține valorile echipei„ethos”, „pathos” și „logos”: spirit liber, eretic și creator, care dovedesc responsabilitate pentru succes, scopuri Împărtășite, Învățare și Îmbnătățire continuă, asumare de riscuri, sprijin, deschidere, respect reciproc, sărbătoare și umor. Într-o formă sintetică, axată pe stările psihice fundamentale (optimism și pesimism), se prezintă
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
Ghițulescu, Istoria, 86-100; Traian Pop, Introducere în filosofia lui Blaga, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1135-1148, passim; Dan Zamfirescu, Cultura română - sinteză europeană, București-Chișinău, 2002, 296-316; Alex. Ștefănescu, Lucian Blaga, RL, 2003, 22; Dumitru Micu, Lucian Blaga. Autofăurirea prin logos, București, 2003. Ov.S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
remarcabilă este inventivitatea discursivă pusă în evidență printr-o vastă colecție de miticisme, încadrabile folclorului citadin, a căror savoare reiese din amestecul inedit de calambururi, truisme, culmi și sintagme ce țin de ceea ce Constantin Amăriuței numea, într-un studiu remarcabil, "logosul parazitar"33: Ceri într-o băcănie: Băiete, o țuică! Nu-i da, domnule, c-o bea! zice Mitică. Unde ai plecat, Mitică? La vânătoare de lei. În loc de "usturoi", zice "vanilie sârbească", în loc de "vin", zice "flanelă de Drăgășani", și-n loc
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe un nivel superior al aceleeași paradigme a "marii trăncăneli", plagă nevindecabilă a spiritualității românești. Conceptualizarea abstractă stearpă nu este decât o versiune intelectualizată a manifestărilor locuționare prolixe și ofensive, genial captate de Caragiale atât în varianta "miticismului", înțeles ca "logos parazitar"149, cât și în cea a mahalagismului. Stânjenitor prin frecvență și prin perseverență, vizând "toate categoriile sociale"150, redând, în esență, frapanta discrepanță între formă și fond, mahalagismul are ca referință clară un comportament verbal violent, adeseori imprecatoriu, neșlefuit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Editura Polirom, Iași, 2000. Vianu, Tudor, Estetica, Editura Orizonturi, București, 1996. Vultur, Smaranda, Infinitul mărunt. De la configurația intertextuală la poetica operei, Editura Cartea Românească, București, 1992. Yule, George, Pragmatics, Oxford University Press, Oxford, 1996. 7. Articole Amăriuței Constantin, "Mitică sau logosul parazitar", în Caete de dor, vol. 2, Editura "Jurnalul literar", București, 2002. Arghezi, Tudor, "Caragiale", în Gazeta literară, IX, nr. 23, 7 iunie, 1962, p. 1. Arghezi, Tudor, "Caragiale și snobismul". Tabletă, în Viața românească, XV, nr. 6 (iunie), 1962
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cit., p. 495. 30 G. Călinescu, op. cit., p. 442. 31 Dan Grigorescu, Shakespeare în cultura română modernă, Editura Minerva, București, 1971, p. 162. 32 I. L. Caragiale, Opere, IV, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 185. 33 Constantin Amăriuței, Mitică sau logosul parazitar, în Caiete de dor, vol. 2, Editura "Jurnalul literar", București, 2002, p. 35. 34 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., pp. 496-498. 35 Idem, p. 854. 36 Vasile Fanache, op. cit., p. 236. 37 Garabet Ibrăileanu, op. cit., p.
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
143 Al. O. Teodoreanu, op. cit., p. 143. 144 Damian Stănoiu, Cazul maicii Varvara, Editura Porus, București, 1991, p. 100. 145 Idem, p. 103. 146 Idem, p. 97. 147 Idem, p. 25. 148 Idem, p. 26. 149 Constantin Amăriuței, Mitică sau logosul parazitar, în Caiete de dor, vol. 2, Editura "Jurnalul literar", București, 2002, p. 35 150 Garabet Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească, Editura Revistei "Viața românească", Iași, 1909, p. 219. 151 Mircea Eliade, Dubla existență a lui Spiridon Vădastra, ed.
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 495. 10 Idem, p. 498. 11 Chiar dacă se baza pe o motivație contestatară a arbitrariului semnelor lingvistice și viza persiflarea vorbirii clișeizate, această recodificare lingvistică este, de altfel, tot de natura "logosului parazitar" analizat de C. Amăriuței în articolul Mitică sau logosul parazitar din " Caete de dor", vol. 2., București, Editura "Jurnalul literar", 2002. 12 Mihai Cruceanu, Rătăciri într-un târg, Luceafărul, XIV, nr. 47, 18 noiembrie 1972, apud. Balotă, Nicolae, op. cit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
10 Idem, p. 498. 11 Chiar dacă se baza pe o motivație contestatară a arbitrariului semnelor lingvistice și viza persiflarea vorbirii clișeizate, această recodificare lingvistică este, de altfel, tot de natura "logosului parazitar" analizat de C. Amăriuței în articolul Mitică sau logosul parazitar din " Caete de dor", vol. 2., București, Editura "Jurnalul literar", 2002. 12 Mihai Cruceanu, Rătăciri într-un târg, Luceafărul, XIV, nr. 47, 18 noiembrie 1972, apud. Balotă, Nicolae, op. cit., p. 577. 13 Mihai Cruceanu, Rătăciri într-un târg, Luceafărul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nascor cu participiul natum), adică un om este om deoarece s-a născut din părinți umani. La Aristotel, termenul de natură este sinonim cu cel de esență (ousia). De asemenea, termenul „rațional” la Boethius traduce grecescul logon ekhon, unde termenul logos înseamnă rațiune (în limba latină ratio), ceea ce, la Aristotel, îi distinge pe oameni de animale. Boethius, vorbind de persoana umană, aplică definiția prin analogie cu cea divină. Astfel, potrivit definiției lui Boethius, nou-născutul este persoană chiar dacă nu este capabil să
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
noțiunea de persoană primită de la tradiția filosofică? V. Possenti recunoaște că „ideea-realitate a persoanei traversează un moment de eclipsă și pretinde din nou efortul conceptului”, situație care presupune apropierea de o ontologie metafizică adecvată. Aceasta înseamnă, potrivit reflecției autorului, că logos-ul este poate mai necesar decât nomos-ul pentru a gândi persoana, în pofida imaginii neîncrezătoare a filosofiei și a metafizicii. Motivul justificat pe care îl invocă îl constituie raportul dintre valoarea persoanei și status-ul său ontologic, de la care își are
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să alcătuiască un sistem antropologic complet, astfel că găsim la ei numai simple pasaje sau simple afirmații de natură și importanță antropologică.” Este recunoscut faptul că, pentru Maxim, fiecare creatură a fost înzestrată de Dumnezeu cu propriul său principiu, sau logos, fapt care definește diversitatea, dar și relația sa cu celelalte creaturi. Prin cădere, omenirea și-a trădat destinul cauzând diferențele între creaturi. Dumnezeu asumă natura umană în Cristos pentru a reînnoi această natură și a restabili unirea cu Dumnezeu. De
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a opera și o determină potrivit alegerii sau tendințelor sale. De asemenea, o idee semnificativă în gândirea lui Maxim o constituie diada imagine - asemănare (είκών - όμοίωσισ) a lui Dumnezeu. Această diadă se află în raport cu distincția natură-ipostază, de asemenea cu diada logos - tropos, acest ultim fapt constituind originalitatea gândirii lui Maxim față de predecesorii săi. Potrivit lui Maxim, faptul că omul este creat după imaginea lui Dumnezeu se referă la sufletul său intelectiv și rațional, și omul este în mod egal după imaginea lui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
imaginea lui Dumnezeu se referă la sufletul său intelectiv și rațional, și omul este în mod egal după imaginea lui Dumnezeu prin capacitatea sa de autodeterminare care se identifică cu voința naturală. Așadar, Maxim consideră imaginea lui Dumnezeu ca fiind logos-ul omului prin care se definesc caracteristicile esențiale ale omului. Prin această imagine, Maxim atribuie omului capacitatea de a-l căuta pe Dumnezeu și de a tinde spre el, astfel că imaginea reprezintă un ansamblu de capacități care îi permit
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 Tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12 Tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pictura lui Cézanne o restituție a universului platonician din Timaios, dar acelorași „clasici ai unui extrem clasicism” le reproșează sterilitatea, lipsa de fior și disprețul pentru idee. Părăsindu-și maeștrii, tânărul critic recunoaște, în bună tradiție romantică, forța magică a logosului. Trepte ale abstracțiunii, cuvintele incarnează realități virtuale și contribuie la creație. În Charmion..., interpretare poetică a modelului cosmologic pitagoreico-platonician, dă și o motivare ontologică funcției metafizice a artei. În planul cunoașterii, poezia reprezintă, alături de filosofie și de eros, o cale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
vital, invizibil prin actul gestual al divinității. În imaginarul biblic, între pronunțare și acțiune există o legătură directă, facerea lumii fiind simultană aceleia de pronunțare a cuvântului divin. Cosmosul s-a ivit din gest și cuvânt simultan, cu toate că primul cuvânt/logosul, apare construit altfel decât limbajul verbal, primul cuvânt al divinității reprezintă o forță magică. Între mișcările, transferate de la spirit spre suflet, sub formă de mana, circulă o parte din Demiurg, acela care se raportează la dualitatea: vizibil/invizibil, model/copie
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și alte inițiative din partea aceleiași case editoriale (Editura Catolică, întemeiată la doi ani după El Debate), precum ziarul de seară Ya în Madrid sau ziarele Ideal în Granada și Hoy, în Badajoz 185. În anul 1929 s-a înființat Agenția Logos, subordonată Editurii Catolice și legată de El Debate până în 1934. În cadrul acesteia existau 25 de redactori și 250 de corespondenți aflați în provincii. El Debate a colaborat cu sindicatele agrare catolice și a apărat poziția ierarhiei bisericești în domeniul educației
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
separă limbile în Egiptul atâtor noi veniți, să se bucure de viață și să se afirme în acest avânt neobișnuit. Creator de istorie și de legi, de calcule matematice și astronomice, de calendar și unități de măsură, Thot era identificat Logosului și considerat stăpânul bibliotecilor și patronul scribilor, el însuși fiind și secretarul zeului Ré (Ra), simbol al soarelui și legislator al universului, zeul luminii și al apelor binefăcătoare, ca apa vieții. Dar Thot, demiurgul și cel a toate știutor, era
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de cauză, a scriiturii postmoderne. De aici provine și factura personală a cărții, ea însăși o construcție de Ianus bifrons: cu o față privește candid către grandoarea și solemnitatea peisajului montan, având nostalgia paradisului natural, cu cealaltă scrutează eseistic misterele logosului, întorcându-se totodată detașat-ironic asupra entuziasmelor și extazelor perechii ei opuse. Călătoria începută printre lucruri sfârșește astfel într-o expediție hermeneutică. După „livada de cremene”, P. părăsește teritoriul prozei spre a se instala în cel al comentariului ei, din competiție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]