8,611 matches
-
43). Bunurile materiale nu se confundă cu răul, nici nu sunt izvorul acestora și nici nu conferă vreun plus de valoare celui ce le deține. Ele sunt doar simple mijloace care ne sunt încredințate ca prin ele să ne câștigăm mântuirea: “stăpân trebuie să fii peste toate și nu sclavul lor; să-ți urmeze, să nu te târască după ele. Trebuie să-ți supui totul, cunoscându-te pe tine și recunoscându-Mă pe Mine, să recunoști cu alte cuvinte în toate
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
tine și recunoscându-Mă pe Mine, să recunoști cu alte cuvinte în toate lucrurile create desăvârșirea divină și să treci de la creaturi la Creator” (Sf. Gracian, Criticonul, voI. 1, pag. 138). Folosite corect, ele ne pot chiar ajuta la câștigarea mântuirii; a abuza însă de ele devine o stavilă serioasă în realizarea acestui deziderat: “tot ce este adunat în afară de trebuință, din pofta acestei lăcomii, se preface în ziua următoare, adică în viața următoare celui ce a adunat-o, în vierme. Prin
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
se cuvine a avea bunuri ca stăpân al lor și nu ca slugă a lor; să le stăpânești și nu să te stăpânească. Dumnezeu ți le-a dat, nu ca să le cheltuiești spre pieirea ta, ci spre a lucra la mântuirea ta” (Sfântul Ioan Gură de Aur). Referindu-se la sfatul evanghelic “vinde tot ce ai”, un mare teolog rus contemporan, îl interpreta tocmai în sensul celor afirmate mai sus: “vinde tot ce ești”, deci Mântuitorul Iisus Hristos voia să-1 scoată
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
lăuntrică” (Teoclit Dionisiatul, op. cit, vol. 1, pag 99), lui lipsindu-i tocmai libertatea interioară, disponibilitatea sufletească de a se apropia de Dumnezeu, căci numai aceasta face posibilă sălășluirea harului dumnezeiesc în sufletul nostru, aceasta fiind condiția primă în realizarea mântuirii, care are nevoie “de suflet slobozit de patimi” (Sfântul Maxim Mărturisitorul, Filocalia, voI. 3, pag. 124) Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre valoarea creștină și spirituală a bunurilor ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 500, Anul II, 14 mai
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
o pecete a binecuvântării tale. Pentru care și noi, bucurându-ne cu cei care s-au atins de ele, Îi cântăm Celui care dă adevărată viață celor care cred în El: Aliluia! Icosul al 4-lea Degeaba a încercat vrăjmașul mântuirii, diavolul, să nimicească prin foc moaștele tale, căci trupul tău s-a mișcat în mijlocul flăcărilor ca și cum nu s-ar fi cunoscut moartea. Turcii care au văzut aceasta s-au înfricoșat și au fugit, lăsând în urmă odoarele bisericii pe care
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
secetă, de foamete, de furtuni năprasnice, de cutremur, de boli și răni aducătoare de moarte, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri și de războiul cel dintre noi. Mijlocește, Sfinte Ioane, creștinilor râvnă fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuire, înțelepciune în purtare și învățătură, cucernicie și tărie în ispite; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă față de supuși, iar supușilor îndeplinirea cu sârguință a tuturor îndatoririlor lor, ca astfel, în pace și cu cucernicie, să petrecem veacul acesta. Să ne învrednicim
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
cu untdelemn din candela ta. Tu ai îndepărtat cheagurile de sânge din capul Vasulei și l-ai tămăduit pe doctorul necredincios. Știind grabnica ta mijlocire, te rog, o, Sfinte Ioane, ia viața mea în mâinile tale și mijlocește precum știi mântuirea mea. Dacă voia Domnului este să duc cu răbdare crucea bolii, dă-mi putere și ajută-mă să nu cârtesc din cauza neputințelor. Dar dacă Bunul Dumnezeu Se va milostivi de mine pentru rugăciunile tale, atunci să mă tămăduiești fără șovăială
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
duhovniceasca lavră a spiritualității noastre dreptmăritoare, am stat de mai multe ori, la ceas de sfătuire, dialog și convorbire duhovnicească cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc - originar din părțile Ialomiței, care a suferit martiriul închisorilor comuniste, despre Euharistie, Îndumnezeire și Mântuire, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire... Ce să mai zic într-o astfel de situație: că în ultima vreme am petrecut destul de mulți părinți duhovnicești, mai cu seamă în
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
spuneam, la începutul acestui material pro memoria (sau in memoriam), aici, în duhovniceasca lavră a spiritualității noastre dreptmăritoare, am stat de vorbă cu vrednicul de pomenire Preacuviosul Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc, abordând și dezbătând tema esențială a Euharistiei, Îndumnezeirii și Mântuirii noastre, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire și, iată ce ne-a răspuns, în cele ce urmează, din prea multa-i sa dragoste și experiență, și pe care-l
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
cel mai mare. Cine este mai smerit, acela este mai mare în Biserică, în Împărăția cerurilor. Să știți că smerenia este singura cale și modalitate de salvare. - Ce este Sfânta Împărtășanie, Preacuvioase Părinte Arsenie, și care este rostul ei în mântuirea credinciosului? - Aceasta este întrebarea cea mai de vârf, cea mai importantă. Toți credincioșii știu că este Dumnezeu. Domnul Iisus Hristos își menține acest cuvânt divin: “Eu voi fi cu voi până la sfârșitul veacurilor”. El spune, de asemenea: “Cine nu va
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
creștină și de unire cu Dumnezeu nu se pune din punct de vedere istoric. Nu trebuie să ne mărginim ori să ne priponim în istorie. Nu, este vorba de permanență. Nu recomand o stare de nevoință ca mijloc neapărat de mântuire, ci recomand o stare de prezență continuă, ce nu are obstacol, care nu are moment istoric sau politic. Să ne orientăm după un lucru. Dacă trăiești o sută de ani, inima bate o sută de ani neîncetat, zi și noapte
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
de neimaginat. Însă insistă extraordinar în testamentul său pe ideea providenței divine și pe faptul că el, ca om, preot și patriarh, se află înaintea lui Dumnezeu, căruia trebuie să-i dea socoteală. "M-am sârguit să pășesc pe căile mântuirii", spune Patriarhul Justinian, sugerând smerit ceea ce apropiații lui au spus de multe ori, anume că a fost un rugător în adevăratul sens al cuvântului, condiția de slujitor al Domnului fiind deplin asumată și nu doar o atitudine teatrală. Despre ghidul
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
nu doar o atitudine teatrală. Despre ghidul Patriarhului Citind Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți, și încercând să acționeze "potrivit cu duhul lor", Părintele Patriarh Justinian Marina a căutat de-a lungul vieții să ducă la îndeplinire un program pentru Biserică, nava mântuirii noastre, pe care-l ilustrează în testament prin diferite fapte ale sale, consemnate "nu spre lauda omenească, ci ca să pot ruga cu toată căldura sufletului meu pe urmașii mei ca cele neîmplinite în Biserica lui Dumnezeu din România să se
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
le-au impodobit creații “coborâte parcă din ceruri”. În cuvioșii din mănăstirile și schiturile noastre, reprezentați de aceste icoane murale ale bisericilor carpatine, A. Vartic vede (cu ochii săi interiori, cei de savant) că aceștia “sunt iluminați nu întru propria mântuire, ci întru mântuirea întregului neam omenesc”. În același context al prezenței lui Dumnezeu în omul neamului său, în scrierile lui Andrei Vartic am observat aplecarea sa expresă asupra școlii isihastice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, în centrul căreia
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
creații “coborâte parcă din ceruri”. În cuvioșii din mănăstirile și schiturile noastre, reprezentați de aceste icoane murale ale bisericilor carpatine, A. Vartic vede (cu ochii săi interiori, cei de savant) că aceștia “sunt iluminați nu întru propria mântuire, ci întru mântuirea întregului neam omenesc”. În același context al prezenței lui Dumnezeu în omul neamului său, în scrierile lui Andrei Vartic am observat aplecarea sa expresă asupra școlii isihastice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, în centrul căreia se află Daniil
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
că profesorii mei de teologie, în special Părintele Petru Rezuș, care preda Teologia Fundamentală, subliniau și ei această distincție netă, între morală și religie, pe de o parte, și între religie și știință, pe de altă parte. Despre durere și mântuire Ortodoxia vorbește de Kenoza lui Dumnezeu (umilința, dezbrăcarea de slavă la care a recurs Iisus Hristos când s-a întrupat în om pentru noi). Profesorului nu i-a scapat nimic din sensurile Ortodoxiei, deci nici aceasta. El scrie: "Primul act
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
care a fost restaurat pe tron de el...” * Fragmente culese din volumul omonim apărut la Ed. Criterion Publishing, București - 1998, sub îngrijirea lui Gabriel Stănescu ... Referințe bibliografice 1. Dan Ciachir, Gânduri despre Nae Ionescu, pag.16 2. Nae Ionescu, Problema mântuirii în Faust a lui Goethe, pag. 128 3. Dan Ciachir, op.cit., pag.24 4. Nae Ionescu, Curs de Istoria Metafizicei, pag.16 5. Nae Ionescu, Teoria Cunostintei, pag. 85 6. Dan Ciachir, op.cit., pag. 59 7. Ibidem, pag.97 8
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
osândit cel care e corect și-și plătește datoriile toate, cinstind Biserica și mergând regulat la slujbe? Pentru trufia lui. Pentru că se consideră mai bun decât toți ceilalți și se socotește îndreptățit pentru a fi mântuit. Nu suntem siguri de mântuire prin propriile mijloace. Numai Dumnezeu dispune, El fiind singurul care știe să citească în sufletele noastre. Ne-ar trebui, din când în când, dioptrii pentru suflet pentru a putea vedea mai limpede, ceea ce nu se vede cu ochiul liber. O
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
ipostaze și componente ale vieții și ale mediului înconjurător, carte ce are un profund caracter latreutic - de mulțumire, de slăvire și de binecuvântare aduse lui Dumnezeu pentru toate darurile și binefacerile revărsate asupra noastră, „pentru noi și pentru a noastră mântuire” datorită proniei Sale iubitoare de oameni , daruri pe care autorul le-a receptat și le recunoaște din plin, din adâncul inimii și simțirii sale smerite!... Cu alte cuvinte, această carte se constituie ca un crez, ca o mărturisire de credință
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
fire și să se reîntoarcă în ascultare. Niciodată nu ne este refuzată o penitență dacă este făcută cu sinceritate și cu inimă curată. Scara virtuților sufletești pe care noi am pierdut-o la cădere și de care avem nevoie pentru mântuire, pentru a fi repuși în demnitatea din care am căzut. Buni sau mai puțin buni, fiecare dintre noi știe când suferă o alunecare, o cădere din credință, pentru că legile iubirii sunt scrise de Tatăl în inimile noastre ale tuturora. Și
DOUĂ SCĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358426_a_359755]
-
De ocupantul dinspre răsărit. Din inimă strig, Domnul fie lăudat Stai azi tot mândră, c-altădat Însorită, pe plai, unde smeriți vin Slăvitorii Domnului și se închin! Ești templul Izvorului de năzuinți Pentru copii, pentru părinți Pentru nepoți și strănepoți Spre mântuire deschizi porți! Pe drumul către Dumnezeu Spre veșnicie, chiar un ateu În tine dacă intră, rămâne uimit Ascultă cor divin, se vrea convertit! Aici, între pământul viu și cer Unde se ascunde tainic, un mister Azi, vin unii români tot
PESTE VEAC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358463_a_359792]
-
întâlnirea dintre real și virtual, așa cum orizontul este întâlnirea dintre cer și pământ. Poate exista și o linie de orizont verticală? Iată că da, acolo unde ni se pare că se întâlnește vederea cu imaginarul, aspirația cu visul, înălțarea cu mântuirea. În lucrările de imagine unică, pictorul surprinde peisajul într-o ipostază inedită, dar de fiecare dată într-o stare strălucitoare, cu un întăritor sufletesc de siguranță și ca o știre mereu frumoasă și pură despre lume.” Prof. univ. dr. IOAN
PORTRET DE ARTIST de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358519_a_359848]
-
tot secretul dirijării și conducerii vieții credincioșilor. Consecvența sa pe acest drum ascendent și suitor întreține forța morală a credincioșilor” (pag. 16 - 17). „Și fiindcă preotul nu trăiește izolat de societate, ba mai mult, atrage după sine pe calea spre mântuire pe toți cei încredințați lui, îi revine obligația de-a lucra cu râvnă și în mod dezinteresat la formarea credincioșilor în vederea restructurării vieții sub toate aspectele ei: viață de familie, comportament în activitatea profesională, patriotism, conviețuire pașnică etc. Familia fiind
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
culturale tradiționale. Atunci când se supune încadrării unui registru lingvistic („icoană-eikon, cu sens de imagine archetipală“, „erotic-eretic“, „humoare-umor“, „formă-formosus-frumos“, „om-AUM“ etc.), ultima e adesea originată la limita teoretizată („theoria“: contemplarea lui Dumnezeu“) a entuziasmului („en-theos-ousia“: „în-dumne-zeire“, „contopire intangibilă cu Dumnezeu“ sau „mântuire“) echivoc. Și atunci tot ce ne rămâne e să „discernem asupra scrisului“ înțeles de promotorul deconstructivismului ca fiind „o diviziune non-simetrică care desemnează, pe de o parte, închiderea cărții, iar pe de alta, deschiderea textului. Pe de o parte, Enciclopedia
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
-n dulcea Bucovină! Apoi, închide-mi ochi-n sclipiri reci, Dă trupul meu țărâni-n veci de veci, Sufletul meu, ajută-l să cunoască Întreagă, Împărăția Ta Cerească, Tot neamul meu să-ți caute iubirea Și vom găsi în TINE, MÂNTUIREA ! A M I N ! =12 Ianuarie 2000= Azi am avut o zi foarte grea și lungă.Împlinesc niște ani dar aici nici o sărbătoare nu-i băgată în seamă.Totu-i subordonat alergăturii după dolari. Am scris versurile de mai sus
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]