4,910 matches
-
sefardă, bunicul bunicului său, Simon Strulovici Jr., negustor de pene, a sosit la Brandul Mic, aflat acum în Republica Vandana de Nord, exact cum și când apare în actele lui Bibi; da, însă bunica lui Bibi, născută Stein, s-a măritat în localitatea vecină, Brandul Mare, aflată acum în Republica Soră Vandana de Sud. Ceea ce ridică o problemă reală: cum să fie considerat Bibi Strulovici vündün de generația a cincia, când e clar că bunica născută Stein a devenit vandană, deci
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
și-au luat zborul spre alte zări, e adevărat, mai mult de nevoie. Iată așadar o primă schimbare majoră: cea demografică. Altă schimbare majoră este de natură economică, schimbare convulsivă, plină de inegalități, reactivă, lipsită de o viziune unitară. Am măritat sau părăginit 90% din capitalul indigen, inclusiv perlele coroanei, iar apoi am devenit dependenți de capitalul străin, datori vînduți, și nu ne-a mai rămas decît să ne cercetăm corupții, apăruți, iar unii dispăruți, ca ciupercile după ploaie. Tehnologiile noii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe care niște post-țărani practică un fel de agricultură de subzistență. Există însă o activitate economică, ceva mai puțin firavă, desfășurată în România de alte state sau companii străine, în domeniul bancar, puțină industrie și servicii. Asta pentru că noi am măritat totul: bănci, industrii viabile, resurse ale solului și subsolului, astfel încît substanța economică autohtonă, profiturile inclusiv, se scurg în afară. Ca atare, dependența noastră de exterior, este aproape totală, constrîngerea externă nepermițîndu-ne să mai fundamentăm și să implementăm politici economice
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
februarie 18, cînd au fost verificate proprietățile răzășești, din moșia Comărești, de pe Siret, în ținutul Suceava. Aflăm, cu acest prilej, că a patra parte din această moșie "se trage de la Toader Iurașcovici, vel paharnic". El a avut o fiică, Solomona, măritată cu Ivașco Țintă, iar Solomona a avut două fete. Prima a fost Mariana, căsătorită în 1664 cu Lupu Tăutu, care la rîndul ei a avut trei fete, măritate cu Gheorghe Răpta, Gavrilaș Lupulenco și Vasile Brahă. Cealaltă fată a Solomonei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trage de la Toader Iurașcovici, vel paharnic". El a avut o fiică, Solomona, măritată cu Ivașco Țintă, iar Solomona a avut două fete. Prima a fost Mariana, căsătorită în 1664 cu Lupu Tăutu, care la rîndul ei a avut trei fete, măritate cu Gheorghe Răpta, Gavrilaș Lupulenco și Vasile Brahă. Cealaltă fată a Solomonei a fost Sofronîa, măritată cu Stratea (?), care l-a avut de nepot numai pe Neculai Cristea 45. Marica, sora lui Onciu Iurașcovici, nu știm cu cine a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iar Solomona a avut două fete. Prima a fost Mariana, căsătorită în 1664 cu Lupu Tăutu, care la rîndul ei a avut trei fete, măritate cu Gheorghe Răpta, Gavrilaș Lupulenco și Vasile Brahă. Cealaltă fată a Solomonei a fost Sofronîa, măritată cu Stratea (?), care l-a avut de nepot numai pe Neculai Cristea 45. Marica, sora lui Onciu Iurașcovici, nu știm cu cine a fost căsătorită, dar dintr-o ceartă iscata în anul 1751, feb. 2, pentru a șasea parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
afară de alte pămînturi, au stăpînit și la Romanești cîte o doime din a treia parte, din această moșie; că Marica aceasta a avut numai o fată, pe Gafița, care la rîndul ei a avut tot numai o fată, pe Maria, măritată cu Grigorie Danovici, iar soția acestui Danovici a avut tot numai o fată, cu numele de Maria, căsătorita cu Ștefan Strîșca. Această ultimă Marie a avut trei băieți: Ioniță, Ștefan și Mihai toți Strîșca și o fată, Antemița, căsătorită cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
un drum șerpuit, pe sub deal, pînă în satul Sarafinești. Întîlnirile dintre cuconașul Grigore și Paraschiva Donțului au început la vad și prin lunca de alături. Fata nu s-a rușinat și nu s-a ferit. Nici după ce ea s-a măritat, tot nu s-a ferit. Cînd Iurașcu pleca de la Sarafinești pe altă moșie a lui Balș, Paraschivei i se făcea dor de tată-su și cobora la Vadul Donțului. Cadourile aduse acolo de boier astupau gura Donțului și deschideau inima
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prezident N. Vîrnav, ca asesori erau Mihai Dabija și Gh. Senjorj, iar director, Costache Bobeică, clucer 78. Probabil să mai fie și alte documente, în această privință. Lui Vasile Iurașcu îi era capul plin de griji, din cauza fetelor. Ca să le mărite pe toate, de unde să le dea atîta zestre? De Fevronia scăpase încă din anul 1828, cînd a trimis-o la mănăstire. Safta, de frica mănăstirii, a încercat să se mărite singură, de capul ei, fugind cu un oarecare Dimitrie Velizar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îi era capul plin de griji, din cauza fetelor. Ca să le mărite pe toate, de unde să le dea atîta zestre? De Fevronia scăpase încă din anul 1828, cînd a trimis-o la mănăstire. Safta, de frica mănăstirii, a încercat să se mărite singură, de capul ei, fugind cu un oarecare Dimitrie Velizar, de pe la Bacău, dar fiindcă nu avea zestre, a fost silită să plece de la bărbat, înainte de a naște. A născut în mare taină, la soră-sa, Marghiolița Mavrodin, din Botoșani. După
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iurașcu stolnicul nu putea dovedi. Cost. Sion scrie la general că "mulți Iurășcești sunt mazili, privilegheți, ba și birnici" (p,( 323-324). Fiind ridicat dintre aceștia din urmă, ca slugă boierească, Vasile Iurașcu și-a căpătat titlul de stolnic după ce a măritat-o pe fiică-sa Marghiolița cu stolnicul Mihalache Mavrodin. Data exactă cînd și Iurașcu a obținut rangul de stolnic n-am putut-o afla, pentru că lista publicată de Gh. Ghibănescu se oprește, fără nici un fel de explicație, la 27 ghenarie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de zece stînjeni proști, adică 17 metri și 60 centimetri, la lungimea moșiei de 6.500 metri, cuprindea suprafața de 11 hectare și 37 ari. Acesta a fost singurul pămînt, pe care l-a avut Raluca Eminovici cînd s-a măritat 25. De la tatăl său n-a primit pămînt, pentru că acesta nu avea pămînt. Nici soră-sa, Marghiolița, n-a primit pămînt de la Vasile Iurașcu. Aceasta, avînd funcția de "avocat" între răzeșii de pe moșia Ionășeni, a cumpărat, pe numele său, 11
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Pop stăruie mai mult să-l scoată pe Eminescu cu un fiu natural. "Contemporanii au știut că Eminescu a avut un fiu natural" pretinde autorul 70. Cu cine? Cu Ileana care ar fi plecat la Pomîrla, ori cu Ileana cea măritată la Ipotești? Aici e toată încurcala. Și apoi care sunt acei contemporani, în afară de avocatul Mănăstireanu? Pînă la urmă, și acesta vorbește numai de copilul Ilenei de la Ipotești, însă foarte curios, acesta este identic cu celălalt copil, dus de cealaltă presupusă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1877, nu era întreținut de familie. Deci nu atunci a fost scrisă scrisoarea. Mai aproape de data exactă s-a situat G. Bogdan-Duică160. Acesta credea că scrisoarea pare a fi scrisă în 1870. Dar în acel an Aglaia încă nu era măritată, așa că scrisoarea trebuie pusă prin 1871 sau, mai probabil, în lunile din iarna anului 1872, înainte de scrisoarea prin care poetul, aflat la Viena, solicita un post pe la Iași. În aceeași vreme, trebuie pusă și altă scrisoare, trimisă de poet, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
rămas în India, probabil că nu ar fi avut carierele pe care le au acum. Munca remunerată în fosta țară ar fi fost sporadică pentru ele, din cauza priorității acordate vieții de familie și constrângerilor structurale și familiale remanente pentru femeile măritate din societatea indiană. „Poarta de aur” (a imigrației) a funcționat pentru aceste femei în sensul că le-a permis să câștige bani. Faptul că au recunoscut că, dacă n-ar fi imigrat, nu ar fi avut probabil cariere profesionale susține
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
munca salarizată le conferă femeilor autoritate doar în anumite condiții ce depind de politica statului, de controlul lor asupra resurselor și de natura economiei domestice. Autoarea spune că obținerea statutului de contribuitor esențial la economia domestică sau condiția de femeie măritată cu participare substanțială la forța de muncă salarizată sunt situațiile cu cele mai mari șanse de promovare a capacitării femeii. Celibatarele sau cele ale căror câștiguri substituie veniturile părții masculine au șanse mai mici de a dobândi autoritate, pentru că trebuie
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
jumătate; junior; laș; luptător; mamă; masculinitate; mașini; măgar; măreț; mărunt; Michelangelo; micul; mincinoși; minge; mister și întuneric total; mîndrie; modest; moștenire; muncitor; năzdrăvan; nebun; necunoscut; nesiguranță; nesimțire; neuitat; nimic; om cu caracter; pantaloni; par; păr scurt; pereche; pernă; perspectivă de măritat; plimbare; pom; prichindel; prietenie; a proteja; prunc; pubertate; puști; Răzvan; nicio reacție; relax; repezit; rezistent; sac; sănătos; scump; serios; simplitate; sincer; soldat; soț; spiritual; stabilitate; susținere; șapcă; șmecher; timiditate; tir; de treabă; țigară; umanoid; uniformă; univers; ușor; viață; violent; viteaz
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
virtute (2); viteaz (2); voios (2); acela; acum; adjectiv; admirabil; de admirat; agil; albina; ca albina; albinuță; altădată; altruist; amabil; ambiție; an; apreciat; apreciere; apt; apt de muncă; avere; avuție; belșug; bine; bine dispus; brav; bravă; bucurie; bună; bună de măritat; bunăstare; bunătate; bunăvoință; bunei; bunel; bunelul; bunic; buze; capabil; casă; în niciun caz; chef; chibzuit; cinstit; cîmp; cumpărături; cumsecade; destoinic; devotat; dinamic; dorință; dormi; educat; eficient; el; elev; energie; ești; nu eu; face treabă; fată; fățarnic; femeie; fericire; foaie; fraier
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sîntem... noi nu sîntem decît cei intrați în slujba iubirii. El 1: (amuzat oarecum de inocența ei) Cu morala asta a ta, n-o să te măriți niciodată... Ea 1: Nici nu vreau... sau, dacă e să fie, am să mă mărit cu un soț, nu cu tine. El 1: Iei lucrurile prea simplu. Ea 1: Chiar așa. De ce le-aș complica?! El 1: Dar ele sînt complicate. Ea 1: (adusă acolo unde judecățile nu au în vedere excepția, deci îngrijorată) Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mare, consacrarea legăturilor realizându-se prin muzică și dans: Noi jucăm și tropăim / Pământul să-l netezim./ Bem, cântăm și veselim / Și din gură chiuim: / Să sărim în hop și-ntrop / Că e ziua de uncrop."224 Dacă o femeie se mărită a doua oară, primul soț fiind mort, în timpul cununiei, o altă femeie toarnă o doniță cu apă pe mormântul primului bărbat, "ca să-i trăiască cel de-al doilea și să stingă focul c e arde pe mort pe lumea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
va fi biciul tău!"359 Ghicirea chipului celui sortit are loc, de obicei, în "apa neîncepută", cu ajutorul unor obiecte ritualice. Dacă plumbul turnat în apă formează un chip de om, cu mai multe puncte, se crede că fata se va mărita cu un om bogat, "cu stare"; dacă nu se formează puncte în jurul chipului de om, sortitul va fi om sărman; dacă se formează biserică, viitorul soț va fi preot, dacă se formează pădure, bărbatul va fi pădurar etc.360 "Ursitul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făină și din apa adusă fac o turtiță pe care o coc în "gura cuptorului; după ce s-a copt, o iau cu lopata și o pun în mijlocul casei sau pe prag; dacă o mănâncă mâța sau câinele, fata se va mărita, în caz contrar, nu.365 După toate aceste practici magice, desfășurate în seara Sfântului Vasile, în Bucovina se continuă ritualul "ursirii" și în ziua de Anul Nou. Dis-de-dimineața, fetele merg la o fântână, scot 4 găleți de apă și beau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dormind o udă din cap până.n picioare. Alteori, flăcăii le pândesc pe fetele care ies din case și "toarnă vreo două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt îmbrăcate de sărbătoare; astfel, se crede că fata udată se va mărita în decursul anului.380 De Sfântul Gheorghe (în Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și dacă nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Sfântul Ilie, în Basarabia este obiceiul ca fetele să se ducă noaptea pe locurile unde este semănată cânepă, se dezbracă de cămașă și se tăvălesc pe pământ. Dacă, peste noapte, vor visa cânepă verde, este semn că se vor mărita cu flăcăi, iar dacă vor visa cânepă uscată, vor merge după oameni bătrâni.415 În tradiția populară se spune că Pământul începuturilor era "așezat pe un stâlp", iar "stâlpul acela este toiagul lui Dumnezeu"416 fapt ilustrat și într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pădurea asculta, / Frunza de-amar tremura, / Păsări cu jele cânta, / Izvoarele greu plângea, / Stânca-n munte se mișca..."117 Momentele "de trecere" din viața omului sunt însoțite de povața elementelor naturale care participă direct la împlinirea destinului: Când eram de măritat, / Întrebam frunza de fag / După care să mă trag; / Fagu era supărat / Și nu mi-o dat nici un sfat. Și-ntrebam frunza de nuc / După care să mă duc; Nucu o fost omenos, / Sfatu-napoi mi l-o-ntors: / După tânăr și frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]