13,923 matches
-
antreprenorului perfect rațional prin invocarea limitărilor cognitive inerente actorilor umani (March și Simon, 1958) și apoi introducând modele ce arată divergența obiectivelor participanților dintr-o organizație (Cyert și March, 1963). Teoria behavioristă a firmei avea să Înlocuiască concepțiile neoclasice și manageriale, mult mai limitative, asupra firmelor. Aceste dezvoltări au Însemnat recunoașterea caracterului specific al organizațiilor pe scena socială și mai ales delimitarea conceptului de organizație ca obiect de studiu al științelor sociale. Pe de o parte, În sociologie organizațiile sunt recunoscute
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
iar problematica firmelor devine parte integrantă a problematicii organizațiilor În general. De asemenea, În ciuda diviziunii epistemice clasice, abordările economice și sociologice devin convergente pe tărâmul organizațiilor. În economie, firmele sunt analizate prin prisma a trei teorii importante: teoria neoclasică, teoria managerială și teoria behavioristă. Teoria neoclasică considera firmele ca fiind funcții de producție unice ce desfășoară un singur tip de activitate. Firmele ar fi „cutii negre” a căror organizare internă nu ar conta și al căror comportament ar fi similar comportamentului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cunoscute fără a implica nici un cost” (Demsetz, 1993:161). O altă asumpție se referă la raționalitatea completă de care dispun toți agenții economici În egală măsură. Managementul ar fi astfel o funcție „lipsită de productivitate” În acest model, atâta timp cât deciziile manageriale sunt firești, logice și accesibile oricui fără a implica vreun cost. Mai mult, impunerea deciziilor este iarăși perfectă fără a implica costuri. Realitatea este foarte diferită de idealul propus. Există un cost al obținerii informațiilor, al luării deciziilor și al
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
foarte diferită de idealul propus. Există un cost al obținerii informațiilor, al luării deciziilor și al impunerii acestora și acestea au fost desemnate generic prin termenul de „costuri tranzacționale”. Concepția neoclasică este o ficțiune teoretică, menită să păstreze constante variabile manageriale și instituționale pentru a simplifica condițiile de funcționare ale sistemului economic. Atât reducerea activităților firmei la o singură funcție de producție neproblematizată, cât și asumpțiile costului tranzacțional zero sunt condiții teoretice menite să simplifice modelul pieței. Alocarea factorilor de producție Între
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care se află cei doi actori. Raporturile dintre ei devin astfel În parte negative, de abținere și evitare a oportunismului, mai degrabă decât de cooperare. Eficiența socială ar fi În acest caz suboptimală. Drepturile reziduale de control pot aparține autorității manageriale În condițiile altor cadre instituționale: În cazul În care cele două activități de producție ar fi integrate Într-o singură firmă (societate comercială). Decizia de a mări sau nu producția În condițiile unei cereri ridicate pe piață, ar aparține astfel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
principiile economice clasice sau neoclasice și recunoașterea importanței organizării sociale și a actorilor colectivi În societate (Rowlinson, 1997). Dezvoltarea corporației moderne este paralelă procesului de separare a proprietății de control; funcțiile sociale Îndeplinite de membrii organizației și, În special, funcția managerială se profesionalizează și se diferențiază de proprietatea asupra capitalului financiar. Profesionalizarea funcțiilor este rezultatul dezvoltării capitalului uman, ingredient ce devine indispensabil dezvoltării corporației. În teoria organizațională, problematica agent - principal apare ca urmare a tendinței de separare a managementului ce exercită
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizației aparține acționarilor sau fondatorilor ale căror interese legitime sunt asumate la nivel organizațional, forța acțională a actorului colectiv astfel constituit și, ca urmare, controlul acțiunilor acestuia, aparține managerilor și angajaților. În corporațiile moderne, decizia În privința utilizării resurselor aparține echipei manageriale și mai puțin proprietarilor. În dreptul comercial se operează distincția Între dreptul de proprietate, dreptul de administrare și dreptul de dispunere asupra patrimoniului unei societăți comerciale. Deținătorii drepturilor de proprietate nu sunt neapărat singurii sau cei care uzează Într-o mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de capital sunt considerate alături de celelate interese prezente În organizație sau mediul acesteia. Pe de altă parte, economiștii neoclasicii, oponenți ai curentului managerialist, asumă unitatea proprietății și a controlului argumentând că, atât normativ - legal cât și din considerente descriptive echipa managerială acționează În sensul satisfacerii intereselor proprietarilor. Principiul legal este că managerii reprezintă interesele proprietarilor organizați În adunarea generală. În plus, se afirmă că există mecanisme legale, uzitate În mod curent de către proprietari, prin care managerilor le pot fi diminuate puterile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
afaceri ale indivizilor. Istoria l-a contrazis Însă pe Smith, răsturnându-i complet previziunea. La Începutul secolului al XX-lea marile companii fondate și conduse de proprietari-antreprenori au fost nevoite să Înlocuiască conducerea tradițională a proprietarului și să adopte structuri manageriale distincte pentru a evita iminența falimentului. Exemplele uzinelor Ford, Siemens sau Mitsubishi la mijlocul secolului trecut sunt grăitoare În acest sens. Declinul acestor companii de succes a putut fi evitat prin instaurarea unui management profesional În totală opoziție cu tradiția companiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de propriile resurse era, firește, puternic limitat. Guvernarea corporațiilor este un proces mai degrabă politic În care au de câștigat interesele organizate pe seama celor disipate. Berle argumentează, pe bază acestor dovezi empirice, că economia capitalistă devine mai degrabă o economie managerială. Aceasta din urmă se caracterizează prin plasarea controlului asupra resurselor În mâinile unor administratori profesioniști (certificați ca atare de sistemul de formare) ce au o responsabilitate publică În acest sens și nu doar una față de angajatori. Economia se bazează mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
degrabă decât rezultatul agregării deciziilor raționale a proprietarilor - antreprenori. Nu doar mărimea, spune Berle, este cauza acestei transformări, ci și influența opiniei publice prin intermediul statului, al societății civile, dar și al sistemului educațional ce furnizează acreditări și standarde de acțiune managerială. Nu În ultimul rând, scăderea influenței acționarilor ca furnizori de capital, pentru dezvoltarea afacerilor, așa cum prevede teoria economică clasică, explică diminuarea controlului deținut de aceștia. Pentru finanțarea activităților și dezvoltare, companiile se bazează Într-o mică măsură pe capitalul subscris
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un paravan În spatele căruia comportamente oportuniste și socialmente iresponsabile s-au putut pune pe seama investitorilor (fonduri de pensii care au pierdut miliarde de dolari din contribuțiile asiguraților); de asemenea, a devenit În același timp evident că nu competențele susțineau pozițiile manageriale, ci mai degrabă un model social, un pattern, o obișnuință. Este evident că diverse tipuri de relații sociale intraorganizaționale ce au În același timp un impact social (cel puțin prin legitimarea socială de care dispun), fie ele sub forma managerialismului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de agent al resurselor sociale și Îi este investită capacitatea de gestiune social responsabilă a acestora. Managerul este agentul profesional pus În slujba intereselor (individuale, comunitare sau sociale) unor principali diferiți. Organizațiile conduse de manageri profesioniști și care folosesc practici manageriale acreditate de sistemul de educație formală obțin legitimitate și atrag astfel, mai ușor și mai multe resurse: În condițiile competiției pe piața de capital, firmele cu management profesionist vor reuși să atragă mai ușor resurse financiare și sociale (bunăvoința comunităților
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
procesului productiv și creșterea valorii adăugate, adică a capacității de integrare a activităților productive. Cea de-a doua perspectivă se impune printr-o concepție a controlului emergentă ce difuzează la nivelul câmpului și inspiră strategiile practice de acțiune. Astfel, „rețetele” manageriale actuale ale lohn-ului, axate pe gestionarea relației cu partenerul extern (resursa strategică), incluzând roluri de Întocmire a contractelor și gestiunea fluxului de comenzi, Încep a fi chestionate de către o concepție emergentă asupra controlului. Noua concepție pare a deplasa accentul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Social behaviour as exchange, American Journal of Sociology, 62, 1958: 597-606. Jensen, M.C., Value Maximization, Stakeholder Theory and the Corporate Objective Function, 2001. http://papers.ssrn.com/paper.taf?abstract id=220671. Jensen, M.C., Meckling, W.H., Theory of the Firm: Managerial Behavior, Agency Costs and Ownership Structure, Journal of Financial Economics, Vol. 3, 1976: 305-360. Jepperson, R.L., Institutions, Institutional Effects and Institutionalism, Powell, W.W., DiMaggio, P.J. (eds.), The New Institutionalism in Organizational Analysis, Chicago: University of Chicago Press, 1991. Jepperson
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cu privire la viața și evoluția școlară a unui copil cu cerințe speciale. Având În vedere perspectiva Învățământului de tip incluziv, părinții au dreptul să-și exprime propria viziune asupra modului de funcționare a școlii și să participe concret la influențarea actului managerial din școală. De asemenea, familiile copiilor cu cerințe speciale au obligația să se implice În activitățile extrașcolare ale copiilor și să dea dovadă de răbdare și Înțelegere față de schimbările mai lente sau mai rapide din viața copiilor lor. Pentru o
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Indicatorii vizibili ai bunelor practici În conducere și management (Într-o școală incluzivă) presupun: - o concepție și o strategie de dezvoltare a incluziunii clare, puse În practică de toți profesorii din școală sub Îndrumarea fermă a managerului/directorului; - un stil managerial deschis și accesibil, care vizează cooptarea cadrelor didactice și a elevilor În adoptarea deciziilor la nivelul școlii; - o bună cunoaștere a elevilor de către cadrele didactice; - utilizarea eficientă a personalului și a resurselor școlii pentru a susține și a extinde șansele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și strategia de dezvoltare a practicilor incluzive din școală sunt reflectate În activitățile din clasă; altfel spus, modul În care documentele și activitățile școlare susțin și Încurajează participarea tuturor elevilor atât În interiorul, cât și În afara clasei. În scopul susținerii procesului managerial din școlile incluzive, s-au elaborat o serie de indicatori de incluziune, prin raportare la aceste trei dimensiuni (UNICEF și MEN, 1999): a) Indicatori pentru evaluarea dezvoltării culturii incluzive: - școala este receptivă la toate categoriile de elevi; - școala caută În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Întreprinse - această etapă Încheie un ciclu și creează premisele pentru proiectarea și derularea unui nou ciclu, având În vedere rezultatele obținute și experiențele deja acumulate. Măsurile de promovare a schimbărilor la nivelul școlii au evidențiat necesitatea modificării sau revizuirii sistemelor manageriale, astfel Încât funcția de conducere să poată fi exercitată pe scară mai largă. Altfel spus, schimbarea În școală necesită elaborarea unor strategii care să susțină activitățile privind funcția de conducere, reflectată cu precădere În structurile manageriale. Progresul spre politicile educaționale incluzive
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
necesitatea modificării sau revizuirii sistemelor manageriale, astfel Încât funcția de conducere să poată fi exercitată pe scară mai largă. Altfel spus, schimbarea În școală necesită elaborarea unor strategii care să susțină activitățile privind funcția de conducere, reflectată cu precădere În structurile manageriale. Progresul spre politicile educaționale incluzive este determinat de anumite condiții organizaționale care vin În sprijinul creării unui climat favorabil asumării unor riscuri pentru desfășurarea În condiții optime a activităților planificate. Aceste condiții sunt: - conducerea eficientă, nu numai la nivelul directorului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
disponibilitățile de comunicare cu elevii al căror scop este dezvoltarea la aceștia a abilităților sociale necesare integrării optime În colectiv. Alături de aceste competențe, se adaugă cele necesare și specifice tuturor cadrelor didactice: competențele științifice, competențele psihopedagogice și metodice și competențele manageriale și psihosociale. În condițiile Îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă, generând un comportament contagios și un efort competitiv; În rezolvarea sarcinilor complexe, a problemelor, obținerea soluției corecte e facilitată de emiterea unor ipoteze multiple și variate. Interacțiunea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
prea teoretic, experiența practică evidențiind o serie de dificultăți În planificarea, programarea și alocarea responsabilităților; pornind de la ideea acestui model, ulterior au fost dezvoltate o serie de programe destinate integrării altor categorii de copii cu deficiențe, care au Îmbunătățit componentele manageriale deficitare și s-au dovedit a fi mai eficiente (este cazul unor programe aplicate În câteva zone din Canada). Modelul IGE (Individually Guided Education) a fost lansat de Armstrong În anul 1976 și cuprinde șapte componente separate: • componenta 1 se
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Paris. *** Declarația de la Salamanca și direcțiile de acțiune În domeniul educației speciale. Conferința mondială asupra educației speciale: acces și calitate, Salamanca, Spania, 1994 (editată În limba română de Reprezentanța Specială UNICEF În România, 1995). *** Dezvoltarea practicilor incluzive În școli - Ghid managerial (1999), S.C. MarLink Trading S.R.L., M.E.C., Reprezentanța UNICEF, București. *** Educating Teachers for Diversity (2004), North Central Regional Educational Laboratory (NCREL), http://www.ncrel.org/sdrs/areas/issues/educatrs/presrvce/pe3lk10.htm. *** Ghid de predare-Învățare pentru copiii cu cerințe educative speciale
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a făcut ca potențiala influență A - de asemenea, o prietenă, dar despre care, tot la T2, știe că aderă la Tinerii Democrați - să devină irelevantă. În schimb, află, la T3, că o persoană importantă și prețuită de ea din echipa managerială a firmei la care lucrează (factorul D) s-a înscris în Partidul Republican. Influențele consensuale conduc, în final, la o opinie fermă pozitivă față de Partidul Republican și la decizia de a se înscrie în el. B și C sunt factori
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
necesitățile unei diversități crescânde a naturii umane. Pentru a exista șanse de reușită, lupta Împotriva excluderii și marginalizării În educație trebuie să aibă În vedere angajarea mai multor direcții intercorelate de acțiune. mobilizarea voinței sociale și politice (inclusiv modificări legislative, manageriale și administrative); formarea cadrelor didactice, cu abilități pedagogice diferite și În bună măsură sporite; constituirea unor sisteme școlare adecvate, din perspectiva curriculumului, metodologiei, evaluării; structurarea sistemelor necesare de suport În școlile obișnuite ale comunității; implicarea corespunzătoare a familiei și a
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]