5,349 matches
-
poposim vre-o două ore în marginea luncii Ostrovului. Soldații au făcut fântânițe cu lopețile. Trecerea pe pod, primul pas pe pământ străin, m-a mișcat în chip deosebit. Facem un marș până la Giga Mahala unde avantposturile ocupă înălțimile. Acest marș, pe mare căldură, se face mai bine, relativ, decât cel de eri, deși trupa e obosită și oamenii mulți au beșici și rosuri: dar am intrat în țară inamică. Cu compania XII ocupăm la N.E. satului o poziție în avantposturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căldări de apă. În general, vremea e caldă și frumoasă; trecem printr-o regiune de dealuri cu sate mari. Capre și oi, și vite bune. Drumurile de țărână foarte proaste. La Teliș am trecut peste calea ferată. 10 Iulie. Eri marș prin Lucovitz la Blesnicevo. Intrăm în regiune muntoasă, mai sărăcăcioasă decât până-acum. Casele leproase acoperite cu lespezi de piatră. Munți goi, pietroși, fără vegetație. 12 Iulie. Plecăm la 4 1/2 de la Blesnicevo și ajungem la 6 1/2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trebuia să plecăm. Toată noaptea a durat zvonul taberei, povestirile și cântecile. Flăcăii, în bucuria veștii de întoarcere nu mai aveau somn și astâmpăr. Joi 25 Iunie, plecare din Mircovo. Popas lângă Zlatița la gura defileului, lângă satul Clisechioi. Începem marș de retragere. La 26, stăm pe loc. La 27, în zori, plecare la Etropol. La 28 stăm Etropol. Oda maiorului. La 29 mergem la Miscovo. Plecăm în zori pe vreme frumoasă. La 30. Tedeumul pentru încheierea păcii. La 31, stăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vreme frumoasă. La 30. Tedeumul pentru încheierea păcii. La 31, stăm. La 1 August, după amiază la Golemi Izvor. La 2 August. Plecare în zori la Turghi izvor. La 3 August, la Sopot. La 4 August, din zori facem un marș foarte lung, până la Lovcea. La 5 August stăm. La 6 August stăm. 6 August. Încă din Zlatița, de la 25 Iulie, cum ajungem în locurile infectate de holericii altor trupe, încep a cădea și dintre oamenii noștri. Până la această dată, trupele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
într-o încântătoare poziție între munți, subt un cer albastru admirabil, vedem pe o costișă, dincolo de Ischer morminte de holerici... Încep a cădea și dintre ai noștri. La Golemi Izvor, într-o încântătoare poiană între munți, după 10 chilometri de marș, poposim la un izvor rece, și asistăm la un poetic răsărit de lună plină. Satul Golemi Izvor bogat, plin de livezi curate... La Turschi-Izvor, pe o ploae rece și rea, poposim în locul unde regimente infectate au bivuacat înaintea noastră. Cad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de început de toamnă. Acest soare blând luminează frumoasa noastră țară pe care ei au ridicat-o ș-au mărit-o, ei, umiliții și obijduiții de totdeauna, ei, flămânzii și nedreptățiții, vrednicii și vitejii soldați cari au mers într-un marș fulgerător până la porțile Sofiei. Aceștia vor purta cu drept și cu vrednicie semnul bărbăției pe piept dar numai aceștia, căci foarte mulți dintre ceilalți nu și-au făcut datoria. Dragii mei camarazi de arme, Știu eu că nimănui nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
așa, și nici ce mânca n'au, trebuie să fie oleacă de tocană..." Vă rog să primiți, domnule Ministru, asigurarea respectului meu. 3 Septemvrie 1907* Folticeni Mihail Sadoveanu [DESPRE RONETTI-ROMAN, CERCURI CULTURALE SĂTEȘTI ȘI ALTELE]* Acum câțiva ani într-un marș militar cătră tabăra de la Șipote, m-am oprit în târgul Hârlăului. Acolo am găzduit o noapte, la un Ovreiu, și de la el am auzit despre un nou proprietar al moșiei de acolo. Gazda mea îi spunea "boerul", fără să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
19 noiembrie la târgul Trotușului, unde stă până la 22 noiembrie. Prin Bacău, regele ajunge la Roman la 29 noiembrie, unde stă până la 4 decembrie. Aici sosește o solie moldoveană, dar nu se ajunge la nici o înțelegere. La 7 decembrie începe marșul spre Nord, din valea Siretului oastea regelui deplasându-se pe valea Moldovei. În seara zilei de 14 decembrie regele ajungea la Baia. Bonfinius, ca și Dlugosz, menționează faptul potrivit căruia atunci când regele a ajuns la Baia, a dat poruncă să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
descrierea sa se apropie de aceea făcută de Bonfinius. Grigore Ureche considera că, trecând de pe valea Siretului pe valea Moldovei, Matei urmărea să nu rămână „vreun unghi nepipăit de dânsul”. Al. Gonța a fost de părere că schimbarea direcției de marș spre Suceava s-a datorat faptului că Matei nu voia să primească lupta într-un loc ales de Ștefan. Era însă o greșeală de strategie, pentru că Ștefan rămânea în flancul și în spatele armatei sale. Ajuns la Baia în seara zilei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
azapii au trecut care cum au putut. De la începutul lui noiembrie 1474 și până la începutul lui ianuarie 1475, timp de două luni, această masă enormă de oameni și cai a înaintat fără nici o grabă spre hotarul Moldovei. Calculând etapele de marș, pentru călăreții care au trecut Dunărea la Vidin, însemnează că aceștia n-au parcurs mai mult de 10 km pe zi ca să ajungă în Moldova. Acest calcul este necesar, pentru a demonstra că, la sosirea ei pe pământul Moldovei, oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de trădarea unor boieri, cum scrie Dlugosz, de data aceasta, văzându-l îngrijorat, boierii au îngenuncheat și i-au spus: Doamne, nu te turbura, căci îți vom sta astăzi credincios alături și Dumnezeu Sfântul ne va ajuta. Referindu-se la marșul oastei otomane, Kemal-Pașa-Zade scria: „Pe drum, oastea prădătoare a fost surprinsă de vremea de iarnă, care, aruncând din arcuri asupra lor săgeți de ploaie, a dat cea dintâi semnul înfrângerii în inimile ostașilor ocrotitori de țări [turcilor]. Așa s-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
31 iulie, slujitorul lui Vlad Țepeș întâlnea această oaste la Mediaș. Comanda o dețineau acum Ștefan Bathory și Vlad Țepeș, care-i cereau lui Ștefan să nu accepte o luptă cu turcii până la venirea lor cu 30.000 de oameni. Marșul lor este însă lent și ar fi putut să ajungă la Brețcu la 6-7 august, dar se știe că primeau vești din Moldova abia la 25 august, când turcii trecuseră Dunărea. Întârzierea lor s-a datorat, poate, și faptului că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și reușiseră să jefuiască în Serbia, supusă turcilor, și să ia prizonieri dintre puținele trupe turcești, lăsate să păzească marginile Imperiului. Odihnindu-și trupele în Bulgaria, sporind darurile în bani acordate soldaților, Mahomed al II-lea s-a apropiat, prin marșuri grele în timp de iarnă, de hotarele maghiare, a distrus întăriturile de lemn ridicate de Matei Corvin în fața cetății Semendria și a devastat sudul regatului ungar. În momentul în care Ștefan cel Mare a aflat hotărârea lui Matei Corvin de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-l atace pe Ștefan, reproșându-i marelui duce faptul că „ne-a ascuns că merge cu fratele său, regele Poloniei, împotriva prietenului nostru, Ștefan, voievodul Moldovei”. Marele duce pornise cu oastea să intre în Moldova pe la Soroca, fapt care justifică marșul armatelor polone spre Hotin și Hadir. În Cronica lituaniană se arată că la seimul din Parcow, Alexandru se înțelesese cu Ioan Albert, „fără știrea panilor din sfat”, ca să meargă „prin Braslaw asupra Sorocii din Țara Moldovei”. Continuă cronicarul: „Și când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fluvium Sereth), iar la 2 noiembrie lângă orașul Sniatin. Cea mai detaliată descriere a campaniei din 1497 ne-a lăsat-o Wapowski. El scria că „După patru zile ajunseră (polonii, n.n.) la o pădure, care se numește Bucovina”. Ordinea de marș a trupelor era următoarea: eșalonul I, nobilimea Poloniei Mari cu carele și alte bagaje; eșalonul II, artileria, care regești, apoi regele și fratele său Sigismund, „cu mândra armată a curtenilor săi”, eșalonul III, nobilimea din Polonia Mică; eșalonul IV, cavaleri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în urmă se află într-o situație dificilă, a trimis în ajutorul ei cavaleria regală. A aflat, deci, nu era în pădure, unde-ar fi fost el însuși martorul celor petrecute. Wapowski relatează „Aceasta - cavaleria regală - ieșind din pădure în marș grăbit, în sunetele trâmbițelor și al tobelor, în zgomotul luptătorilor și în sclipirea armelor strălucitoare, se aruncă cu mare avânt asupra dușmanului. Se încinse o luptă cruntă: cetele lui Ștefan n-au putut susține atacul năvalnic al călăreților îmbrăcați în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
femei și copii, îmbrăcați în aceleași culori, iar de după un colț de stradă apare un grup mare de copii, urmați de niște personaje enorme, manechine medievale, și de o formație de instrumentiști cu trompete, acordeoane și tobe, cântând un marș ce-i animă pe toți. Lumea știe să se distreze, în stil spaniol. Parcă aș vrea și eu să rămân, dar mai este mult pănâ la ora 14.30, așa că îmi fac 32 curaj și plec mai departe spre Logroño
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
printre miriști de grâu. După vreo trei ore de mers întins, fără pauză, ajung la Calzadilla de la Cueza, un sătuc care, din fericire, are un bar și un han. Cât de bună este o cafea cu lapte după așa un marș, să te descalți și să-ți răcorești picioarele! Alți pelerini fac la fel ca și mine, apoi ne - reechipăm, tragem adânc aer în piept și plecăm mai departe spre Lédigos, unde nu mă opresc ci îmi continui drumul spre următorul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
uit de durerea din tălpi, ajutat și de anestezic. Inundat până în adâncuri de lumină, ajung la celălalt sat. Este de nedescris plăcerea de a te așeza la masa unui bar, la umbră, servind o bere rece, după 13 km de marș fără pauze. Sunt și alți pelerini ce au parcurs același drum cu mine procedând la fel. Iar bucuria de pe fețele lor este atât de evidentă, de contagioasă, încât fără să-ți dai seama, te bucuri cu ei, împărtășești impresii, trăiești
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Central să-și găsească un adăpost de teama poporului pe care îl înfometase, îl torturase, cu convingerea că ei sunt veșnici. Coloana de protestanți era flancată de câțiva bărbați care purtau pe brațul drept câte o banderolă tricoloră, ceea ce dădea marșului o imagine de manifestare patriotică românească și reacției populației din acea zonă a Bucureștiului una de susținere prin aplauze și urale. Ajunși la Televiziune, câțiva dintre protestatari avuseseră grijă ca, pe drum, să se mai organizeze, să-și asigure o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Dinescu, să fie în primul rând și să ceară conducerii TVR permisiunea de a informa toată țara despre evenimentele ce se desfășurau în București. În momentul apariției pe ecranele televizoarelor, în studioul 4, alături de câțiva lucrători ai televiziunii, a reprezentanților marșului care primiseră acordul, prin aplauze și prin atașarea unor alți locuitori ai centrului sau aflători în centrul Bucureștiului, din care nu lipseau Ion Iliescu și cele trei persoane mai sus menționate, după deja celebrul îndemn al lui Caramitru: "Mircea, fă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cronici literare. A decedat, în orașul Tulcea, în anul 1986. șIMCIC NICOLAE - INGINER CONSTRUCTOR S-a născut la Chișinău la 8 noiembrie 1920. Tatăl său deced ând, mama lui originară din coloniile bulgare, se mută în orașul Bolgrad, de unde începe marșul triumfal al vieții sale. școala primară o urmează în Bolgrad, iar după absolvirea celor 4 clase primare, intră, prin concurs, în 1931, la Liceul de băieți Regele Carol al II lea. Absolvă liceul în 1939 secția reală, iar examenul de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
guvernul român care l-a considerat a fi un mijloc de amestec al Ungariei în politica internă a țării. Budapesta a replicat militărește: la 30-31 august, pe frontiera de vest a României se aflau 21 de divizii ungare gata de marș, Marele Stat-Major român estimând că o intervenție ungară, sprijinită de germani dinspre vest și de bulgari dinspre Sud, ar fi fost probabilă în 3-4 zile. Obiectivul Transilvania a devenit în aceste zile obsedant pentru guvernul ungar: la 2 septembrie 1939
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
adjudeca Bosnia-Herțegovina, Serbia și Muntenegru, iar Rusia reanexa județele din sudul Basarabiei (Ismail, Bolgrad și Cahul) - restituite Moldovei prin pacea de la Paris din 1856, avea încuviințarea Austro-Ungariei ca, în viitorul conflict cu Poarta, trupele ruse să treacă prin zona gurilor Dunării în marș spre Bulgaria. Era clar că intențiile Rusiei erau mult mai mari: teritoriul românesc revenea în actualitatea imediată în perspectiva atacării Turciei. Așadar, prin tranzacția secretă cu Austro-Ungaria din 15 ianuarie 1877 Rusia stabilise deja ce anume avea să anexeze pe seama
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
numele de Schenk... În copilărie, pe când scriam naivele mele poezioare, voiam să fiu componist. Din păcate nu știam să cânt decât din flaut și muzicuță, iar notele nu știu să le citesc bine până astăzi. Totuși am trei compoziții, trei marșuri pe textele mele dintre care unul s-a cântat și de către corul armatei. Dacă aș fi fost componist, aș fi vrut să compun "Moldova" lui Smetana sau poate mai bine " Dublul concert pentru violină" al lui Vivaldi. Dacă aș fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]