2,968 matches
-
Gestapo sau SD*. Hans Globke, mâna dreaptă a cancelarului Adenauer În anii ’50, era omul care fusese Însărcinat să comenteze oficial legile de la Nürnberg din 1935**. Wilhelm Hauser, noul șef al poliției din Palatinatul Rinului, era același Obersturmführer care ordonase masacrele din Bielorusia. Același tipar se poate observa și În afara administrației publice. Universitățile și sistemul juridic au fost cele mai puțin denazificate, În ciuda aderenței lor notorii la regimul hitlerist. Nici oamenii de afaceri nu au avut de suferit. Friedrich Flick, criminal
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ceea ce nu putea decât să avantajeze regimul. Stalin Însuși se Întorcea pe tărâm cunoscut, stârnit de contemplarea succesului uriaș cu care Hitler exploatase antisemitismul popular. Din diverse motive, sovieticii au preferat dintotdeauna să minimalizeze caracterul net rasist al brutalității naziste: masacrul evreilor ucraineni din Babi Yar a fost comemorat oficial ca „uciderea unor cetățeni sovietici pașnici”, la fel cum memorialul de la Auschwitz menționa doar, generic, „victimele fascismului”. Rasismul nu Încăpea În vocabularul marxist: evreii morți erau asimilați postum În aceleași comunități
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fugise În SUA În aprilie 1944, și-a publicat memoriile, intitulate Am ales libertatea. Când acestea au apărut la Paris În luna mai a anului următor, sub titlul J’ai choisi la liberté, au făcut senzație prin relatarea epurărilor sovietice, masacrelor și mai ales a sistemului concentraționar sovietic, Gulagul. În noiembrie 1947, la două luni după Întâlnirea Kominform din Polonia, unde liderii PCF fuseseră făcuți cu ou și cu oțet pentru că nu urmau cu sfințenie noile directive sovietice, revista de cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
diminuat prestigiul Americii, În vreme ce Uniunea Sovietică, lider mondial În producția de țiței, a fost avantajată de criza petrolului. Dar apariția În engleză a Arhipelagului Gulag și expulzarea lui Aleksandr Soljenițîn din URSS În februarie 1974, urmate la câțiva ani de masacrele din Cambodgia și drama „vietnamezilor din bărci”, au parafat sfârșitul definitiv al iluziilor despre comunism. Nici extrema dreaptă nu a avut un reviriment credibil, cu excepția câtorva cazuri marginale. Mișcarea neofascistă Movimento Sociale Italiano (MSI) nu a obținut mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au stat de veghe toată noaptea În sprijinul său. În ziua următoare, cum veghea s-a transformat pe neașteptate Într-o demonstrație Împotriva regimului, au fost trimise poliția și armata, cu ordinul de a trage În mulțime. Relatările exagerate despre „masacru” au fost preluate de posturile de radio Vocea Americii și „Europa Liberă” și s-au răspândit În toată țara. Pentru a domoli protestele fără precedent, care se Întinseseră Între timp de la Timișoara la București, Ceaușescu și-a Întrerupt vizita oficială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru prieteni și dușmani deopotrivă când Germania și apoi Comunitatea Europeană le-au recunoscut prompt. Pentru că exista acum un stat croat independent, posturile belgrădene de radio și televiziune exploatau printr-o propagandă vehementă teama locuitorilor sârbi din noul stat, invocând masacrele din timpul războiului și Îndemnându-i pe sârbi să se Înarmeze Împotriva „ustașilor”. În Bosnia, unde sârbii erau mult mai numeroși, perspectiva unui stat independent cu o majoritate croato-musulmană a stârnit temeri asemănătoare. Poate că independența Bosniei nu era inevitabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
croații din Bosnia să prefere suveranitatea, și nu statutul de minoritate În ce mai rămăsese din Iugoslavia luiMiloševiæ; ei au votat Întocmai la referendumul de la sfârșitul lui februarie 1992. Dar sârbii din Bosnia, expuși de luni Întregi aluziilor Belgradului la masacrele ustașilor și la un viitor jihad musulman, preferau, se Înțelege, unirea cu Serbia (sau, cel puțin, autonomia locală) unui statut minoritar În cadrul statului musulmano-croat condus de la Sarajevo. Când Bosnia (adică liderii croați și musulmani; sârbii au boicotat referendumul și votul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru a condamna orice rezistență albaneză ca fiind teroristă și a intensifica violența propriilor campanii. În martie 1998, când forțele sârbe Înarmate cu obuze de mortieră și secondate de elicoptere militare au ucis și au rănit zeci de oameni În masacrele de la Drenica și din alte sate albaneze, comunitatea internațională a plecat În sfârșit urechea la apelurile lui Rugova și a Început să fie mai atentă. SUA și Uniunea Europeană s-au declarat „Îngrozite de violența poliției În Kosovo”, iar răspunsul belicos
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
face comerț și a avea contacte externe - o priveau toți cu suspiciune. Existența ei după dezintegrarea Iugoslaviei nu era deloc sigură. Dar, dacă Macedonia se prăbușea, Albania, Bulgaria, Grecia și chiar Turcia puteau fi implicate Într-un conflict. Abuzurile permanente - masacrele - lui Miloševiæ asupra albanezilor din Kosovo i-au atras așadar inevitabil condamnarea din partea statelor occidentale, care În cele din urmă au intervenit. În mod curios, se pare că el nu a anticipat acest lucru, În ciuda avertismentelor În serie primite În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe 15 ianuarie, În satul Racak din sudul enclavei, apoi, În martie, În toată provincia Kosovo. Atacul de la Racak, În care au murit 45 de albanezi (dintre care 23 se pare că au fost executați), a declanșat În sfârșit - precum masacrul din piața Sarajevo - reacția comunității internaționale 11. După negocieri zadarnice la Rambouillet Între Madeleine Albright și o delegație iugoslavă, blocate de refuzul previzibil al autorităților de la Belgrad de a-și retrage trupele din Kosovo și a accepta prezența unor trupe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prelungească sine die legătura de trei sute de ani cu Londra (vezi capitolul XIV). Dacă În ultimii ani ai secolului XX unioniștii și membrii IRA au ajuns la un compromis nu este fiindcă extremiștii din ambele tabere s-au Înduioșat. Așa cum masacrele din Bosnia și Kosovo au determinat intervenția străinilor, la fel ciclul fără capăt de atrocități și contraatrocități din Ulster nu numai că a diminuat simpatia comunităților locale față de militanții Înarmați care pretindeau că le reprezintă, ci a obligat Londra, Dublinul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avea implicații tulburătoare. Pe de o parte, În comparație cu Vestul, Estul postbelic are mai multe lucruri de rememorat - și de uitat. Evreii erau mai numeroși În jumătatea de est a Europei și au fost uciși Într-o proporție mai mare; majoritatea masacrelor s-au desfășurat În această regiune și la ele au participat activ mai mulți localnici. Pe de altă parte, autoritățile postbelice din estul Europei au șters Însă cu măiestrie orice urmă a Holocaustului din memoria colectivă. Nu prin minimalizarea ororilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
discutat Într-o lumină diferită. Statele baltice proaspăt eliberate au cerut Moscovei să recunoască ilegalitatea Pactului Ribbentrop-Molotov și anihilarea unilaterală a independenței lor de către Stalin. Polonia, după ce obținuse În cele din urmă (În aprilie 1990) de la URSS recunoașterea faptului că masacrul celor 23.000 de ofițeri polonezi la Katîn a fost comis de NKVD, și nu de Wehrmacht, a solicitat ca anchetatorii polonezi să aibă acces nelimitat la arhivele rusești. Până În mai 2005, nici una dintre aceste cereri nu primise Încă acceptul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sovietice postbelice 171; cheltuieli pentru apărare 169; coexistența etnică 610; crize economice 612; devotamentul față de bolșevism 139; dezmembrarea 583, 607-625; dialecte 610; epurare etnică 616-618, 620; Frontul Popular 139; Grupul de Contact 621; harta (1945-1991) 609; hiperinflație 612; Împrumuturi 168-169; masacrul de la Srebrenica 618; masacrul ustaș 615-616; partide comuniste 130, 139-143; populația albaneză 611; probleme istorice 608-612; procesele crimelor de război 59, 623; producția per capita În perioada postbelică 168; războaie 615-625; reforme economice 395-396; relațiile cu Uniunea Sovietică 296-297; religii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru apărare 169; coexistența etnică 610; crize economice 612; devotamentul față de bolșevism 139; dezmembrarea 583, 607-625; dialecte 610; epurare etnică 616-618, 620; Frontul Popular 139; Grupul de Contact 621; harta (1945-1991) 609; hiperinflație 612; Împrumuturi 168-169; masacrul de la Srebrenica 618; masacrul ustaș 615-616; partide comuniste 130, 139-143; populația albaneză 611; probleme istorice 608-612; procesele crimelor de război 59, 623; producția per capita În perioada postbelică 168; războaie 615-625; reforme economice 395-396; relațiile cu Uniunea Sovietică 296-297; religii 610-611; ruperea de Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În perioada postbelică 213-214 Marea Narațiune 513, 517 Margolius, Rudolf 179, 190 Maritain, Jacques 210 Marshall, George C. 96, 118 Marx, Karl 199, 370; scrierile de Început 372 marxism; apogeul 371; eșecul 517; Europa de Est 393; redescoperirea 372; vezi și comunism masacre; masacrarea ustașilor 614-616; masacrul de la Srebrenica 618; Miloševiæ ordonă masacrarea albanezilor 620-622 masacrul de la Srebrenica 618 Masaryk, Jan 97, 137 Masaryk, Tomáš 136, 171, 569, 688 mass-media 710-711 Mastroianni, Marcello 354-355 mașini de spălat 314 Mauriac, François 74, 189, 206
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Marea Narațiune 513, 517 Margolius, Rudolf 179, 190 Maritain, Jacques 210 Marshall, George C. 96, 118 Marx, Karl 199, 370; scrierile de Început 372 marxism; apogeul 371; eșecul 517; Europa de Est 393; redescoperirea 372; vezi și comunism masacre; masacrarea ustașilor 614-616; masacrul de la Srebrenica 618; Miloševiæ ordonă masacrarea albanezilor 620-622 masacrul de la Srebrenica 618 Masaryk, Jan 97, 137 Masaryk, Tomáš 136, 171, 569, 688 mass-media 710-711 Mastroianni, Marcello 354-355 mașini de spălat 314 Mauriac, François 74, 189, 206 Mauroy, Pierre 506 Maurras
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Jacques 210 Marshall, George C. 96, 118 Marx, Karl 199, 370; scrierile de Început 372 marxism; apogeul 371; eșecul 517; Europa de Est 393; redescoperirea 372; vezi și comunism masacre; masacrarea ustașilor 614-616; masacrul de la Srebrenica 618; Miloševiæ ordonă masacrarea albanezilor 620-622 masacrul de la Srebrenica 618 Masaryk, Jan 97, 137 Masaryk, Tomáš 136, 171, 569, 688 mass-media 710-711 Mastroianni, Marcello 354-355 mașini de spălat 314 Mauriac, François 74, 189, 206 Mauroy, Pierre 506 Maurras, Charles 469 Mayer, René 734 Mazowiecki, Tadeusz 539, 557
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
353-354, 517 Rokossowski, Konstantin 289 România; antisemitism 177-178; căderea comunismului 570-573; colaboraționiști 637; colectivizarea 164; eliberarea 570-573; escrocheria „Caritas” 629; Frontul Salvării Naționale (FSN) 573; greve 570; influența sovietică 134; Închisori experimentale 185; legea avortului 570; lovitură de stat 573; masacrul de la Timișoara 573; mișcare disidentă 527; orașe agricole 357, 571; Partidul Comunist Român 131, 165, 178, 396, 570; persecutarea cetățenilor 185; politici economice 571; privatizarea 629; programul de raționalizare 571; proiectul de sistematizare rurală 571; rata mortalității infantile 570; recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și Cluj, 11.09.1940 asasinatele hortiste de la Ip, 13.09.1940 asasinatele hortiste de la Marna, Cosmicul de Sus și Halmajd,14.09.1940 crimele hortiste de la Sărmaș , 16.09.1940 asasinatele hortiste de la Cămăraș și Nusfălău, 19.09.1940 masacrul hortist de la Moisei, 14.09.1944 asasinatele hortiste de la Hodos, 17.09.1940 asasinatele colective ale armatei hortiste de la Mureșenii de Câmpie, 23.09.1944 asasinatele hortiste de la Tarianu, 30.09.1944 Cutremură-te, române! A uita e primejdie. Nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și monstruozitățile lor. Minciunile lor nu au margini. Toată lumea civilizată și mai ales istoricii ar trebui să se întrebe și să cerceteze, pentru că de asta se numesc istorici, corupția, ilegalitatea, teroarea, jaful și măsluirea adevărului. Atâta teroare, atâtea crime, atâtea masacre care au dominat viața politică a României, legionarii le-au săvârșit? Din contra, legionarii au fost victimile tuturor partidelor și au fost terorizați și masacrați fără drept de apărare. Se pune întrebrea, cine a manevrat securitatea, a ucis fără judecată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dintre viziune și ulterioara ei fragmentare compozițională. Această tensiune este transpusă și la nivelul personajelor, între Salomeea și capul tranșat al Sfântului Ioan Botezătorul, între Oedip și Sfinx sau este decelabilă prin "apariții", prin prezențe ale numinosului: divinitățile care patronează masacrul pețitorilor, Zeus care i se arată lui Semele în toată splendoarea însemnelor divine, hierofanie distructivă pentru imprudenta sa iubită etc. Estetica decadentă este edificată prin scenarizarea acestei tensiuni vizibile în arta lui Moreau și a restaurării principiului ei de coeziune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
N-avem bani! Ni i-a luat Moțoc! Moțoc! Moțoc! El ne belește și ne pradă! El sfatuiește pre Vodă! Să moară! Capul lui Moțoc vrem!” striga norodul adunat la poarta palatului, alarmat de slugile boierilor care au scăpat de masacru sărind peste ziduri. Lăpușneanul are În mintea sa Întregul scenariu și răspunde prompt cerinței lui Moțoc de a trage În mulțime că el „e boier mare; ei sunt niște proști!” ” „Proști dar mulți ...să omor o mulțime de oameni pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
incluse în prezentul volum relevă două chestiuni fundamentale: 1) implicarea evidentă a armatei române în măsurile și excesele (ghetoizări, deportări și exterminări în masă) îndreptate împotriva populației evreiești din România, Basarabia, Bucovina și Transnistria (exemplul cel mai elocvent constituindu-l masacrul de la Odessa din octombrie 1941); 2) spre deosebire de opiniile istoriografice ce au susținut că armata română a fost doar un simplu executant al ordinelor și dispozițiilor venite de la conducerea statului, există suficient de multe documente ce demonstrează faptul că autoritățile și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ale persecuției evreilor din România în perioada celui de-al doilea război mondial este reprezentat, fără îndoială, de pogromul derulat la Iași în zilele de 28-30 iunie 1941. Așa cum era de așteptat, evenimentul, caracterizat de istoricul Gerald Reitlinger drept "primul masacru de proporții" înfăptuit împotriva populației evreiești din estul Europei după izbucnirea conflictului sovieto-german la 22 iunie 19413, a generat ample dezbateri istoriografice, în România și în alte state, deopotrivă. În funcție de punctele de vedere formulate de istorici cu privire la cauzele, derularea și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]