2,962 matches
-
unde își caută hrana și poate merge pe sub apă în plin torent. Se hrănesc prinzând efemeride și alte insecte pe maluri sau se scufundă în apă pentru a se hrăni cu diferite nevertebrate acvatice, îndeosebi insecte, larve de insecte, crustacee, melci, viermi și icre depuse pe rocile și pietricelele de pe fundul apei. Cuibăresc între pietre, în crăpăturile rocilor, printre rădăcinile copacilor, sub un pod sau maluri ori după perdeaua de apă a unei cascade. Cuibul este asemănător cu o cupolă, format
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
E adevărat că s-a furat tot timpul, dar nu de asemenea proporții. Personajul meu fură legal, aparat de lege. [...] În film, personajul era un exponent, nu era numai un personaj, ci întruchipa pe mai mulți, ca și în Senatorul melcilor.”. Numele personajelor au fost catalogate de Andrei Gorzo că „pitorești” și „sugestive”. Ele au inventate de Șerban Marinescu, care a abandonat unele nume „și mai idioate” din românul lui Dinu Săraru. Spre exemplu, amantă lui Dându, balerina la Operă Română
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
participat la expoziții de grup și a vândut primele tablouri. Pe altele le-a făcut cadou. Nichita Stănescu l-a apreciat și s-au văzut aproape zilnic până în anul 1982, au mers împreună cu tot regatul („căpșunilor și a coarnelor de melc”) la mare la “2 Mai” și a participat la întâlniri cu cititorii iubitori de poezie din București și din țară. În anul 1978 a fost publicat al treilea volum de poezie „Aerul tare de dragoste” care a evidențiat latura lirică
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
căptușit cu frunze de salcie și este situat pe sol sau pe o ridicătură de teren. Depun 4 ouă, verzui-cafenii cu pete închise la culoare. Ambii părinți sunt implicați în îngrijirea puilor. Se hrănesc cu nevertebrate (insecte și larvele lor, melci, viermi și crustacee mici), scormonind într-un loc, după care își iau zborul și o iau de la început într-un loc apropiat, o metodă distinctivă de a-și căuta hrana, permițând recunoașterea lor de departe. Emit un strigăt „tiip" sau
Fugaci de țărm () [Corola-website/Science/329517_a_330846]
-
bine dezvoltați, iar picioarele lungi. Este aproape incapabil să zboare din cauza penelor sale moi, însă aleargă bine. Duce o viață diurnă, noaptea stând ascuns în arbori. Scoate sunete ascuțite, care se aud de la distanță. Se hrănește cu larvele nevertebratelor, viermi, melci, amfipode, păianjeni, diverse insecte (chilopode, ortoptere, blatodee, diplopode, coleoptere) și șopârle. Ponta conține doar un singur ou pe an, de mărimea celui de găină. Această specie a fost descoperită de Verreaux și Des Murs în 1860; în prezent este pe cale
Kagu () [Corola-website/Science/331910_a_333239]
-
Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca de mlaștină ("Rana arvalis"). Situl adpostește și protejază doi pești din speciiile "Cottus gobio" (zglăvoacă) și "Misgurnus fossilis" (chișcar); precum și doi melci din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a sitului este constituită din specii de: mesteacăn pitic ("Betula nana"), salcie ("Salix pentandra L.") și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza desemnării ariei naturale se află și patru elemente
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), salcie căprească ("Salix
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), hulubițe ("Russula aurea sin aurata"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"); Pești cu specii de: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), păstrăv ("Salmo trutta fario"); Nevertebrate: racul-de-râu ("Astacus astacus"), melci (trei specii unice în lume, semnalate doar în arealul sitului Ciucaș: "Alopia canescens", "Alopia helenae", "Alopia nefasta"), moluște ("Deroceras sturanyi, Deroceras turcicum"), insecte rare ("Pipiza fasciata, Campodea magna, Figites elongatus") sau fluturi din speciile: "Erebia sudetica, Erebia epiphron, Zygaena exulans
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
într-un interviu acordat de Lehmann la împlinirea a 90 de ani în publicația Almanah Turistic 1985. Acesta s-a stins din viață în 1990. În amintirea lui Carol Lehmann, una dintre străzile din spatele fostei fabrici Carpatex, de la baza Dealului Melcilor, îi poartă numele. Denumirea străzii este oarecum confuză, „Karl Lehmann”, deoarece nu se știe cu siguranță dacă autoritățile care au botezat-o la acea vreme au comis eroarea din cauza faptului că acesta era cunoscut și sub numele de Karl sau
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
IUCN; astfel: două specii de mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus") și dihor ("Mustela putorius"), o reptilă din specia "Vipera berus", trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); precum și două nevertebrate: melcul de livadă ("Helix pomatia") și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broască râioasa ("Bufo bufo"); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"); coleoptere (gândaci) cu specii de: "Coprimorphus scrutător" (cărăbuș) "Sphenoptera antiqua", "Agrilus cyanescens", "Phytoecia cylindrica", "Silpha carinata", "Ablattaria laevigata", "Cardiophorus ruficollis", "Rhamnusium bicolor"; precum și mai mulți fluturi din speciile "Gnophos obscuratus", "Maculinea arion" (albăstrita pătată), "Mellicta parthenoides
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), năpârcă ("Natrix natrix"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună (Bufo bufo); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"), fluturi din speciile: ("Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea arion"(albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena, Maculinea alcon". La baza desemnării sitului se află stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), specie protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
fază a vieții devine prădător, vânând în haită, alături de numeroase exemplare de aceeași talie. La maturitate devine singuratic. Se hrănește, la fel ca și ghiborțul, cu nevertebrate bentonice (care trăiesc pe fundul apei). În afară de insecte, larve de insecte, râme, raci, melci și scoici, mănâncă icre și puiet de pește, cu predilecție icrele șalăului și ale crapului și în general puietul tuturor speciilor pașnice de pești.
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
mai mărișori evoluau cu instinctul primejdiei, învârtejindu-se într-o latură și fugind de umbra ghimpoasă a bibanilor sau de gura de balaur a știucii. Spre limpezimea fundului, carași cu reflexe de aur vechi, crapi bătrâni cu solzii ruginiți. Scoici, melci, lipitori și șerpi, întreaga faună fără număr, fiica mâlului primordial, se frământa într-o monstruoasă bucurie sub tremurul ploii de primăvară. Era bucuria vieții și a morții, și a transformării necontenite.”" Mihail Sadoveanu descoperea în volumul "Împărăția apelor" farmecul naturii
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
și chiar în galerii. Spre deosebire de alte insectivore, erinaceidele hibernează în sezonul rece; atunci, bătăile inimii scad de la 188/minut la numai 21/minut. Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri urbane, stepe și deșert. Se hrănesc mai ales cu insecte, râme, moluște (melci, limacși) , broaște, reptile (șopârle, șerpi), uneori pui și ouă ale păsărilor care cuibăresc pe sol (prepelițe și fazani), șoareci, vătui, hoituri, ocazional - jir, ghindă, păstăi, prune, mere. În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și Asia, spre
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
verzi ale plantelor acvatice, iar iarnă cu tulpinile proaspete și rizomii de stuf, papură, pipirig, rogoz. Cu toate că hrana de iarnă este redusă cantitativ, ea este mai consistentă. Ocazional consumă și hrană de origine animală: larve și adulți de insecte acvatice, melci, scoici, crabi și raci, pești mici, amfibieni (broaște) și mici rozătoare. Un individ consumă zilnic în medie 0,5 kg hrană. Bizamul nu face rezerve de hrană, iar iarna se hrănește cu rădăcinile și cu rizomii plantelor acvatice de sub gheață
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
anului. Este un șoarece foarte vioi, foarte bun alergător și un excelent cățărător până în vârful arborilor. Se hrănește cu ierburi și plante (părțile verzi ale plantelor, semințele și fructele acestora), nu evită nici ciupercile și mușchii-de-pământ. Mai rar consumă râme, melci și insecte. În timpul iernii, când plantele verzi lipsesc, iar nevertebratele sunt mai puțin disponibile, caută semințe și fructe de pădure, sau roade scoarța puieților de specii forestiere sau fructifere, producând daune în culturi și plantații. În scorburi, pe sub pietre sau
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
și când nematogenii ajung la o anumită densitate, larvele vermiforme se maturizează și nu mai formează nematogeni, ci „rombogeni”, forma sexuată. Felul acesta de ciclu reproductiv sensibil la densitate e similar cu reproducerea asexuată a sporocistelor și rediilor în infecțiile melcilor cu larve de trematode. La fel ca la stadiile asexuate ale trematodelor, câțiva nematogeni rămân și în gazdele mai bătrâne. Funcția lor este să crească populația de paraziți pentru a ține pasul cu creșterea gazdei. Rombogenii au gonade hermafrodite înăuntrul
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), pârșul comun ("Myoxus glis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), cosaș ("Isophya stysi"), melcul de livadă ("Helix pomatia"); precum și șase specii de fluturi: "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre), "Colias myrmidone" (albilița portocalie"), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Euphydryas maturna" (fluturele maturna"), "Eriogaster catax" (fluturele de noapte"), "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), Printre speciile
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
Gobio albipinnatus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), caras ("Carassius gibelio"), crap ("Cyprinus carpio carpio"), știucă ("Esox lucius"); Nevertebrate (gândaci, scoici, melci, libelule, fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Cyprinus carpio carpio"), știucă ("Esox lucius"); Nevertebrate (gândaci, scoici, melci, libelule, fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), melcul de vie ("Helix pomatia"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie); precum și două specii de fluturi: "Euphydryas maturna" și "Eriogaster catax
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
lucius"); Nevertebrate (gândaci, scoici, melci, libelule, fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), melcul de vie ("Helix pomatia"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie); precum și două specii de fluturi: "Euphydryas maturna" și "Eriogaster catax" (fluturele de noapte). În arealul
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
libelule, fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), melcul de vie ("Helix pomatia"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie); precum și două specii de fluturi: "Euphydryas maturna" și "Eriogaster catax" (fluturele de noapte). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), melcul de vie ("Helix pomatia"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie); precum și două specii de fluturi: "Euphydryas maturna" și "Eriogaster catax" (fluturele de noapte). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]