5,440 matches
-
la urban, pregătește lumea pentru activitatea militară, pregătește lumea pentru sănătate, influențează procese social politice și culturale. Gesturile sportive căpăta valențe de simbol, întocmai ca și semnele grafice sau picturale și elementele corpului uman, care prin stilizare devin simboluri, având menirea de a indica sau de a sugera un anume sens, în contextul dat. Se poate analiza codul sportiv, prin știința gesturilor/ chinetică, prin știința distanțelor/proxemică, în care funcționează semnele de executare a regulamentelor sportive speciale pentru probe, pentru coechipieri
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
observă adesea (J. A Samaranch a desemnat Barcelona ca organizatoare a Jocurilor Olimpice în 1996). Individul este o parte a cosmosului, integrat într-o ordine, care i se impune ca esență (Aristotel); omul este o creatură a lui Dumnezeu, singura lui menire fiind slujirea divinității, cetatea oamenilor fiind mai puțin importantă decât împărăția divină (Sfântul Augustin). Acest mod de a tranșa comparația societate tradițională/societate modernă a avut ecouri ample,individualismul poete fi rezultat al formelor, pe care le ia solidaritatea socială
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
inovează în privința ofertei captează atenția publicului tînăr în general, deschis acestor forme de discurs cultural, mari consumatori de evenimente inedite. Muzeul restabilește un set de practici adaptate cererii și ofertei culturale în încercarea de a nu pierde controlul și sensul menirii sale. Studiile realizate asupra publicului au avut ca țintă modalitatea în care muzeul se intersectează cu nevoile reale ale publicului pe coordonatele petrecerii timpului liber și cum este percepută vizita în muzeu din această perspectivă. În alte cazuri s-au
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
A existat încă din cele mai vechi timpuri dorința unui tip de expunere adecvat înțelegerii complexe a mediului din care provin artefactele respective. În Evul Mediu apar astfel reprezentări ale unor colțuri din natură sub forma grădinilor botanice sau zoologice. Menirea lor era de a servi ca spațiu de studiu celor interesați, înlocuind într-o oarecare măsură cercetarea in situ, facilitînd accesul la informație, observația directă și într-un interval de timp flexibil, precum și posibile experiențe. Această modalitate de prezentare a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ale profesorului D. Gusti este acela de a fi avut o viziune de ansamblu, originală, anticipativă "despre ceea ce trebuie să fie un muzeu social ca unealtă de răspîndire în masă a informației sociale necesare oricărui cetățean conștient de rostul și menirea lui"45. Odată cu înființarea în mai 1936 a Muzeului Satului Românesc sub directa îndrumare a lui Dimitrie Gusti, România se situa în rîndul acelor puține țări care reușeau să abordeze problematica constituirii și dezvoltării unui muzeu în aer liber. Pornind
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
este propus și nu impus omului. Raportul dialogic depinde doar de răspunsul pe care omul îl va da lui Dumnezeu. S-a observat că nu mereu acest răspuns a fost cel așteptat. Când a fost pozitiv, omul și-a atins menirea, desăvârșirea, îndumnezeirea și sfințirea sa, iar când acesta a fost negativ, omul s-a deosebit de harul sfințitor, de însuși Dumnezeu. Posibilitatea dialogului este însă constantă și continuă. Omul nu este invitat doar la o simplă conversație sau la discuție, pentru că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața sacramentală și la meditarea Sfintei Scripturi și menține un raport dialogic intim cu Dumnezeu prin rugăciune. Prin aceasta, omul afirmă existența Creatorului și a Mântuitorului său, Ființă vie, implicată activ în procesul de creștere și maturizare a vieții sale. Menirea sa este să îl recunoască pe Dumnezeu „ca un absolut personal, în care întreaga sa existență își găsește fundamentul său, ca o ființă care este rațiunea ultimă a vieții sale - fapt care îl face - să dorească să fie într-un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu Dumnezeu, prin intermediul slujitorului consacrat”. Prin urmare, confesorul „nu poate să tacă”, pentru că nu are voie să țină doar pentru sine vestea cea bună a iertării și a mântuirii pe care Cristos o oferă omului. Atâta timp cât celebrarea reconcilierii sacramentale are menirea de a împăca penitentul cu Dumnezeu, confesorul trebuie să își aducă contribuția sa cu această intenție, „profitând” de dialogul sacramental, creând posibilitatea oferirii unor sfaturi sau a unei „instrucții” sacramentale.Dialogul dintre confesor și penitent este recomandat și de Ritualul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va asculta pe penitent, însă ascultarea sa nu trebuie să fie „fără limită”, pentru ca spovada să nu fie confundată cu direcțiunea spirituală. Este adevărat că sunt necesare atenția și disponibilitatea, dar totodată este important și ca să nu se divagheze de la menirea reală a sacramentului. O ascultare de calitate necesită renunțarea la graba de a da un răspuns celuilalt. Penitentul va trebui să aibă posibilitatea să perceapă și să devină conștient că este ascultat; h) confesorul, indiferent de tematica și de ariile
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că numai datorită „colocvialității” sacramentului, este importantă spovada și nu pentru adevărata sa semnificație. Ea este adesea considerată „bună” doar dacă penitentul găsește în persoana confesorului un sprijin intimist și sentimental, lucru ce este, evident, eronat. Prin aceasta se ignoră menirea adevărată a dialogului dintre penitent și confesor. Or, dialogul este justificat numai de motive clare: fie este o nevoie a penitentului, mai ales atunci când riscă să greșească în ceea ce privește evaluarea actelor proprii sau a modalității de sfințire, fie este o exigență
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
descoperindu-le oamenilor inima Tatălui ceresc”. Prin întoarcerea sa, penitentul își recunoaște decizia necugetată de a păcătui, asemenea „fiului risipitor” (cf. Lc 15,11-32), și cere iertarea și primirea sa în „casa Tatălui” (In 14,2). Confesorul își împlinește astfel menirea de a descoperi penitentului, prin modalitatea dialogului și prin atitudinea sa, paternitatea lui Dumnezeu. Misiunea „paternă” a confesorului este așezată de unii teologi înaintea misiunii sale de judecător, mai ales pentru că mulți confesori, după o îndelungă experiență, își dau seama
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu și să devină, la rândul său, asemenea lui Dumnezeu. Intenția lui Dumnezeu a fost dintotdeauna ca omul să devină sfânt. Dar omul nu a înțeles mereu acest mesaj. A divagat spre lucruri false și iluzii și și-a pierdut menirea sa esențială. Însă, fidel din veșnicie, Dumnezeu nu a dorit ca omul să rateze paradisul și a creat oferta reconcilierii. Omul a fost și este liber: fie primește posibilitatea împăcării, fie refuză și o discreditează. Chiar dacă nu se lasă implicat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
arealul spiritual al poetului și, bineînțeles, cu „obiectele” aflate în contiguitatea eului și viețuind, ca și acesta, sub ineluctabila tiranie a timpului, fiind timpul dictator tânăr, însă acest mod de a percepe, se manifestă doar până când omul își înțelege rostul, menirea, metamorfoza petrecându-se când ochii îi / înalț la sânul dulce al timpului. Și, totuși, mâine este un cuvânt obscen. într-un timp în / schimbare (...). Volumul reface alegoric destinul christic, avându-l ca actant pe creatorul de poezie, pentru care filonul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
înalț la sânul dulce al timpului. Și, totuși, mâine este un cuvânt obscen. într-un timp în / schimbare (...). Volumul reface alegoric destinul christic, avându-l ca actant pe creatorul de poezie, pentru care filonul credinței se suprapune până la identificare propriei meniri de a zămisli, concomitent, gândul înalt și frumosul al cărui aport îl susține cu fervoare pe cel dintâi: nu știu ce mângâiere a intrat în mine / când era să mor pe deal, înnebunit de vânt, / curgându-mi din brațe vin. / am fost
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
epitetul multiplu sau la un potop de apelative, îl invocă: Absurdule, neisprăvitule, nesfârșitule... Așadar, după un periplu existențial, ale cărui atribute sunt amplificate de prezența artei în peste treizeci de ani de conviețuire creatoare, Calistrat Costin poate să-și continue menirea de a a-și decela angoasele și împlinirile, cu garanția că vocea sa exprimă relieful sufletesc al omului în general. Ștefan Doru Dăncuș: Scrum Absența titlurilor poemelor din volumul bilingv al lui Ștefan Doru Dăncuș - Scrum / Cendre, Editura Grinta, ClujNapoca
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
prin cursul de Metafizica trandafirului galben, după ce a străbătut bolgiile realității, și a devenit el însuși un trandafir galben, eul liric din poemul lui Virgil Diaconu nu se erijează totuși în cruciat, care să salveze lumea de pandemiile ei, fiindcă menirea poetului e alta, el doar îi identifică diformitățile, rămânându-i alte preocupări înalte, de pildă revendicările vrăbiilor, cărora le-am dat în stăpânire tot cerul / și dreptul de a se bălăci oricând în lumină, / în pulberea Domnului, fiindcă, aflat sub
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
punct din spațiu făptura mea există. Apelând la prozodia clasică și la cea modernă, străbătând cărări bătute de alți și alți creatori sau căutând locuri neumblate, vrând să dezvăluie o parte a intuitei dimensiuni ascunse, prin revelarea perspectivei proprii asupra menirii poetului - făptură care, tranzitând lumea, ia act de tristețile ei, pe care le transfigurează în vis, coborând din înălțimi astrale (Poetul trece printre grădini pustii / Și poartă în privire constelații / El vede trenuri de melancolii / Făcând popasuri inutile-n stații
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
simbolistă (Corăbii mari și pânze cenușii; crinii care-și scuturau parfumul / Peste cadavrul nesfârșitei nopți etc.) și cutreierând acest domeniu al imaginației, privind cutezător (ochiul meu rănit privea spre astre), romantic, când ziua și cu noaptea se-mpăcară, continuându-și menirea, încercând să răspundă unei fantomatice depărtări, ale cărei date, deși imprecise, sunt promițătoare. Dincolo de toate orientările literare tangente, lirica lui Viorel Dinescu este înclinată spre o esențializare a imaginii, prin renunțarea la contactul cu imediatul, înlocuit cu un inventar intangibil
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nou, ca în cazul tuturor conștiințelor creatoare, poetul își exprimă, printr un laitmotiv,entuziasmul de a putea să-și transforme credințele, gândurile, fantezia în vietăți, cărțile, și, în același timp, resemnarea indusă de limitele firii: Cei vii transformă-n vietăți menirea / Credinței lor ci nu s-ajung cu firea. Modestia este virtutea spiritelor superioare, iar în volumul lui Ion Murgeanu, este exprimată explicit în repetate rânduri: Din nimic ce sunt mai tare m-am nimicit ori: Asta sunt, prietene, un nimeni
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
aștept de mult / și tu știi - / prin lume / singurătatea-mi dă târcoale!... Astă noapte din nou te-am visat / aveai chipul de ram înflorind / aveai chipul de fruct rotunjit / nu-ndrăzneam să-l ating!... Paralel cu dorința de împlinire a menirii de a da viață, poeta își exprimă acuta aspirație de revenire la origine (în Dor de câmpie), pentru că numele meu / de acolo începe și cu el, / renăscând, toate tainele lumii!... și pentru că numai reconectându-se la energia acestui univers, fie și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a omului de dispariție: Mușcă moartea suflet dulce sau mușcă inima / Și-alte inimi ar mai vrea..., însă, tot folcloric, ca în Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, apare și posibilitatea descifrării, în context, a sfârșitului ca parte a menirii, ca dat care, oricât ar părea de paradoxal, împlinește ființa: Doamne, parc-am fi sortiți... Amintind de psalmi, mai mult decât celelalte, volumul Dincolo de cireșii roșii cuprinde o suită de texte al căror referent e divinitatea la care se raportează
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pe măsură, încât toate aceste ingrediente potențează spectaculozitatea poemelor: Vezi macabeii /nori mă înveșmântă / vino în loja marelui calvar / avar în har octombrie amar / m-a prohibit vestală la cuvânt. Vocabulele sunt / par folosite adesea pentru eufonie, dar au, totodată, menirea de a descrie un areal spiritual dominat de lirism (indus, adesea, de referirile la o floră prețioasă, exotică, ornamentală, care conferă noblețe imaginilor - vizuale, olfactive -, reprezentată de agave, hiacint, smirna, chiparoase, mirt, iriși, dar, cu precădere, de crinul - simbol heraldic
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
închide oare? Ce popoare i-ar refuza ascultarea? Ce invidie i s-ar împotrivi? Care italian i-ar refuza cinstirea ce i se cuvine? Fiecăruia dintre noi stăpânirea barbară îi este nesuferită. Ilustra dumneavoastră familie să-și ia, așadar, această menire, cu nădejdea și curajul cu care se încep toate faptele mari și drepte, pentru ca sub stindardul ei patria noastră să fie înălțată, și să se adeverească, sub auspiciile ei, cuvintele cunoscute ale lui Petrarca: Virtutea, împotriva furiei ce-a-ncins
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
noastră. În cazul postului va fi o schimbare (mare) în bine. Iar efectele sunt mult mai bune dacă, pe lângă post, urmărim să avem un scop înălțător, superior și îl însoțim cu rugăciunea, cu acțiuni sacralizate (dedicate lui Dumnezeu) și cu menirea, dedicarea lui. Și ocupațiile noastre ar trebui să fie mai potrivite în timp ce postim. Să mai citim din viețile Sfinților Părinți, din Noul Testament și alte scrieri evoluate nu să ne uităm de exemplu la filme cu violență de exemplu (bătăi, împușcături
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
ridicîndu-se încet ca o cobră, legănîndu-și trupul șerpuitor, sprijinindu-se pe coadă, lățindu-și capul, scoțând limba și fluturînd-o amenințător. Răul mă privea fix, cu ochi hipnotici, mă fascina și aștepta clipa când avea să dea atacul fulgerător... Iar eu... Menirea mea ar fi fost să fiu o mangustă, să atac cobra, să-i sar la gât și să-i sfârtec capul. Numai că, spre deosebire de mangustă, eu nu eram imun. Eram o mangustă fără imunitatea mangustei și, ca și cum asta nu ajungea
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]