13,719 matches
-
piață? (date din rural, procente) Sursa datelor: Bop 1999. În ce privește evaluarea subiectivă a procesului de democratizare din țară, Dumitru Sandu arată, utilizând date din aceeași sursă, că satisfacția față de democratizarea societății este o combinație de mai mulți factori, la nivelul mentalului colectiv, cum ar fi: performanța instituțională (fiind urmărite mai ales prestațiile guvernului, justiției, președinției și partidelor politice, dar și problema corupției), satisfacțiile materiale, localizarea și resursele (vezi tabelul 2.1). În ce privește corupția, o trăsătură caracteristică a fenomenului la noi, impulsionată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
marii sociologi. G. Simmel de exemplu, are o viziune oarecum psihologizantă, când analizează viața individului din metropolă, pe care o consideră spațiul moernității prin excelență, locul unde evoluțiile majore ale acesteia psihologice, economice, sociale devin vizibile. În "Metropolă și viață mentală", el conideră că efectele modernității asupra indivizilor sunt individualizarea, raționalizarea, preponderența intelectului și nu a sentimentului asupra vieții psihice, blazarea, indiferența, antipatia (S. Dungaciu, 2003: 153-175). Începând cu anii '70, studiile au început să se centreze pe această problematică, și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stă voința organică, ale cărei forme psihologice sunt plăcerea, obiceiul și memoria. "Omul comunitar este un om de suflet, sentimentele sale sunt modelate de cutumă (fel tradițional de a fi și de a acționa), afectul lui e predominant religios, starea mentală e impregnată de trăiri de conștiință și nu de intelectualizare. Viața lui se desfășoară în familie, în sat și în mediul burgului, al spiritului corporatist."(Bădescu, 2002: 235) Tönnies a construit cele două concepte având în minte opoziția între zonele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
decât Tălmăcelul vezi aspectele amintite mai sus -, ideea de comunitate ca realitate simbolică nu are aceeași forță. Pentru a ne referi la ceea ce ne-am propus în cadrul acestui studiu, și anume la semnificațiile sociale ale ideii de comunitate la nivelul mentalului oamenilor din cele două comunități, vom începe cu o analiză a imaginii de ansamblu pe care o au oamenii despre ce anume înseamnă satul pentru ei. Prelucrarea datelor a relevat o primă observație, și anume dificultatea întâmpinată de oameni în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnice, care separă pe "noi" de "ei". Satele românești sunt spații aproape închise, ancorate în local și izolate nu doar prin distanțe, ci și prin păduri sau coline greu de străbătut (Groza, 2003). Harta fizică a satului corespunde unei hărți mentale a locuitorii lui, în interiorul căreia se construiesc interior, intim, relația cu satul, cu oamenii, cu comunitatea. Religie, credință, comportament religios Un alt criteriu al identității etno-culturale este reprezentat de manifestările și comportamentele religioase, ce fac legătura între "lumea sensibilă, supusă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în marile lor calități mintale; mă gândesc că oricare dintre noi cei care am lucrat ani de zile în această profesiune, a înțeles că mulți operatori îndemânatici nu sunt chirurgi buni". Leonardo da Vinci declara: "La pittura e una cosa mentale". Un pictor nu trebuie apreciat după modul cum mânuiește penelul sau amestecă culorile, ci după rezultatul final care, în unele realizări se bazează pe un mare efort de gândire. Mâna nu face decât să se supună, creierul este cel care
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
2004 despre modelul "Beijing Consensus", aflat în ascensiune, comparativ cu "Washington Consensus", aflat în declin.395 China preferă ca în prim-plan să apară rezultatele, iar problema modelului să fie doar presupusă, implicată strategie care a dat roade. La nivel mental cel puțin, apar adevărate ierarhii de prestigiu, pornind de la felul cum s-a făcut față provocărilor acestei perioade, cu ce costuri și în ce manieră a fost depășită criza. De pildă, criza a generat o schimbare semnificativă în ceea ce privește modul cum
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de a trăi acea clipă... În care ființa și neființa, Într-o fracțiune de secundă, sunt un singur tot. Această aptitudine fundamental japoneză pentru cunoaștere se sprijină pe o capacitate intuitivă și de acțiune imediată, neîncetinită de lentoarea unui proces mental. Timpul analizării unei situații În care actorii sunt implicați În manieră vitală dă naștere unui răspuns susceptibil de a fi decalat, deci fatal! În plus, el este generator de dezordine, deoarece consideră individul ca pe sursa unică a deciziei, a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sunt pur și simplu concepte stabilite În scopul de a organiza faptele și de a le explica.” Ikujiro Nonaka definește ba-ul ca pe un... ...spațiu Împărtășit de relații emergente [...] care poate fi fizic (biroul sau locuri de muncă dispersate), mental (experiențe Împărtășite, idei, idealuri) sau orice combinație a celor două. Ceea ce diferențiază ba de interacțiunile umane obișnuite este conceptul de creare a cunoașterii. Ba oferă o platformă, care, dintr-o perspectivă transcendentă, integrează informația [...], el este un context purtător de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a revela și a manifesta, integrând-o, esența mișcării ce se situează dincolo de tehnică. Prin repetiție, corpul se educă, adeptul se formează, conectându-se la specificul ba atemporal al școlii sale. Această formă de meditație prin acțiune presupune o tăcere mentală, o absență a gândurilor ce distrag și o concentrare deplină. Executând kata, elevul merge pe urmele maestrului său (sensei), viu sau mort, iar distincția dintre trecut și prezent nu mai există. Kata nu e nici pe departe o sărăcire sau
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
transformării ciclice a yin-ului În yang. Tacitul interior (Întuneric - yin), agregându-se, progresează și se exteriorizează (lumină - yang), pentru a se interioriza apoi din nou În individ. Ba-ul include o importantă componentă tacită atunci când emoțiile, experiențele, sentimentele și imaginile mentale sunt transmise cu ocazia socializării capacităților și a cunoștințelor indivizilor. Așa cum subliniază Nonaka, e nevoie aici de atenție, de dragoste, de Încredere și de responsabilitate. Acestei dimensiuni interindividuale i se adaugă una colectivă, În care sunt transmise practicile, valorile, cultura
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
se răspundă. Persoanele capabile să-și Însușească ceea ce gândesc ceilalți sunt agenții de cunoaștere (knowledge workers), care Își dezvoltă individual capacitățile de a reuși, de a-și desăvârși calitățile și de a evolua singuri. Există aici un aspect psihologic și mental foarte important, căci, În general, japonezii au dificultăți În a ști cine sunt - fără Îndoială, din cauza pregnanței grupului, de care depinde, În mod tradițional, supraviețuirea. Ei nu sunt Învățați să depășească linia, să caute dincolo de ea; e bine să afle
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
că la un „fapt împlinit”, dar uneori și că la un „proces”40. Ne raliem la opinia după care traducerea interlinguală este posibilă și de dorit, dar sinonimia termenilor este relativă. Subscriem la afirmația lui George Steiner că „orice activitate mentală este traducere”41. Același individ poate exprima un gând în mai multe feluri, iar decodarea desăvârșită a expresiei lui de către altcineva este arareori posibilă. Un alt adevăr sesizat de acelasi autor este că traducerea intralinguală a unor texte produse la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lucrurile subtile și obscure”126. Yusuf Ali, în notă de la v. 6, 103, rezumă toate aceste interpretări: „La”f: fine, subtle aș to be invisible to the physical eye, imperceptible to the senses; șo pure aș to be above the mental or spiritual vision of ordinary mân. The active meaning: «One who understands the finest mysteries.»” În versetele citate mai sus, traducerea cu „ager” ni se pare cea mai adecvată, atât semantic, cât și stilistic; „pătrunzător” reda corect semnificația în context
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
adevăr” și „adevărat”. Aceste idei sunt exprimate de ’ emeÖ și cuvintele înrudite, care înseamnă „fidelitate”260, „autenticitate, realitate”. Țin de sfera credibilității. Vocabulele grecești alQthes, aletheia, alQthinós acoperă și domeniul semantic al familiei lui ’ emeÖ, dar semnifică și conformitatea imaginii mentale cu realitatea, ținând astfel și de sfera cunoașterii 261. Trebuie avut în vedere că autorii Noului Testament au o formă mentis semita, iar cititorul european, una plămădita de civilizația greco-latină. Traducerea acestor două adjective în contextele de mai sus cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
8.2.), respectiv basileús (3.2.1.6.1 și 3.2.2.8.1.). Și Coranul, si Biblia folosesc pentru Dumnezeu metaforă regalității pentru a exprima stăpânirea lui absolută și universală. Traducerea cu „Rege” este în consonanta cu universul mental al ambelor popoare în sânul cărora au luat ființă cele două cărți sacre. Varianta „Împărat” din traducerile românești ale Bibliei este rezultat al tendinței de inculturare. 4.1.13. M"lik al-mulk (2.1.7.2.) și șhoț pantokrátÄr (3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de îmbunătățire prin stabilirea priorităților Și a modului de alocare a resurselor pentru îmbunătățirea serviciilor. Punerea în aplicare a acestui proces presupune realizarea celor patru „C”-uri: Challenge (provocare); Compare (comparație); Consult (consultanță); Compete (competiție). În concluzie, valoarea este cucerirea mentală a unei societăți care a câștigat într-un singur fel: construind-o, cultivând-o, urmărind-o timp de generații. E o cucerire a existenței proprii, în care sunt cuprinse tradițiile valoroase Și experiențele istorice. Valoarea este o floare care crește
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
vor imprima gândirii nuanțe diferite. De asemenea, învățătorul trebuie să aibă permanent în vedere faptul că procesul cunoașterii artistice a copiilor începe cu actul cunoașterii artistice, al percepției diferitelor aspecte estetice ale lumii înconjurătoare. Aceștia, înainte de a gândi pe plan mental, gândesc pe planul acțiunii și al practicii cu obiectele pe care le îndrăgesc mai mult. Se spune, de obicei, că fiecare copil descoperă o lume cu o tonalitate proprie și dacă vrem ca un lucru sau un fenomen să se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
cu caracteristici diferite; • este relativ stabilă, putând să i se asocieze o inerție care se traduce în menținerea unor elemente definitorii pentru o perioadă lungă de timp; • este reflectată de artefacte observabile, deși e generată de un set de valori mentale; • poate reprezenta o soluție pentru diferite probleme individuale și de grup; • poate prezenta un set de manifestări considerate negative, cu implicații directe asupra performanței. Caracteristicile sunt rezultatul unui complex de factori cu acțiune concomitentă și de lungă durată. Dintre aceștia
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
motor de căutare pe Internet, evitându-se atât traducerea forțată a titlurilor, cât și prelucrările ulterioare care introduc anumite distorsiuni. Toate aceste chestionare (construite, de regulă, pe o scară Likert) se focalizează pe nivelului invizibil al culturii organizaționale, adică pe mentalul colectiv localizat la nivelul fiecărui individ. Se deduce din aceasta că evaluarea acestui nivel al culturii organizaționale este dificil, laborios și costisitor. De asemenea, este posibil ca rezultatele obținute folosind mai multe astfel de tipuri de chestionare să nu fie
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
componente, cum ar fi, de exemplu, marca de firmă, care nu pot fi schimbate, deși nu mai sunt adecvate momentului. Situația culturii organizaționale este mult mai complexă la nivelul invizibil, iar logica situației actuale arată necesitatea unei intervenții la nivelul mentalului colectiv și al mentalităților individuale. Cei care cunosc fenomenul culturii organizaționale consideră că există o discrepanță între tipul de mentalitate, în esență anticoncurențială, cultivat de comuniști și noul sistem economic. Totuși, nu există studii, experiențe sau elemente de ghidare semnificative
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pe introducerea unui set de reguli axat pe principii și reguli care trebuie adoptate de angajatori În practica de zi cu zi, și anume: a) principiul umanitar - orice ființă umană, fără distincție de vârstă, sex, rasă, culoare, abilități fizice și mentale, limbă, religie, convingeri politice, naționalitate sau origine, posedă o demnitate inalienabilă, și irevocabilă; b) principiul reciprocității - fiecare, În relația cu celălalt, trebuie să se bucure de respect reciproc, responsabilitate, solidaritate, corectitudine și toleranță; c) respectul pentru natură - protecția mediului, sănătatea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
să împartă același pat cu el. Intimitatea fizică este în „diferența de contact” exact ceea ce este ontologia socratică în „diferența ontologică”. În privința „diferenței de contact”, căci aici i-am aflat și numele, Socrate preferă intimității platoniciene intimitatea limitată la contactul mental și vizual. Este de sesizat, de asemenea, o diferență între Socratele lui Xenofon și cel al lui Platon. Primul se teme efectiv de contactul fizic; al doilea, cel platonician, nu mai e la fel de îngrozit (spre exemplu, acceptă provocările lui Alcibiade
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
e un produs ficțional, dar unul care fasonează și apoi impune modele sociale cu care individul se identifică și care îi influențează mai apoi acțiunile. Mitul și arta se întâlnesc la nivelul politicului în calitatea lor comună de vehicule (utilaje mentale) ale unor exemplarități. Care sunt, fără îndoială, produse ale unor conjuncturi și interese. Totuși ideea mitului devastator prin excelență rămâne în continuare o idee caducă. Mitul subzistă subiacent partinic, dar și paralel politicului, atâta vreme cât va exista «magia» întregii „ideologii” a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
El operează aici, pe un alt registru, în manieră gnostică, introducând intermediarii. Imaginea mitică este o realitate intermediară care se mișcă relativ liber între oameni și zei. Levi-Strauss vorbește despre o mare unitate constitutivă numită mitem care are, în plan mental, natura unei relații. Imaginea este condamnată să subziste în manieră tranzitorie între binecuvântare și blestem. Ea nu poate fi însă, în nici un caz, ignorată. Rejetul iconoclasmelor a fost o sarcină extrem de dificilă și ea nu putea fi îndeplinită decât prin
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]