3,272 matches
-
alte asemenea categorii; ... d) grupurile productive provenite din comunități sărace sau grupurile productive constituite la nivelul altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunități orășenești, comunale sau sătești, sunt cele ale producătorilor agricoli, meșteșugarilor, artizanilor și altor categorii de meseriași; ... ------------ Lit. d) a alin. (1) al art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA nr. 28 din 29 ianuarie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 88 din 31 ianuarie 2004. d^1) grupuri sarace de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258733_a_260062]
-
cooperativelor se vor bucura, de toate drepturile și li se vor acorda toate înlesnirile prevăzute în legea pentru încurajarea industriei naționale și a meseriilor. Ele vor beneficia la furniturile administrațiunilor publice de toate foloasele acordate pentru aceste furnituri cooperativelor de meseriași și muncitori. Capitalul Articolul 21 Capitalul centralei cooperativelor sate��ți de producție și consum este de 12 milioane lei, format: a) Din suma de 8 milioane lei luată din capitalul cu care a fost dotată Casă centrală a băncilor populare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
ai căror proprietari nu s-au îngrijit de repararea sau reconstrucția lor. Articolul 2 Nu intră în prevederile decretului de față și nu pot fi naționalizate imobilele clădite proprietatea muncitorilor și a pensionarilor proveniți din muncitori, precum și a funcționarilor, micilor meseriași, intelectualilor profesioniști și a celorlalți pensionari provenite din munca. Dispozițiile alineatului precedent își au aplicațiunea de la data de 19 aprilie 1950. Nu pot fi naționalizate imobilele construite ulterior datei de 19 aprilie 1950. ----------- Art. 2 a fost modificat de pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
cooperativele și federalele enumerate la art. 34, neimpunandu-se la impozitul mobiliar, conform art. 23, este supus acestui impozit în condițiunile prevăzute la art. 35. Articolul 34 Se scutesc de impozit: a) Pentru 3 ani dela constituirea lor, cooperativele de meseriași, funcționari și muncitori, precum și asociațiile și cooperativele din industrie casnica, băncile populare, cooperativele sătești, cooperativele populare orășenești, cum și federalele acestor cooperative și bănci, dacă ele satisfac condițiunile impuse prin legile lor organice. ... Impunerea începe dela 1 Aprilie a anului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
leului față de valoarea lui în aur se va schimba cu mai mult de o treime în raport cu această diferență din momentul aplicării legii de față. Articolul 47 Toate instituțiile, statul, județele, comunele, stabilimentele publice și de utilitate publică, societățile, comercianții, industriașii, meseriașii și oricine plătește sau procura funcționarilor, amploiaților, comișilor, lucrătorilor, servitorilor sau altora salarii sau orice alte indemnizații în bani sau în natură, mai sus vizate, sînt obligați să rețină impozitul asupra sumelor ce plătesc. Impozitul reținut va fi vărsat la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
intamplator. Pentru asemenea venituri ocazionale din afaceri izolate, cota de impunere va fi aceea prevăzută la impozitul elementar respectiv pentru afacerile de aceeași natură. Veniturile lucrărilor din profesiuni literare, artistice, științifice și didactice, sînt supuse unui impozit de 5%. Micii meseriași vor fi impuși pe o perioadă de 3 ani, conform tabelei dela art. 30. Pentru acești contribuabili impozitul prevăzut la acea tabela va fi redus cu 20%. Se considera mici meseriași acei care îndeplinesc condițiunile art. 12 din legea asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
și didactice, sînt supuse unui impozit de 5%. Micii meseriași vor fi impuși pe o perioadă de 3 ani, conform tabelei dela art. 30. Pentru acești contribuabili impozitul prevăzut la acea tabela va fi redus cu 20%. Se considera mici meseriași acei care îndeplinesc condițiunile art. 12 din legea asupra impozitului pe lux și cifră de afaceri din 31 Decemvrie 1932. Articolul 49 Pentru locuitorii țării și pentru cetățenii români, oriunde le-ar fi reședința, venitul impozabil va cuprinde toate cîștigurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
care le au, vor fi pasibili de o amendă egală cu îndoitul impozitului global; ... g) Comercianții și industriașii care nu țin registrele comerciale vor fi pasibile de o amendă egală cu impozitul cuvenit fiscului. Această amendă nu se aplică micilor meseriași și micilor comercianți definiți, conform art. 12 din legea impozitului pe lux și cifră de afaceri; ... h) Comercianții și industriașii care deși țin registrele în regulă, însă nu le comunica sau refuză a procura actele ajutătoare, în termenul fixat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
capitală. Aici și-au lăsat mulți dintre ei părinții sau alte rude apropiate cu care vor menține legătură în permanență. Din punct de vedere economic, Bucureștiul va rămâne sediul unor firme dar și principalul centru economic din care negustorii și meseriașii evrei oltenițeni se vor aprovizionă cu mărfuri, materii prime ș.a., dar și centrul cultural și de învățământ în care tinerii evrei din Oltenița își vor desăvârși studiile tehnico -profesionale sau universitare. Sau cum în vremuri de restriște ei vor găsi
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
domeniul meșteșugurilor de lux, sau al meseriilor ce necesită o pregătire specială au lucrat în aceeași perioadă 3 giuvaergii, 1 arămar (căldărar), 1 argintar, 5 orologieri (ceasornicari) și 1 fotograf. Instructura pe etnii a meșteșugarilor din oraș (în perioada 1866-1899) meseriașii evrei dețineau următoarea pondere: 5 % tâmplari, 25 % fierari, 30 % cismari, 50 % zugravi, croitori, 75 % tinichigii, 100 % giuvaergii, cesornicari, ceaprazari, pălărieri și fotografi. Caracteristic pentru valorificarea produselor meșteșugărești în a doua jumătatate a secolului al XIX-lea și începutul celui de
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
tâmplari, 25 % fierari, 30 % cismari, 50 % zugravi, croitori, 75 % tinichigii, 100 % giuvaergii, cesornicari, ceaprazari, pălărieri și fotografi. Caracteristic pentru valorificarea produselor meșteșugărești în a doua jumătatate a secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, inclusiv pentru meseriașii evrei, era faptul că o mare parte a produselor și serviciilor erau vândute consumatorilor direct de către producători (~80 %), iar cealaltă parte era valorificata prin intermediul unor comercianți sau prin magazine proprii că cele ale tinichigiilor Ciffer Mendel, Ciffer Iosif, Itig Ungar
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
cealaltă parte era valorificata prin intermediul unor comercianți sau prin magazine proprii că cele ale tinichigiilor Ciffer Mendel, Ciffer Iosif, Itig Ungar, tâmplarului Time H..Al. sau al croitorului Zissu Herman. În lipsa unor date complete referitoare la acest aspect al activității meseriașilor evrei, presupunem că pe langă meseriașii patroni, posesori ai unor magazine proprii, existau și comercianți patroni ai unor ateliere de productie meșteșugăreasca. Având în vedere puterea economică a unor astfel de comercianți, cu o paletă largă de activități comerciale, inclusiv
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
comercianți sau prin magazine proprii că cele ale tinichigiilor Ciffer Mendel, Ciffer Iosif, Itig Ungar, tâmplarului Time H..Al. sau al croitorului Zissu Herman. În lipsa unor date complete referitoare la acest aspect al activității meseriașilor evrei, presupunem că pe langă meseriașii patroni, posesori ai unor magazine proprii, existau și comercianți patroni ai unor ateliere de productie meșteșugăreasca. Având în vedere puterea economică a unor astfel de comercianți, cu o paletă largă de activități comerciale, inclusiv în desfacerea confecțiilor de damă și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
astfel de comercianți, cu o paletă largă de activități comerciale, inclusiv în desfacerea confecțiilor de damă și bărbătești, a noutăților în materie de modă, e posibil ca ei să fi avut ateliere proprii în care lucra numîrul relativ mare de meseriași croitori existenți în oraș(~ 30) sau chiar meseriași autohtoni. Este cazul lui Kamerling Mendel, Kessler L.David, Neuman Leibu, Herman Sabetai ș.a. Dintre evreii oltenițeni meseriași din ultimele decenii ale secolului al XIX -lea și începutul celui de al XX
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
activități comerciale, inclusiv în desfacerea confecțiilor de damă și bărbătești, a noutăților în materie de modă, e posibil ca ei să fi avut ateliere proprii în care lucra numîrul relativ mare de meseriași croitori existenți în oraș(~ 30) sau chiar meseriași autohtoni. Este cazul lui Kamerling Mendel, Kessler L.David, Neuman Leibu, Herman Sabetai ș.a. Dintre evreii oltenițeni meseriași din ultimele decenii ale secolului al XIX -lea și începutul celui de al XX-lea amintim pe: Ciffer Mendel (str.Concordiei), Ciffer
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
ca ei să fi avut ateliere proprii în care lucra numîrul relativ mare de meseriași croitori existenți în oraș(~ 30) sau chiar meseriași autohtoni. Este cazul lui Kamerling Mendel, Kessler L.David, Neuman Leibu, Herman Sabetai ș.a. Dintre evreii oltenițeni meseriași din ultimele decenii ale secolului al XIX -lea și începutul celui de al XX-lea amintim pe: Ciffer Mendel (str.Concordiei), Ciffer Iosif (str. Carol I 41 (fosta Concordiei ), Bercovici Aron (str. Nencu 108), Braunstein Samuel (str. Concordiei 69), Hers
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
să vorbesc de rău pe meșteșugarul aparținând acestei rase; el este demn de tot respectul, sobru, liniștit, ordonat, muncitor neobosit; el nu dă prilejul la critică ...” 1 În același sens se exprimă și poetul Alexandru Macedonski în articolul: ”Evreii că meseriași “,care scrie :”...peste tot și în orice timp ei au excelat că meseriași...”, “...îndemânarea lor, gustul lor, temeinicia muncii lor le asigura un loc de onoare aproape în toate meseriile...”; “ei sunt sticlari, tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
tot respectul, sobru, liniștit, ordonat, muncitor neobosit; el nu dă prilejul la critică ...” 1 În același sens se exprimă și poetul Alexandru Macedonski în articolul: ”Evreii că meseriași “,care scrie :”...peste tot și în orice timp ei au excelat că meseriași...”, “...îndemânarea lor, gustul lor, temeinicia muncii lor le asigura un loc de onoare aproape în toate meseriile...”; “ei sunt sticlari, tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsozari, fabricanți de oglinzi, în sfârșit se ocupă cu
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsozari, fabricanți de oglinzi, în sfârșit se ocupă cu orice, și muncesc din greu și cinstit în toate direcțiunile.” Aceste trăsături ale meșteșugarilor evrei le întâlnim și la evreii meseriași din Oltenița și ele sunt evidențiate inclusiv în versuri. O epigramî din “Ulcica noastră”revista locală cu caracter literar și umoristic - ce se referă la Smilovici David, ceasornicar și bijutier ce și-a desfășurat activitatea în Oltenița aproape 30 de
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
meserie, trebuiau să dovedească existența în țara lor a dreptului de reciprocitate pentru români. În aceste condiții evreii fiind considerați străini și neavând pe atunci un stat propriu, nu puteau dovedi existența dreptului la reciprocitate. Această prevedere îi punea pe meseriașii evrei în imposibilitatea de a exercita meseria, cu consecințe dramatice asupra situației lor materiale. Excepție făceau cei având protecție străină și cei ce obținuseră cetățenia română după războiul de independență, însă numărul acestora era foarte mic. Doar intervenția Regelui Carol
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
de stabilit cu exactitate din cauza distrugerii arhivei administrației locale (Primăriei), în timpul ocupației militare străine din timpul Primului război mondial. Din date extrase din documente colaterale celor cu caracter economic, am stabilit că numărul acestora era aproximativ egal cu cel al meseriașilor evrei, adică aproximatix 80. Ei sunt angrosiști, dar și comercianți en detail și de mărunțișuri. Vindeau și cumpărau tot ce era marfă pe piața internă și externă. Dacă negustorii greci se concentrează în special în comerțul cu cereale , cei români
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
de prăvălie unde-și fac stagiul de învățătură că într-o adevărată școală, si care apoi ieșind succesiv în lume își creează și ei băcanii încurajate prin credit oferit...” de foștii patroni evrei. De aici rezultă importantă activității comercianților și meseriașilor evrei, nu doar pentru asigurarea pieței orașului și a zonei înconjurătoare cu o gamă diversificata de produse, de un înalt nivel calitativ ce ținea pasul cu tot ce era mai nou și mai modern în domeniu în perioada respectivă, dar
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
continuitate, după 275, dar pentru dânsul aceasta era una traco-balcanică. Cu privire la elementul rămas în Dacia, el susținea că "nu toți au fost trecuți peste apă (Dunăre) și o parte din populația de jos a rămas în țară (Dacia), mici negustori, meseriași, țărani și ciobani", însă aceștia au plecat și ei mai târziu. După filologul german H. Schuchardt, Aurelian n-a strămutat decât o parte din populație. Istoricul ungur Hunfalvy se pronunța împotriva oricărei persistențe a elementului roman pe malul stâng dunărean-monedele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sud) la nordul Dunării, în regiunile dacice, pe care aceștia le părăsiseră anterior, s-au sprijinit aici pe o populație romanică, ce s-a menținut și după cuceririle barbare, produse după 275, populație pe care imigrările succesive de prizonieri și meseriași aduși din sud au ajutat-o să-și păstreze tradiția latinei populare. Dacă lucrurile n-ar fi stat așa, termenii de bază primordiali în viața de familie, cea religioasă, în economia agrar-pastorală n-ar avea origine latină, așa cum au până
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
viața orășenească în Transilvania, ci au cooperat în împrejurări favorabile la începuturile ei, susține P. P. Panaitescu. Mai ales după înfrângerea cumanilor și năvălirea tătarilor, s-au fondat în Transilvania, aflată sub stăpânirea regilor unguri, orașele săsești (autonome), centre de meseriași și negustori, care poartă denumiri străvechi slavo-române, ca Bistrița, Brașov, Sibiu, doar coloniștii le-au numit altfel. Ele erau legate de piața comercială a Vienei, de drumul postavurilor din Flandra. În vecinătatea lor, spre Dunăre și Marea Neagră, se aflau ținuturile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]