6,725 matches
-
adormit în brațele trandafirului pictat pe o mare. tăgadă nu-i Tăgadă nu-i și-n clipele arzânde mă ninge dorul cu clipiri verzui că beau izvor din mâna ta, iubire, izvorul tău, izvorul dorului. Și pietrele se pleacă a mirare sub palma ta-nflorită în lotușii albii iar timpul greu adoarme pe-a crugului cărare și visu-mi e colindă sub stelele târzii. Prin stele, hai cu mine-a mea iubire, sau chiar aici pe-un petic de pământ, unde te-
PICTURA DIN SUFLET de LEONID IACOB în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369262_a_370591]
-
a celei comunitare. În plus, conține, în interstițiile sale, un discret filon metafizic: „Apoi, în amurg, însingurat și captiv aceleiași melancolice nemărginiri, robit aceleiași gravități a stepei fără hotare. Gravitate ce pare mai curând de ordin metafizic, încât e de mirare că un spațiu cu niște dimensiuni precum acestea a putut să producă și altceva decît vizionari” (231). Mai mult, prin anecdotică, atmosferă, tipologii, ea reactivează, într-o conștiință avertizată, drama fundamentală a condiției umane. Omul e liber de orice condiționări
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
ai stă la Madrid sau la Paris ți se face dor de manele. Ce vrei, asta e. Pentru nimic în lume n-aș da România pe altă țară. Am râs așa de una singură, fără să mă privească nimeni cu mirare că doar eram în țară unde oamenii zâmbesc și cântă tot timpul. Și, în ciuda faptului că este cald și că toată suflarea autohtonă a Madridului se bălăcește acum în Mediterana sau în Pacific, am hotărât eroic să descopăr maiestuoasa metropola
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
corespund nici fizic, nici psihologic (caractere și destine), nici social, de aceea fiecare trăire sufletească va fi diferită. Nu am o mare experiență traită în viață, dar deseori ajung la marginea prăpastiei, și nu zic: ,,pînă aici”. Spre marea mea mirare calea mea se luminează, fiindcă am capacitatea de a prețui înțelepciunea și această cale îmi dă o noua întorsătură în viață. Viața noastră în condițiile de astăzi reprezintă un stres cronic. Neîncrederea în ziua de mîine, neliniștea față de sănătatea copiilor
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR, EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/374182_a_375511]
-
copilăria, cu inocența și minunile acestei vârste binecuvântate. O copilărie trăită în lumea satului, în preajma ocrotirii bunicilor, la lumina învățăturii de la școală și biserică. Totul sobru, direct, ca să putem citi și crede, în final: „Copilăria este o imensă nevoie de mirare. Inocența copiilor te face să visezi, ignoranța lor te face să surâzi.” În lumea satului de ieri, autoarea ne ia de mână să asistăm la o multitudine de întâmplări semnificative pentru acei ani și acea vârstă, a purității și curajului
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
să le petrecem împreună. Am cunoscut-o pe Elena, tot din New York de la aceiași biserică frecventată de Mirela, o doamnă blondă drăguță, puțin mai în vârstă ca mine. Am pus bagajele pe bandă și am mers la vamă unde, spre mirarea mea în timp ce doamnele din America erau chestionate în limba română, mie îmi erau adresate întrebările în limba engleză pe care o înțeleg dar o vorbesc anevoie. După decolarea de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă minute în șir mi-am studiat senzațiile
DE FLORII ÎN ȚARA LUI IISUS CAP I de DORINA STOICA în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374236_a_375565]
-
din ea tot ce e accesoriu îmbrățișării. Ea nu trebuie să fie decât o concizie a trăirilor inimii și asta a fost! „Boboceii” de la Bacău și Maria Șalaru au fost primiți cu multă curtenie de Florin Piersic și cu mare mirare de o mare de spectatori care, iată, când nici nu s-a gândit cineva, au aflat că la Bacău sunt copii ce cresc atât de frumos sufletește, iar Bacăul însuși are în ei soli ce duc frumos, curat, cu sinceritate
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
lase să creadă că nu are cu ce să se îmbrace la munte, chiar dacă trăia la țară. Cât a fost ocupată cu pregătirea hainelor pentru excursie, Săndica nu a avut timp să se gândească la Viorel. Mare i-a fost mirarea când s-a trezit cu el la poartă. Norocul său era că proprietarii încă nu sosiseră de la muncă. Amândoi lucrau în sectorul agricol la muncile câmpului: el ca tractorist și soția ca muncitoare bună la toate, acolo unde o trimitea
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
Acasa > Versuri > Iubire > CÂNTEC PENTRU AMÂNDOI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2284 din 02 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului 1 Aprilie 2017 La-nceput a fost mirarea Dintre noi, dar și ideea, Cine nu iubește floarea, Nu iubește nici femeia! Nu te mai uita înapoi, Hai să învățăm degrabă Acest cântec pentru noi Pân' la ultima silabă... Fără primăvara vieții Celelalte nici nu sunt, Sfântă-i roua
CÂNTEC PENTRU AMÂNDOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362185_a_363514]
-
pași de Tăcere”, „Patria mea e tăcută și blândă.” „Prin labirintul Tăcerii” îi dă posibilitatea cititorului - călător în spații fictive - să cunoască „Bruscul portret al Tăcerii”, „Tăcerea, ca o femeie mută”, „Rugăciune în Tăcerea inimii”, „Destin în Tăcere, destin în mirare”, „Un mare strigăt de Tăcere-i versul.” „Imnele Tăcerii” aduc în prim-plan structuri complexe în care apar atât substantive cât și verbe metaforizate: „O, Tăcere albastră cu nume de mare”, „Când în Tăcere cade drept Cuvântul”, „Urubu în Tăcere
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
3, pag 13) Și dacă și-a dorit să vină pe Pamânt pentru a ajuta oamenii, iată că îngerul a pornit spre sat și a intrat, nevăzut de nimeni într-o casă sărăcăcioasă de pescar. Nu mică i-a fost mirarea când a descoperit pe un perete un tablou ce reprezenta un înger care îi semăna leit. „Poate, cândva, am avut aceiași lume, poate că odată, foarte demult, oameni și îngeri trăiau la un loc, altfel cum ar fi putut ști
LUCIAN DUMBRAVĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378630_a_379959]
-
către tine. Adverb și adjectiv și pleonasm mi-ai devenit în falsele oglinzi. Un basm neterminat, un simplu basm, Cu fluturii ce-au devenit omizi. Privești ambiguu, sobru, către mare. E primăvară și printre ecluze. Și nu există semne de mirare. Doar puncte, ghilimele și meduze. Se mai deschid petale languroase. Încerc pseudonime să enumăr... Și mieii ning din coarnele apoase, Pe ochiul tău crescut la mine-n umăr. Referință Bibliografică: ȚIPĂTUL DRAGOSTEI / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ŢIPĂTUL DRAGOSTEI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378695_a_380024]
-
strălucit aici v-a lumina mileniile și oamenii vor înțelege și o vor cânta adorând-o ca pe o comoară de mult preț. Și, deși materială, lumina stelei ce a stat deasupra locașului acestuia trăiește încă, vie fiind ea. Iar mirarea mare este că acestă lumină care a strălucit în noaptea aceea nu s-a stins, ci arde și va arde în conștiința și în sufletul oamenilor trecând din ceva văzut pe cerul nopții ca o mare minune, în ceva nevăzut
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
unde-ți faci cărare! Și grâul tău în palme, l-am semănat arzând, Sub patimi și sub creste de dor și-încrâncenare Și te-am purtat pe brațe și te-am văzut plângând, Sub cercul ce se-închide, iubito, cu mirare! Referință Bibliografică: Sub cercul ce se-închide / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2309, Anul VII, 27 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Camelia Florescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SUB CERCUL CE SE-ÎNCHIDE de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377708_a_379037]
-
în care confuzia asupra simțurilor apare dintr-o perspectivă organică, dând naștere unui adevărat „Vârtej”: „Am atins ușor cu mâinile/ Materia roșie a vieții/ Respirația-n interiorul ei/ Eram sau nu eram acolo/ În fața ochilor inimii/ Dintr-un vârtej de mirare/ Intru direct în necunoscut/ Doar arcul tău ascuțit/ Poate străpunge atât de adânc/ Materia trupului meu”. Pentru a încerca o descriere a personalitatății poetei, este necesar și aproape suficient să ținem seama întocmai de ceea ce însăși plantează în conștientul cititorului
DANIEL MARIAN DESPRE VIOLETA ALLMUÇA IDENTITATE ȘI SENSIBILITATE POETICĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377703_a_379032]
-
patru [258] persoane ca înlocuitori, care în schimb l-ar fi lăudat ca pe un zeu. Apoi ar fi apărut Siva și ar fi reunit idealul și realul. Și în aceste concepții există multe lucruri care suscită admirația și mirarea. Însă ele nu aparțin decît unor secte singulare și sînt doar vagi presimțiri amestecate cu reprezentări reale, care nu au nici o legătură cu religia generală a indienilor. În măsura în care noi ni-l reprezentăm pe Dumnezeu ca spirit concret, ca principiu spiritual
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fel) [321], fie ca entitate neatinsă, extrem de mobilă, care ochilor unui occidental i-ar putea apărea schimbătoare, precum stările sufletești, fie încă, drept dinamism, care este mai bine reprezentat în vocabularul occidental de voință [322]. Nu mai trezește, așadar, nici o mirare faptul că în aceeași bază filozofică indiană veche au crezut să-și pot justifica propria origine și propria rațiune de a fi sisteme de gîndire occidentală atît de diferite, cum ar fi misticismul ("intuiționism genial") lui Schelling, "sentimentalismul" lui Fr.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și religioase foarte deosebite sub alte aspecte. Ni se pare, totuși, că această notă comună fundamentală poate da oarecum unitate întregii spiritualități indiene și poate constitui, cu atît mai mult, specificul gnomicii indiene, oricărei epoci ar aparține. Nu-i de mirare, atunci, că această dorință de "eliberare", de smulgere din lumea fenomenică străbate toată lumea spirituală indiană, în decursul întregii sale evoluții istorice, unificînd epocile, care par a nu fi existat. De aici, pentru cercetătorul istoriei Indiei și culturii sale, acea impresie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
e avuția, acela-i om de soi, E înțelept, dotat și virtuos, un faur Maestru e-n discursuri, cum e și mîndru-n boi: Căci toată calitatea depinde doar de aur. [3] Bogatul are, prin urmare, toate calitățile. Nu-i de mirare dacă este înconjurat cu stimă de rude și prieteni: Cine are avuție Are amici și rude are; E bărbat de omenie, E-nțelept nevoie mare. [32] Banul își arată puterea în toate, trecînd peste onoare, dificultăți sau glorie: Ce-i
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu te naște este soarta care întrece pe celelalte; dar, odată veniți pe lume, a ne întoarce imediat acolo de unde am venit, este, după aceea, soarta cea mai bună". Față de o atare viziune despre moarte și viață, nu este de mirare că sînt preconizate două atitudini fundamentale în timpul existenței: bucuria pînă la paroxism, exaltarea la culme a vieții, orgia, atît cît permite vremea, deoarece moartea poate sosi dintr-un moment în altul și post mortem nulla voluptas; sau întristarea, îndurerarea cea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
răsar în minte cuvintele Sf. Apostol Pavel: "Si quid patitur unum membrum, compatiuntur omnia membra; sive gloriatur unum membrum, congaudent omnia membra" (I Cor., XII, 26), unde aceeași realitate umană, naturală, este transpusă pe planul divin, supranatural. Nu este de mirare că indianul, pornind de la premisa de mai sus, ajunge să afirme adevărul generic: "Legea nimicită nimicește; legea păzită păzește" (338, 10). Se observă de aici rolul colosal al individului, și îndeosebi al înțeleptului, în orînduirea cosmică: prin străduința sa sufletească
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
exprimînd excepția, straniul, incalificabilul, căci ruptura Orient-Occident nu oferă o grilă de lectură adecvată. Unele imagini regele, satul evocate ca entitate, în vreme ce caracteristicile regionale sînt foarte diversificate, liniștesc. Altele, cum ar fi cele lăsate de o vizită în capitală, trezesc mirarea și pun sub semnul întrebării indirect pitorescul. Regele este asociat cu Carol I și este perceput acum ca omul ordinei, constructor și mecena, grijuliu pînă la detaliu, spre exemplu, de buna funcționare a tipografiei Fundației Regale. Atracția acestuia pentru noile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Efortul oamenilor politici din opoziție constă în a găsi și a înnoda contactul cu Aliații, acela al militarilor va consta în a credita pe cel care va decide regele -, care își păstrează și își regăsește legitimitatea față de armată. Este de mirare că Antonescu l-ar lăsa s-o facă: el nu ignora nici un aspect din relațiile dintre rege și opoziție. El lasă să se realizeze, ba merge pînă la a lega, prin intermediul propriilor reprezentanți, contacte cu Aliații. Unui interlocutor care se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bal mascat de panglicari și de negustori de vorbe. Merit? Există chiar o medalie "Bene-Merenti", conferită de conservatori unui Alecsandri, celui mai însemnat autor în românime, ea se conferă a doua zi de către liberali unui pamfletar, și nu e de mirare daca, tot pe calea bătută de acest din urmă, un alt pamfletar va soliciat-o asemenea. Toate acestea desigur că nu reiese din spiritul Constituției noastre. III Din momentul în care s-a instituit domnia ereditară în locul celei elective și s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mod definitiv în cestiunea aceasta. Prin sfaturi pripite și pozitive în privirea politicei esterne noi credem că nu s-ar prejudeca numai intențiile guvernului, căci aceasta ar fi puțin, dar chiar și interesele țării. Cu atât mai mare ne e mirarea când ne pomenim că se discută asupră-ne nu după cele zise clar de noi, ci după intenții și înclinări sau după aversiuni ce ni se atribuie în mod cu totul gratuit. Astfel "Democrația națională", ocupîndu-se de programul publicat de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]