17,356 matches
-
Călin Publicat în: Ediția nr. 2010 din 02 iulie 2016 Toate Articolele Autorului DOR DE DUMNEZEU Dorul meu de Dumnezeu Nu mi-l știe nimenea. Fiindcă eu sunt credincios Cum se-ncrede luna-n stea. Pe sub cetine de brad Ce mirosul și-l împarte Tot așa și dorul meu Doar de Domnul are parte. Nu regret niciun moment Când pe el îl pomenesc. Niciodată nu-i absent De la tot ce e lumesc. Chiar de am păcătuit Tot la dânsul mă închin
DOR DE DUMNEZEU de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385248_a_386577]
-
mi se întâmplă Că-i iubire sau e dor. Dară mi se zbate-n tâmplă Planuri pentru viitor. Cu credința mea curată Eu îl stig și îl invoc. Fiindcă toată neputința Este-al vieții nenoroc. Pe sub cetine de brad Ce mirosul și-l împarte Tot așa și dorul meu Doar de Domnul are parte. Dorul meu de Dumnezeu Nu mi-l știe nimenea. Fiindcă eu sunt credincios Cum se-ncrede luna-n stea. Brăila,iulie 2016 Referință Bibliografică: DOR DE DUMNEZEU
DOR DE DUMNEZEU de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385248_a_386577]
-
VII. MAMĂ, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017. Mamă Mă gândesc la tine, mamă, Mai ales de sărbători, Închid ochii și mi-e teamă Că din gânduri o să-mi mori. Răscolesc prin amintiri Cu miros de pâine coaptă, Și retrăiesc povestiri, Ce mi le spuneai în șoaptă. Ți-aud vocea mamă, tristă Îmi răsună în timpan, Văd cum umbli în batistă Să mai scoți din ea, un ban. Simt cum îmi vorbești iar, mamă Din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
mai este teamă, Când va fi rândul să mor, Voi veni la tine, mamă! Citește mai mult MamăMă gândesc la tine, mamă,Mai ales de sărbători, Închid ochii și mi-e teamăCă din gânduri o să-mi mori.Răscolesc prin amintiriCu miros de pâine coaptă,Și retrăiesc povestiri,Ce mi le spuneai în șoaptă.Ți-aud vocea mamă, tristăîmi răsună în timpan,Văd cum umbli în batistăSă mai scoți din ea, un ban.Simt cum îmi vorbești iar, mamăDin neant, nimic nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
-i răspunde,Când astrul o privește pe furișMai plânge încăToamna, ba surâdeSpre vântul ce-o urmează prin frunziș.... XIV. TOAMNA, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016. E Toamna sus pe deal păzește via Împrăștiind miros de tămâioasă, Se-apropie tiptil-tiptil chindia, Ca o nevastă tânără, sfioasă. Eu te privesc cum stai în asfințit O umbră-ntunecată, dragă mie Sub soarele la fel de ruginit Ca frunza ce foșnește toamna-n vie. Ciorchini de struguri dulci să-ți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
mea Și de pe buze, eu să adun mustul. Te-mbrățisează noaptea risipind În negura ce cade peste vale Steluțe mii, ce te-nsoțesc clipind Dar nu-mi sunt aștri mie, ci rivale. Citește mai mult E Toamna sus pe deal păzește viaîmprăștiind miros de tămâioasă,Se-apropie tiptil-tiptil chindia,Ca o nevastă tânără, sfioasă.Eu te privesc cum stai în asfințitO umbră-ntunecată, dragă mieSub soarele la fel de ruginitCa frunza ce foșnește toamna-n vie.Ciorchini de struguri dulci să-ți dau aș vreaZdrobiți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
lunci, Și-mi amintesc, ce fericit, Eram Doamne, pe-atunci! Îmi amintesc lanul de grâu, De albăstrele plin, Și macii roșii înfloriți, În gând acum îmi vin! Iar teiul mare din răzor, Îl văd cum înflorește, Și parcă vine un miros, De flori, de m-amețește! Cu ochii minții tot privesc, Acolo-n satul meu, Și rând pe rând,pe toți îi văd, Cum i-am văzut mereu! Cum îi vedeam, când eram mic, Cu plugul la arat, Și-apoi din
DOAMNE, CUM TRECE VREMEA..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385278_a_386607]
-
Moldova. Mai aveam douăzeci de minute și pentru a ajunge la peronul nr. 4 am preferat să folosesc trecerea peste linii, în locul pasajului subteran. Inspirația a fost salvatoare; ajuns în dreptul intrării spre pasaj imaginea deprimantă a scărilor de coborâre și mirosul înecăcios m-au lovit puternic. Doi tigănuși se alergau pe scări și chihoteala lor reverbera cu ecou prelungit în lungul pasajului. M-am oprit ca la un semnal, fără voința mea, chiar la capătul de linie unde urma să sosească
LA DRUM DE SEARĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385305_a_386634]
-
voi putea face astfel încât să nu observ cu oarecare dezamăgire în suflet că momentele cele mai intense, îmi vor fi părut ieri întâmplate, și atunci cu siguranță voi simți că nimic nu va fi șters durerea și plăcerea, gustul sau mirosul, sunetul sau imaginea, intensitatea neînchipuită a dragostei și exaltarea aceea de nedescris în cuvinte, a fericirii când iubești și te simți iubit. Atunci, regretul pasiunilor neîmpărtășite sau neexperimentate, ori nerezolvate și bucuria momentelor unice cu sentimentul că viața este atât
VISUL UNEI NOPŢI ... TÂRZII! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349197_a_350526]
-
Ce-mi va trece prin cap atunci când îl voi alege pe cel mai frumos. - Toți sunt frumoși să știi, așa că... - Vom vedea mâine cum este la o fermă zootehnică cu animale aduse din Țara Cantoanelor. - Chiar dacă nu o să-ți placă mirosul din grajduri și în general de peste tot unde sunt animale, animalele în sine îți vor plăcea, sunt sigură. Mai ales vițeii care sunt o frumusețe. - Desigur și cum toți s-au născut cu ajutorul tău... - Nu chiar toți. S-au mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
conducerea trebuie să-ți caute înlocuitor. - Cred că nu le va conveni plecarea mea. Am muncit mult să realizez o fermă model pe județ. - Lasă că și la școală ai să obții satisfacții. Scapi și de noroaie, de dejecții și mirosuri neplăcute. - Sunt obișnuită cu ele. Am crescut lângă animale. - Bine, mai vorbim mâine despre ce vom face. Acum hai la culcare că mâine trebuie să ne sculăm devreme. - Devreme pentru tine. Pentru mine este ora normală de sculare. - Asta cam
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
în sufletul său au odrăslit fărâme de dumnezeire. A sângerat, dar nu cu disperare, în noaptea tristă ce sta-ngenuncheată în priveghere. Mătasea aripilor dorului îi scânteia-n inimă chipul iubitei, spulberându-i tristețea fărâmă cu fărâmă. Din ogorul Casei cu miros de fân, purtat în inimă ca pe-o icoană, i-au mai rămas doar câteva crâmpeie, aplecate peste răspântiile vieții. Cine mă strigă: Mihai!...și-mi bate /la porțile mari și-ntristate, /de-mi farmec auzul cu strigătul ei? -Sunt
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
iau în calcul aceste realități cumplit de îngrijorătoare. - Eu nu aș gândi așa, deși, nu știi cum o minte sclipitoare, poate cădea și consecințele pot fi catastrofale. A doua zi, a venit acasă Talida, trasă la față, nedormită și cu miros insistent de alcool. Și-a aruncat hainele pe scaun și s-a înfundat în baie. A stat acolo cu apa curgând, mai bine de o oră. Degeaba părinții ei făceau cu rândul la ușă, rugând-o să iasă. Când a
EUFORIE SINUCIGAŞĂ- PARTEA A DOUA de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360224_a_361553]
-
Plânge cerul Plânge cerul de durere, Mătăsuri se unduiesc în vânt, În lume e multă tristețe, Și lacrimile curg pe pământ. Tu Doamne, privește spre lume, Și curățește-ne prin ploi, Speranțe în raze de soare, Îndreaptă Tu către noi. Miros de flori Miros de flori de câmp și smirnă Și glas de clopote cântând, Ce liniște! Ce pace divină! Călugării plutesc ca-n gând. Ecoul zbaterii din lume, Este oprit de zidul gros, Tihna o găsești anume, Sfatul este cu
PENTRU CEI CE NU SUNT ACASĂ DE SFINTELE PAŞTI. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360246_a_361575]
-
cerul de durere, Mătăsuri se unduiesc în vânt, În lume e multă tristețe, Și lacrimile curg pe pământ. Tu Doamne, privește spre lume, Și curățește-ne prin ploi, Speranțe în raze de soare, Îndreaptă Tu către noi. Miros de flori Miros de flori de câmp și smirnă Și glas de clopote cântând, Ce liniște! Ce pace divină! Călugării plutesc ca-n gând. Ecoul zbaterii din lume, Este oprit de zidul gros, Tihna o găsești anume, Sfatul este cu folos. Asceza o
PENTRU CEI CE NU SUNT ACASĂ DE SFINTELE PAŞTI. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360246_a_361575]
-
dintre camere, apoi o lăsă să alunece ușor pe lângă trupul său și cu ajutorul unui chibrit aprinse lampa din bucătărie. Pătru scormoni după câțiva tăciuni aprinși din vatră, îi puse pe un făraș de tablă și presără câteva bobițe de tămâie. Mirosul plăcut al acesteia invadă ambele încăperi. În urma sa veni Elena cu sticla cu agheasmă și stropi pereții, ferestrele, ușile și tavanele. - Acum te bagi liniștită în așternut. Eu trag o raită prin gospodărie să văd cu ce neghiobii ne-a
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
în așternut. Eu trag o raită prin gospodărie să văd cu ce neghiobii ne-a însemnat Aghiuță. - Nuuu! - strigă disperată femeia și se aruncă din nou în brațele sale. - Nu te îngrijora, în casă nu mai pătrunde fiindcă fuge de mirosul de tămâie și nu-i place apa sfințită. Bărbatul deschise ușa la intrare fără să mai aștepte aprobarea femeii. Aceasta îngrozită se ținu scai după el. Din prag cu pușca în mână somă: - Sarsailă, mai ești aci? - și descărcă în
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
am avut. Tot cu ani în urmă umblau bătrânele pe stradă cu legăturile în mână, câteva rădăcini legate cu foaie de porumb sau cu elastic de bani, după cât s-a modernizat fiecare. Nu aș putea spune care e efectul, dar mirosul rădăcinii de iarbă mare e inconfundabil, deși planta nu are nimic spectaculos în înfățișare. În tot cazul, m-am conformat unei legi, n-am spălat rufe de bărbat sâmbătă, așa zice folclorul. Popa n-are treabă cu de astea, în
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie () [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]
-
din anii ‘80 era nemulțumită de faptul că partidele trimiseseră persoane în vârstă ca membri în biroul electoral și i se părea că nu își poate face treaba cu ele. La Ialoveni ne-am oprit la fabrica de vinuri, unde mirosul de alcool făcea o combinație perfectă cu frigul din sala de votare. Un reporter de la o televiziune națională transmitea chestiuni cât se pot de banale, fără numere, fără statistici, fără nicio minimă cercetare. Președinta secției de votare discuta cu o
am fost la secția de votare cu palmieri, am cumpărat Chișinău Tare, 7% alcool, și am căutat alegători găgăuzi () [Corola-blog/BlogPost/338228_a_339557]
-
să ne despartă. Concluzia finală după argumente și contr-argumente a rămas aceaeași: nu putea să fie alta decât soacra ei. În final am respirat și eu ușurată; deci Gigi tăcuse ca și gândacii care, în loc să moară în borcan, muriseră în mirosul de “dedete”, dar satisfăcuți că imprăștiaseară și ei teroarea în mamele noastre. Acum aveam un secret pe care ni l-am jurat a doua zi să nu-l divulgăm, indiferent ce s-ar întâmpla între noi în viitor. Din păcate
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
dacă mai dansezi cu mine’. ‘Invită-mă! N-am mai dansat de mult...’ Îmi potrivesc pașii cu ai lui. Instinctiv. Cu duioșia cu care îi cânt în strună. Și îi pufăi la ureche. Îi trec pe sub braț. Mă înnebunește cu mirosul lui. ‘De cât de puțin avem nevoie pentru a fi fericiți!...’ ” (Liftul) În ciuda, sau poate tocmai datorită acestei situări a poveștii în reverie sau vis („Viața e un vis”, Aleea personalităților; Calder ó n de la Barca, La vida es sueño
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
ia razna spre adolescență: "Joacă-te cu mine!" "Eu am fost cea mai frumoasă." Îmi răsare, răzând, în cale o năzbâtie cu plete zambile, cu o rochiță albastră, presărată cu viorele aduceri-aminte, se joacă, zglobie, în curtea părintească. Îmi simte mirosul de liliac înflorit ce-mi inundă ochii, precum inunda odăile din acele primăveri. Mă privește, oarecum mirată, dispare indiferentă, fără griji, continuându-și jocul. Strigă: “Tăticule, a venit o tanti la noi!” Ce frumoasă ai fost copilărie! Gândul se mișcă
SURÂS de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358257_a_359586]
-
pe însușirile și calitățile native ale degustătorului, pe de-alta. Prestigiosul autor consideră că o însușire esențială a degustătorului este vocația, fapt la care subscriu și directorii Cramelor din Recaș: acuitate senzorială, justețea percepțiilor gusto-olfactive, senzațiile vizuale de gust și miros receptate. Atât autorul „Marii cărți... ”, cât și specialiștii Georgiu și Iova sunt de părere că un degustător se formează de la vârsta de 20 de ani, când acuitatea senzorială are un nivel relativ staționar, timp de aproximativ încă 20 de ani
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
au profitat din plin de oferta organizatorilor dormind pe la umbră în incinta complexului Weekend, un ștrand imens și foarte-foarte curat! În zona rezervată festivalului a fost instalat un număr impresionant de toalete ecologice și dușuri. Cu toate acestea, din cauza caniculei, mirosul din jurul acestor WC-uri era de nesuportat, iar coada la dușuri uneori impresionantă! Pentru cei care au avut probleme, au existat corturi de prim-ajutor, iar echipajele Salvării circulau destul de des pe aleea principală, semn că o serie de tineri
Agenda2005-32-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284056_a_285385]
-
o greutate de 144,12 grame. Se presupune că fragmentele cele mai mari nu au fost găsite. Meteoritul a căzut în timpul zilei și au fost înregistrate numai fenomene acustice. Fragmentele erau reci, cu toate că aveau crusta neagră și răspândeau un puternic miros de pucioasă. Unul dintre fragmente (3,93 grame) se află la Muzeul Mineralogic din Cluj-Napoca. Meteoritul de la Moci, Cluj, a căzut în jurul orei 15, fragmentele sale răspândindu-se pe o suprafață eliptică de 15 kilometri lungime și 3 kilometri lățime
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]