6,060 matches
-
lui Al. Busuioceanu dovedesc că nu numai modernitatea, dar și tradițiile circulă. Concret, tradițiile dacice (mai ales nemurirea sufletului) au fost reluate succesiv în istoria și mitologia Spaniei medievale, desfășurate în extremitatea vestică a continentului. Bănuim că ceva din acea mitologie îi însuflețea și pe unii dintre exploratorii spanioli ai Lumii Noi, numită din 1507 America. După aproape două milenii, fiind în căutare de lucru, au ajuns în Spania foarte mulți români. Ei pot să construiască noi punți de cunoaștere și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Scrisori către un provincial; Destinul culturii românești, 160 p. Volum alcătuit de Al.V. Diță. 2. România în eternitate. Volum alcătuit de N. Georgescu, Editura Roza Vânturilor, București, 1990, 222 p. c) M. Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, ediție și note de M. Ursachi și P. Ursachi, Editura Junimea, Iași, 1992, 335 p. Recunoștem că, trimiterile la ideile lui M. Eliade nu le facem călăuziți de porniri polemice, în legătură cu simpatiile lui Eliade pentru lideri români sau străini de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
modalitate a apar tenenței comunitare, nu ca sentiment universal al raportării la celălalt. Ca o consecință, Taubes ajunge să numească Israelul „loc al revoluției“. Teologia politică iudaică, arată Taubes aici, este locul unde se manifestă plenar, pentru prima dată, istoria. Mitologiile orientale aveau mereu în fundal ideea cosmologică a eternei reîntoarceri. Poporul Domnului își primește însă revelația în pustiu, departe de neamuri, și, mai mult, știe că această revelație îi aparține în întregime. Din acest motiv, ea nu este un adevăr
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Experiența urbană funda mentală pare a fi, din această perspectivă, aceea a ne-iden tității orașului cu sine însuși, a rolului constitutiv pe care îl joacă marginalitatea și, în ultimă instanță, a deconstrucției mecanismelor tehnice, funcționaliste ale urbanului în scopul eliberării mitologiei sale constitutive. Benjamin percepe orașul ca experiență care este în același timp experiență a crizei: disoluție, pietrificare pe de o parte, amenințare pe de alta. Se poate spune chiar că experiența urbană nu survine decât acolo unde ea este în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Cele două abordări au menirea de a ilustra permisivitatea tematicii tradiționale a picturii românești la influențele simboliste și secesioniste. O temă comună romantismului, simbolismului și decadentismului, tema geniului, devine elocventă în reprezentarea poetului național, Mihai Eminescu, a cărui imagine cu mitologia aferentă își are debutul acum în registrul simbolismului și secession-ului, dar și a unui sentimentalism kitschizat precum în ilustratele en vogue ale lui Salmen. Câteva reprezentări naturaliste ilustrează dimensiunea lumească a suferinței poetului. Intrarea acestei figuri culturale prestigioase într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Theodor Cornel, Apcar Baltazar, Dimitrie Karnabatt, Tudor Arghezi, Francis Șirato, Adrian Maniu, Sigmund Maur etc. De asemenea, printre contextele luate în considerație este și cel al unui idilism sămănătorist, de care simbolismul se detașează păstrând însă ca reper folclorul ca mitologie populară de care uzează G.D. Mirea, Kimon Loghi, Ștefan Popescu etc. Simbolismul european, dar și cel al Central și Est-european reconsideră elementul mitologic și cel al folclorului național pe filiera sensibilității romantice, însă basmul, spre exemplu, servește unei ilustrări cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
românesc, Ileana Cosânzeana, așa cum revista secesionistă Ver Sacrum (Primăvara sacră) se referea deopotrivă la un ritual de inițiere și consacrare a tinerilor romani, dar și la simbolurile vernale ale noului val, iar Zolotoe Runo (Lâna de Aur) face apel la mitologia greacă, la călătoria argonauților sub îndrumarea lui Iason în căutarea Lânei de Aur, metaforă pentru idealul estetic al unei noi generații. Aparent, spațiul feeriilor este cel mai departe de categoriile negative ale simbolismului la confluență cu decadentismul, dar dacă acceptăm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolismul bestiarului mitologic medieval, atunci când îi resemantizează vocabularul fundamental și poncifele. "Natura fantastică a acestor fenomene, amplasarea lor și intriga în care au fost implicate, transmit senzații fără precedent. Astfel de configurații hibride au fost, desigur, mult timp utilizate în mitologii, de exemplu sub forma centaurilor, tritonilor și nereidelor, ale căror corpuri compozite ies din domeniul realului"13. Termenul de "sinteză" intră în mod avenit în bagajul terminologic al simbolismului în artele plastice, revendicat atât de caracterul polifonic al simbolismului literar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și decadență este diferența dintre mecanismul unei maladii și maladia însăși (...)"29 sau, altfel spus, "Decăderea este decadentă, pe scurt, când artificiul nu este folosit doar pentru a ascunde cât pentru a decora descompunerea"30. Așa cum Moreau coroborează elementele unor mitologii diferite, Holder își stilizează până la hieratism figurile plasându-le în spații abstracte etc.. "Un mijloc analog de exprimare îl constituia permutarea stilistică. Aceasta implica un amestec de stiluri diferite și, în cazul formelor istorice, accentuarea deliberată a anacronismului lor. Permutarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Punctul de dispersie al acestei coerențe îl constituie un sincretism stilistic care se face ecoul unui mixtum compositum mitologico-esoteric. Pictorul nu este interesat de construcția minuțioasă a unor scene istorice, ci de spații exotice, imaginare, întrebuințând elemente disparate ale unor mitologii care nu au aproape nimic în comun în afara unui simbolism difuz și pletoric. M. Bengesco opinează că Moreau rămâne profund îndatorat picturii quatrocentiștilor și a venețienilor Carpaccio și Bellini, iar de la primitivi îl influențează somptuarul și fastul decorativ în pictură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
blasfemic" al operei lui Moreau și un sens secret al transcendenței prin violarea celor mai grave interdicții identificând sursa sublimului decadent, sinteză a romantismului cu spiritul sadian trecută prin filtrul isteriilor și nevrozelor moderne: "Mergând la izvoarele etnografice, la originile mitologiilor, ale căror sângeroase enigme le compara și descifra, adunând laolaltă și topind într-una singură legendele provenite din Extremul Orient, metamorfozate de credințele altor popoare, el justifica astfel fuziunile sale arhitectonice, amalgamurile luxoase și neașteptate de subiecte, hieraticele și sinistrele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
coeziunii ansamblului, tensiune sesizată și de John Reed. M. Bengesco subliniază relația pe care pictura lui Moreau o întreține cu literatura, provenind din caracterul poetic al viziunii pictorului. Printr-o expresie plastică, M. Bengesco evidențiază încercarea pictorului de a sintetiza mitologiile, religiile, istoria în ceea ce ar putea constitui o ficțiune reprezentativă a unei idei într-un cadru imaginar. În mod evident, Moreau nu este interesat de recuperarea unui cadru istoric real, elementele unor culturi diferite se pot regăsi împreună într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
richesse necessaire". "Pictorul avea o viziune de poet asupra umanității: compozițiile sale se apropie de pictura literară; din fericire, idealul său a fost atât de înalt, că a știut să imprime o formă personală gândirii sale; el ne dă esența mitologiilor, religiilor, istoriei prin mijloace pur plastice"47. Cultul frumosului și al "luxului necesar" se acordă cu Inerția, în opinia lui Lucie-Smith. Moreau obține în pictură efectul pe care-l generează acumularea unei recuzite luxoase în poezia parnasianului Leconte de L
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asupra Greciei antice, așezată mai degrabă sub semnul arheologiei sau al filologiei clasice ca deplasare de la formă spre expresie 65. În opinia lui Rodolphe Rapetti, această descoperire devine o marcă a abordării böckliniene a temelor legate de antichitatea greacă cu mitologia aferentă. "Transpoziția böckliniană" își găsește echivalentul nu cu mult mai târziu în pictura lui Gustav Klimt, care merge mai departe cu arheologia estetică, în cultura preclasică, cultura miceniană. Dacă Rapetti sesizează la Böcklin un accent nietzschean "în această căutare a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în fața picturilor sale, pentru care pictorul va trebui să schimbe comanditarul. Böcklin conferă antichității un nou suflu, care îndepărtează abordarea de la o viziune clasicizantă, statuară, spre una picturală, de la o majestate sculpturală, spre o abordare organicistă. "Privirea lui Böcklin asupra mitologiei este de o originalitate radicală. În concepția sa estetică asupra Antichității, referința la statuar nu mai are locul primordial pe care-l ocupa de la Renaștere încoace. I se substituie o pictură care prin precizia detaliului, a prezenței fizice a anatomiei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din lichidul său primordial"100. Hygeia ca și Das Wissen sau Atena sau Nuda Veritas silește spectatorul la o confruntare lucidă cu viziunea existențială căreia ea îi servește de intercesor, cu umanitatea aflată sub semnul decadenței. Schorske se întoarce la mitologia greacă pentru a evidenția caracterul ambiguu, amfibiu al Hygeei, ipostaza antropomorfizată a șarpelui. Simbol falic cu conotații bisexuale, șarpele joacă, prin excelență, rolul de mediator între lumi. Cel de-al treilea tablou le depășește în virulență pe cele două, Klimt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
victimei devorată de vie; cele trei furii, eriniile Alecto, Megara și Tisiphone prezidează la împlinirea pedepsei. Cele trei au aspectul unor femei din societatea vieneză, însă pictorul joacă pe această ambiguitate a asocierii lor cu figurile mitologice. Extrase din spațiul mitologiei grecești, cele trei figuri justițiare refac contextul tragediei grecești și destinul personajului a cărui vină tragică constă în a nu înțelege sensul propriului său destin: Oedip. Cele trei furii indică o tramă oedipiană a unei victime lipsite de apărare și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
va face acest lucru, iar Rapsodiile române (1901-1902) și Sonata pentru vioară "cu caracter popular românesc" și Suita orchestrală Nr. 3 "sătească" constituie un bun exemplu al reușitei compozitorului român în valorificarea cultă a folclorului românesc. Mai mult decât atât, mitologia greacă va deveni o sursă de inspirație pentru talentatul compozitor, tragediile lui Sofocle, Oedip rege și Oedip la Colonos, fiind utilizate în acest sens. Premiera operei Oedip la care lucrase în anii 1921- 1931 a avut loc la Paris pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Oedip la Colonos, fiind utilizate în acest sens. Premiera operei Oedip la care lucrase în anii 1921- 1931 a avut loc la Paris pe 13 martie 1936, avându-l ca libretist pe Edmond Fleg. Folclorul devine echivalentul prestigios al mitologiei greco-latine, având în plus avantajul de a fi o cultură vie în măsură să ofere o amprentă identitară culturii moderne. Arta simbolistă românească va oscila ca pretutindeni în Europa între utilizarea bagajului mitologic greco-latin de întrebuințare cultă, un fel de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolistă românească va oscila ca pretutindeni în Europa între utilizarea bagajului mitologic greco-latin de întrebuințare cultă, un fel de lingua franca a artei plastice de la clasicism la simbolism, a bagajului mitologico-folcloric "național" deja pus în valoare de romantism și a mitologiei culte forjate cu sau fără ajutorul folclorului "național" și puse în circulație de marile culturi apusene. Printre cei care au știut să valorifice acest potențial artistic este menționat și Ștefan Popescu care expusese o serie de inluminuri și desene legate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care ea mai ales nu le uită, cum singur domnul Ștefan Popescu a avut ideea, figurile nemuritoare ale tradițiilor populare. Nu lor le-a împrumutat Grecia tipurile nemuritoare ale zeilor și eroilor săi? Folclorul este el altceva decât o mitologie încă vie, o sursă de inspirație inepuizabilă, unde arta nu are decât să se adape?"212. Nicolae Vermont abordează la rândul lui subiectele mitologice, însă și în cazul său devine sesizabilă o nuanțare în sens simbolist a academismului, atât al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai află Dem. Hârlescu, St. Luchian, D.N. Mantu, D. Palady, D. Sanielevici, Jean Steriadi, Pătrașcu, Verona, D. Aricescu, D.Basarab, Cecilia Cuțescu-Stork, Artachino, Șt. Popescu, Paciurea cu Beethoven și Brâncuși cu Pasărea Măiastră. Cum se poate vedea, Paciurea apelează la mitologia figurilor culturale emblematice precum Beethoven, în timp ce Brâncuși cu Pasărea măiastră valorificând un simbol funerar românesc, "pasărea sufletului"215, depășește orizontul simbolist-rodinian prin sublimarea elementului folcloric și a formelor ancestrale în arta modernă. Panoul decorativ al lui Loghi introduce în scenă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figură feminină posedă întreaga ambiguitate virtual punitivă a unei femme fatale, ambiguitate pe care personajul fabulos al folclorului românesc, Zâna sau Știma lacurilor, o întreține. Asemeni Ielelor, Frumoaselor, Vântoaselor, Rusalcelor din folclorul autohton sau a naiadelor, nereidelor sau sirenelor din mitologia greco-latină, Știma sau Zâna lacului dispune de fascinul unui erotism meduzant, fatal. Povestirea lui Vasile Voiculescu, Lostrița, sau povestirile lui Mihail Sadoveanu, care refac un spațiu fabulos, mitologic, Nada Florilor, sunt populate cu ființe înzestrate cu o periculoasă putere de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Smigelschi (1866-1912), marcat asemeni lui Kimon Loghi de pictura lui Arnold Böcklin, Franz von Stück, face o primă călătorie la München, în 1897, ca apoi să viziteze în repetate rânduri Viena și Dresda -realizează compoziții cu subiect fantastic, în care mitologia greco-latină acompaniază discret temele folclorului authton. Din cele patru cicluri care poartă amprenta simbolismului, Îngerul morții (1910-1911), Quartetul (1900) și Corul de copii, Hora ielelor (1900, Muzeul Brukenthal, Sibiu), ultimul este dedicat acestor creaturi fantastice ale pădurilor, făpturi feminine de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
authton. Din cele patru cicluri care poartă amprenta simbolismului, Îngerul morții (1910-1911), Quartetul (1900) și Corul de copii, Hora ielelor (1900, Muzeul Brukenthal, Sibiu), ultimul este dedicat acestor creaturi fantastice ale pădurilor, făpturi feminine de o frumusețe stranie. Prezente în mitologia populară, Ielele țin locul sirenelor, naiadelor, nimfelor și feminității acvatic-silvane din mitologia greco-latină, exercitându-și farmecul funest în special asupra bărbaților. În credința populară este interzis acestora să tulbure horele pe care zânele, în deplină nuditate, le întind în mijlocul pădurii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]