4,567 matches
-
la Galați și deservea cîteva localități mai importante ale județului. Cele mai multe comune și sate erau însă legate prin drumuri de pămînt, greu utilizabile cînd erau desfundate de ploi sau cînd se topeau zăpezile. Populația județului era compusă în majoritate din moldoveni, cum le plăcea lor să se numească. Satele cu bulgari, găgăuzi, ruși se aflau mai mult în sudul județului. Cîteva localități, cum erau: Comrat, Cimișlia, Chițcani aveau peste 3 000 de locuitori și formau importante tîrguri. Agricultura era ocupația de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
II-a de liceu (se anunță în comunicatul privind bacalaureatul lui). De fapt, la 14 septembrie 1933, Carol al II-lea a hotărât ca, în anul școlar 1933-1934, clasa Marelui Voievod Mihai să fie completată cu „încă patru elevi: un moldovean, un bănățean, un ungur și un sas”; cursurile școlare vor începe la 23 octombrie, întrucât între timp Mihai va face o călătorie la Londra unde se va întâlni cu mama sa. Duminică, 17 septembrie. La ora 10, Mihai ia parte
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
peste 86% din totalul populației. Protestele boierilor moldoveni și ale mitropolitului Veniamin Costache din anii următori împotriva acestui rapt teritorial nu au avut niciun rezultat. Până în anul 1825, adică în timpul țarului Alexandru I, Basarabia a avut o oarecare autonomie, când moldoveanul Scarlat Sturdza a fost numit guvernator civil. Dar țarul următor, Nicolae 1 (1825-1855), a desființat acea autonomie și a început o politică de rusificare a Basarabiei cu ajutorul administrației, justiției, armatei, școlii și bisericii. În anul 1871 Basarabia a devenit o
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
1777, când domnul Moldovei, Grigore al III-lea Ghica, a protestat împotriva acestui rapt teritorial, sultanul a poruncit uciderea lui la Iași. Stăpânirea austriacă asupra acestei părți de Moldovă a ținut 143 de ani (1775-1918). Pentru a-i face pe moldoveni să uite că teritoriul răpit este moldovenesc, i-au zis Bucovina, adică Țara pădurilor de fagi. Bucovina s-a menținut ca provincie austriacă distinctă până în anul 1786, când a fost inclusă în provincia Galiția. În timpul Revoluției de la 1848, românii bucovineni
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
câtorva creații muzicale al Laurei Lavric: Tare-mi place ca să joc; Joacă, bădiță, cu foc; Vai de omul cel sărac; Struguraș, mustos; La bătută, măi băieți! Discografia: "S-o dat o veste aseară" (lansat în 2002, 2005), "Hai, la sârbă moldoveni!" (lansat în 2002). Album (în 2006): "S-a dat o veste de nuntă", care conține nu doar cântece de nuntă, ci și melodii pe care L.L. le-a compus, inspirându-se din lumea satului ei (Costișa), sau din viața sa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și Roman, nu mai spun! Trecusem munții cu ea de la Sucevița la Moldovița, pe Valea Uzului, pe Transfăgărășan, prin Obcinile Bucovinei, prin culoarul Rucăr-Bran, prin Oituz. Mă atașasem de mersul pe bicicletă, mai ales din studenție. Drumurile dintre Roman și Moldoveni (aprox. 40 kilometri) erau scurte față de plimbările în locurile din preajma Romanului singur, cu Cristel, Claudiu, Mircea sau cu George. Îi modificasem aspectul și culoarea, dar n-am mai folosit-o după apariția fetiței mele, celelalte preocupări trecând pe locul doi
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
la care s-ar fi adăugat cheltuielile pentru mâncare, dormit, vizitat muzee. Nu era imposibil să strâng banii, rămânea opoziția mamei, care în plus, în clasele mari voia să-mi știe canalizate preocupările doar spre școală. PRIMELE TRASEE CU BICICLETA: MOLDOVENI, ROMAN; VALEA URSULUI Uneori, în perioada liceului, ieșeam seara să-mi plimb pașii pe străzile orașului. Aveam ochi numai pentru colegii și colegele pe două roți, în grupuri de două, trei sau chiar mai multe biciclete. Evident, nu se limitau
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
timp, dar voiam să merg numai cu bicicleta). I-am telefonat lui Mircea și ne-am înțeles să ne întâlnim la barajul de pe Valea Uzului. De acasă, după ce cu ajutorul unui vecin s-a remediat defecțiunea, la drum spre Buhuși prin Moldoveni! Eram încântat de perspectiva celor 900 de kilometri, numai că gențile fiind din carton în interior, făceau zgomot, lovindu-se de bicicletă. Aveam strania impresie că fiind greutatea prea mare, se lăsa cauciucul, janta se lovea de asfalt și din cauza
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
numai că gențile fiind din carton în interior, făceau zgomot, lovindu-se de bicicletă. Aveam strania impresie că fiind greutatea prea mare, se lăsa cauciucul, janta se lovea de asfalt și din cauza asta mergeam cu grijă, adică foarte încet. La Moldoveni am lăsat umbrela și niște pantofi, să-mi ușurez bagajul. După serpentinele care sunt mai jos de Hociungi, cam prin dreptul "sondei” de gaz metan, un câine s-a luat de mine, încât am sărit pe partea stângă a bicicletei
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Creangă, la intersecția cu drumul spre Icușești, ne-am înțeles din priviri să pedalăm într-acolo. N-am apucat să spun că trebuia să revin acasă în jurul orelor 12.00, fiindcă stabilisem în familie să mergem cu mașina la Moldoveni. Drumul era pe lângă o pădure, cu Siretul în dreapta. Mai la deal, mai la vale, am trecut de Recea și pedalând de zor, ne-am trezit la Icușești. Fiind în doi, pe un drum pe care arareori trecea câte o
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
să pedalăm. La Roman am ajuns la ora 5 (17.00), și simțindu-mă cu musca pe căciulă din cauza întârzierii, primul lucru pe care l-am spus, a fost că plec să iau mașina de la garaj, să mergem la Moldoveni. Fetele mele se răzgândiseră. SĂBĂOANI, MIRCEȘTI - 2004 Destinația deplasării, deocamdată necunoscută. Pentru a-mi îndeplini o dorința mai veche, bicicleta a luat-o spre Săbăoani, prin spatele Petrotubului, trecând prin Cordun și Simionești. Drumul mi-a părut de data asta
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Petrom-ului, începusem să simt o oarecare oboseală. De fapt era vorba de puțină foame... Parcursesem mai mult de 50 km. (Roman - Săbăoani = 14 km; Săbăoani - Mircești = 7 km; Mircești șosea = 8 km, pod ȘcheiaRoman = 22 km., cu aproximație). LA MOLDOVENI - 2005 Duminică, știind că partenerul meu de bicicletă nu era în localitate, am luat-o, într-o doară spre satul bunicilor. Constatam cu mulțumire în suflet (împlinisem deja 47 de ani), că mergeam în același ritm ca în studenție. De
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Foc”, fiindcă rezista la băutură. Cel mai bătrân dintre proprietarii cu care stătem pe malul iazului vizavi de "țuicărie”, era chiar acel paznic rău, dar eficient la vremea lui. Din discuțiile cu ei, George a tras concluzia că cei din Moldoveni sunt oameni cam răi. Am încercat să-i explicat faptul că trăgându-se din răzeși adevărați, erau mândri de originea lor și de aici și caracterul lor deosebit. După vreo două ceasuri petrecute în compania tătălui și a fiului de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
a îndepărtat cu unul dintre soldați, pe când Neamțul a rămas să ne supravegheze. 7. "AB OVO" sau RĂDĂCINI BINARE Suntem a patra generație din șirul descendenților care poartă numele Aciocîrlănoaiei Străbunica mea, rămânând văduvă și cu o casă de copii, moldovenii noștri au expediat substantivul propriu Ciocîrlan în cazul genitiv, prin intermediul particulei "a" și a sufixului "oaiei": Aciocîrlănoaiei. Tatăl meu s-a născut în comuna Grumăzești, așezare frumoasă și mare, de oameni gospodari, inteligenți și descurcăreți. Aici a urmat cursurile școlii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Mihai Nour, Alexandru Spânu, Gheorghe Gorunescu-devenit Penciu după eliberare-, Emil Maranduc, Enache Manea, Ioan Negoiță, Constantin Negoiță, Constantin Benescu, Trușcă, Pieptan, Stoicescu, Dincă, Constantin Popescu, Gheorghe Soare, Gheorghe Radian); Urziceni (Petre Ichim, Gheorghe Dumitreasa, Paul Mihăescu, Constantin Popescu, Nicolae Gheorghe); moldovenii (Titi Stoica, Dan Staicu, Nicolae Bordeanu, Vasile Alupei, Eduard Covali, Mircea Doroftei, Juncan, Paul Talea, Bărbosu, Pavlov, Ioan Lupeș, Petrică Măzăreanu); Deva (Ion Rațiu, Ciprian Stoica); Blaj (Alexandru Munteanu, Șandru, Dipșe); Călărași și Slobozia (Bardac, Vasile Ichim); Făgăraș (Țețiu, Pârvu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
demoralizarea cu care s-au întors, prin contrast cu elanul și voioșia cu care plecaseră, ceea ce sugera că ei se așteptau la o eliberare. După acest episod și-au intensificat încercările, dar singurii care au cedat insistențelor au fost doi moldoveni, Ioan Lupeș și Petrică Măzăreanu, spre surprinderea colegilor. La începutul lui iulie 1950, Spirea Dumitrescu a fost înlocuit cu un alt director, Negulescu, după ce Burada dispăruse și el din Târgșor. În curând avea să fie schimbată întreaga administrație, cu mare
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și doreau să îi consulte în privința modalității în care să o realizeze. În acest sens, Gebac urma să vină în camera 1-corecție ca să le citească o scrisoare din partea lui Țurcanu. Grupul lui Pătrășcanu, care nu era de acord cu intențiile moldovenilor, a stabilit să simuleze că dorm în momentul în care acest lucru se va întâmpla, pentru a nu intra în conflict deschis cu ei, și nu încape îndoială că Gebac a sesizat stratagema. De aici încolo, evenimentele s-au succedat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
variante diferite. Totuși, urmărind datele care rămân constante în toate mărturiile și declarațiile, putem reconstitui evenimentele certe, respectiv discuțiile pe argumente pentru și împotriva unei 'reeducări' (cum era numită în cameră), taberele care s-au format (pe de o parte, moldovenii Gebac, Cordun, Sofronie, Țurcanu, iar pe de alta, Pătrășcanu, Tacu, Soroiu, Blaga, Aristotel Popescu și Paul Dumitrescu), atitudinea lui Țurcanu, pasiv până la discursul lui Pătrășcanu, pe care l-a atacat cu prima ocazie, precum și bătaia generală, care a avut rolul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Astfel că, în seara lui 19 decembrie 1949, Dumitrescu i-a mutat, la cererea lui Țurcanu, pe Pătrășcanu, Sobolevschi, Gherman, Burculeț și Andronache la camera 4-spital, cea mai mare din penitenciar, care servise drept infirmerie. Sobolevschi a mers direct la moldovenii Gheorghe Roșca, Vasile Pușcașu, Constantin (probabil Adrian) Prisăcaru și Vasile Badale cu instrucțiuni din partea lui Țurcanu, în timp ce restul s-au amestecat printre ceilalți deținuți pentru a obține informații. În primele zile, Pătrășcanu a stat de vorbă, printre alții, cu Alexandru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un butoi ascuns ce conținea materiale legionare. Unul dintre cei aflați în cameră cu Caziuc la acest ultim episod relatează că Țurcanu le-a cerut victimelor lui Caziuc să îl tortureze, pentru a se răzbuna. Caziuc fusese închis, ca toți moldovenii, la Suceava, unde, se pare, s-a alăturat ODCC-ului chiar de la înființarea sa. Eliberat în 1954, după 6 ani de închisoare, a fost rearestat în 1956 și condamnat la 25 de ani de muncă silnică în procesul Vică Negulescu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
într-o încercare de a vedea care era atitudinea celor din cameră față de 'reeducare'. Imediat după sosirea sucevenilor, în aprilie 1949, contactele dintre aceștia și camera lui Pătrășcanu s-au stabilit prin Gheorghe Soroiu, care mergea zilnic la cei cinci moldoveni. După o săptămână, Soroiu i-a spus lui Pătrășcanu că aceștia sunt dintre cei care au făcut 'reeducare' la Suceava și se arată ferm antilegionari: Pătrășcanu l-a sfătuit pe Soroiu să nu mai meargă pe la suceveni, dar Soroiu nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost arestat din greșeală, motiv pentru care voia să iasă la administrație ca să-și clarifice situația, Pătrășcanu a hotărât să meargă și el în celula acestora, făcând astfel cunoștință cu Țurcanu. În mai 1949 s-a dus în celula moldovenilor și a vorbit cu Onișor și Gebac, observând că acesta din urmă nu prea vorbește când este întrebat de Bogdanovici. Pe la începutul lui iunie 1949, Soroiu le-a transmis colegilor de la 1-corecție că sucevenii sunt deciși să facă 'reeducare' și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1948. Anchetat mai bine de un an de zile, a fost condamnat de Tribunalul Militar Brașov în toamna lui 1949 și închis la Ploiești, Târgșor, Jilava, Pitești, Gherla, Poarta Albă și Peninsula-Valea Neagră. Ajuns la Târgșor în perioada în care moldovenii lui Stoian și Cobzaru încercau fără succes să impună 'reeducarea' în penitenciar, Rodas a fost considerat periculos de către autorități, motiv pentru care a fost izolat într-o cameră alături de alte vârfuri. A fost trimis apoi, vreme de două luni, la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ardeleni: Gh. Bariț și Aron Pumnul. Glasul Bucovinei devine și mai prezent după ce Gazeta Transilvaniei a lui Gh. Bariț este sistată de regimul maghiar. Deosebită atenție era dată și evenimentelor politice din Principatele Române Moldova și Muntenia. Bucovina răspunzând pribegilor moldoveni din Cernăuți înfierează „terorismul fără pildă al lui Mihai Sturza - atitudine care va duce la moartea ziarului, datorită intervenției consulului rus de la Iași la ministerul de interne „austriac”. Bucovina mai avusese întreruperi în activitate, în 1849, timp de două luni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cântul în cor, atunci când cei 60 de elevi de la Grădina de copii au început „Peal nostru steag!”... ...”Apelul fraților de peste Nistru” se intitula corespondența din Bucovina nr.16/1919: „Românii de peste Nistru au trimis celor din Basarabia următorul apel: „Fraților moldoveni, ruși și alte neamuri din Basarabia. Nu mai putem duce viața de suferință și chin la care ne-au adus anarhia de la noi. Lăsați goi și flămânzi, zilnic prădați de bandele bolșevice, copilașii noștri mor, femeile și fetele noastre sunt
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]