5,397 matches
-
sau mai puțin metaforică. Ceaușescu pierduse deja un atribut esențial al stalinismului: asasinatele în masă. Și nici nu a mai avut parte de înmormântare publică. Ce rămânea din stalinismul românesc urma să se dilueze, pas cu pas, în următoarele decenii: monopolul partidului unic, odată cu Iliescu, rolul conducător al Partidului Comunist, odată cu Constantinescu, stigmatizarea monarhiei, odată cu ultimul mandat Iliescu și regimul de putere personală, odată cu ultimul mandat Băsescu. Dat fiind eșecul neașteptat și șocant al politicii de violență simbolică, de minciună și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
unor aspecte de amănunt. Chiar dacă, în anumite privințe, nu-i împărtășim integral punctele de vedere, nu putem să nu-i recunoaștem dreptul de a le exprima și a le argumenta, pornind de la preceptul axiomatic că nimeni dintre muritori nu deține monopolul adevărului. În altă ordine de idei, modul tranșant și dezinvolt de abordare a unor aspecte istorice controversate de către autor are neîndoielnicul rost de susceptibilizare a lumii specialiștilor de a se apleca cu obstinație sporită pentru limpezirea lor. VICTOR SPINEI NOTA
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
se mai adaugă și calmul, generozitatea, amabilitatea, imaginația. Un aspect împotriva căruia finlandezii au dus o luptă destul de aprinsă a fost alcoolul, din acest punct de vedere Finlanda funcționând după un regim de semi-prohibiție, rafinarea și vânzarea băuturilor alcoolice fiind monopoluri ale statului. Cât privește viața privată, finlandezii nu sunt sentimentaliști, iar căsătoriile se realizează la vârste destul de tinere. Femeia ocupă un loc important în societate, acest lucru realizându-se încă de la 1906, când primește drept de vot. George Radu o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Inelului wagnerian dirijat de Georg Solti, vândut în 18 milioane de exemplare. În fapt, ceea ce a dispărut aproape sigur este sistemul în baza căruia funcționau cele patru mari corporații de discuri, Universal, Sony-BMG, EMI și Warner, ce dețineau și un monopol al pieții discului. Ceea ce s-a întâmplat pe parcursul ultimelor decenii este rezumat în spusele lui Nikolaus Harnoncourt, citate de Lebrecht: „În anii ’50 și ’60 aveai de a face cu personalități adevărate, un producător ce era responsabil și lua lucrurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
reprezintă plasamente mai sigure și mai rentabile decât societățile comparabile dar mai îndepărtate. Huberman (2001Ă a analizat deținerea de titluri a șapte baby bells , adică societățile regionale de telefonie rezultate din dezmembrarea în 1984 a ramurii de «telefonie locală» a monopolului american ATT. Pentru asta, el a folosit liste furnizate de companiile de telefonie oferind informații cu privire la numărul de acționari și numărul de acțiuni deținute în fiecare din statele federale, dintre care cele 48 de state acoperite de cel puțin una
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
reflecția asupra criticii aplicate practicii artistice la reflecția asupra critici ca practică artistică, Andrea Fraser vede critica de artă ca o practică etică de evaluare auto-reflexivă a modalităților în care participăm în reproducerea relațiilor de dominare care ar include exploatarea monopolurilor competenței și a altor forme de autoritate instituționalizată. Câtă vreme diviziunea muncii în lumea artei ar fi de fapt o diviziune a muncii de legitimare, sarcina critică a artiștilor ar fi aceea de a se angaja în critica instituțională. Cât
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
drepturile minorităților, violența domestică, dreptul la alternativă culturală, criza războaielor regionale, crizele umanitare, precaritatea, consumismul etc.. Membru fondator al grupurilor PAD/D274 și REPOhistory 275, Gregory Sholette pune în discuție vacuum-ul etic și politic în care s-ar manifesta monopolul economic și tehnologic, la care s-ar putea adăuga și cultura vizuală, în condițiile activității confuze a contra-culturii disidente 276. Sub presiunea unificării culturii vizuale cu industria modei, a turismului și cu noile tehnologii ale informației, în noua ordine a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
procedează la identificarea publicului particular căruia Richard Nixon se adresează, în seara de 3 noiembrie 1969, dar și a deciziei cu care acesta se confruntă, în urma intervenției discursive a președintelui. Hill începe cu o estimare revelatoare: "un președinte american deținând monopolul mass mediei la o oră de vârf atinge, potențial, un public de o sută de milioane de adulți cu istorii personale și opinii heterogene"218. Prin urmare, în mod evident, este imposibil ca președintele (să își fi propus) să convingă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și-au sporit accelerația, în mișcarea lor înspre confuzie"491. Astfel, au apărut tot felul de frustrări, constată Burke, în speță de partea celor care doresc să muncească și să câștige. La un moment dat, poate apărea vreun "deținător de monopol industrial sau financiar (care adăugirea mea), iritat de vocile contradictorii din parlament, să dorească pacea provizorie a unei singure voci, amplificată de organizațiile sociale"492. Îndemnat de modelul nazist, o astfel de persoană poate alege să "sprijine un grup de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ideea să deschizi și un debit de tutun, pe lângă alte munci pe care le făceai. Și unde? Tocmai în mijlocul târgului, încât, într-un raport al Protopopului C.Buțureanu, se spunea, printre altele, că te îndeletniceai cu meseria de „brevetariu la Monopolul tutunului în această urba Iași, strada Primăriei”. La 4 noiembrie 1872, dădeai un anunț în ziarul „Noul curier român”, cum că: „Localul meu de debit s-a strămutat cu începere de la St.Dimitrie, în strada Băncei, în colțul caselor de-
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
unde spune: „Deși nu era de branșă și ținea o tutungerie în strada Cuza Vodă, fosta Golia, peste drum de casa care a fost dărâmată pentru a se construi mărețul edificiu al Băncii Dacia, Zaheu Creangă mai vindea pe lângă produsele monopolului și operele popularului povestitor, ale fratelui său Ion Creangă, cu care semăna admirabil...” După atâta amar care ți-a umplut sufletul, iată că ți-a venit și matale apa la moară. Păi nu zice o vorbă că așa cum și-o
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
un nivel fără precedent, căpătând un loc central în dezvoltarea globală. Ce s-a întâmplat pe Wall Street în 1999-2000 cu acțiunile high-tech, de la boom la bust, e tot fără precedent. Pe plan global, se trece destul de greu de la un monopol occidental asupra înaltei tehnologii, care generează inegalități și frustrări, la un regim nou al proprietății intelectuale și al capacității de producție și comercializare. Acest proces dificil, accelerat și conflictual, va fi problema omenirii în următoarea perioadă. De exemplu, Intifada a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
continuă să se producă din când în când (El Mundo, 2000). Uniunea Europeană nu este un stat și asta se vede clar din exemplul anterior. Nu este, pentru că nu are caracteristica fundamentală care definește această formă de organizare, după Max Weber: monopolul violenței legitime. În conformitate cu proiectul unei Constituții pentru Europa din 2004, care nu a mai fost ratificat, chiar și în cazul unor încălcări grave ale tratatelor de către un stat membru, Uniunea nu se putea impune prin folosirea forței. Tratatul menționa cel
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în exercitarea atribuțiilor sale. Comisia reprezintă interesul comun comunitar și nu trebuie să se supună nici unui stat membru. Funcțiile ei sunt în special executive (funcții pe care le împarte cu statele membre). Ca organ de conducere politică, Comisia dispune de monopolul de inițiativă legislativă și poate interveni în orice moment pentru a facilita un acord în Consiliu, sau între acesta și Parlament. Comisia, gardianul tratatelor, supraveghează aplicarea regulamentelor și a directivelor aprobate de către Consiliu și poate face recurs la Curtea de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
după cum am precizat, garantează respectarea dreptului comunitar, interpretarea corectă și aplicarea tratatelor. Uniunea ca sistem politic și provocarea pentru politica comparată După cum am observat la începutul acestui capitol, UE nu este un stat în sens weberian, pentru că este lipsită de monopolul uzului legitim al forței fizice. Dar, așa cum arată și celelalte caracteristici pe care le-am discutat, nu este nici o organizație internațională clasică. De exemplu, regulamentele se aplică direct în statele membre, fără a fi necesară o transpunere, iar Parlamentul ei
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
tinde să devină procedura legislativă ordinară, Parlamentul dispune de dreptul de a fi consultat și de cel de veto. Procedura de consultare Procedura de consultare este adesea descrisă cu expresia "Comisia propune și Consiliul dispune". De fapt, Comisia Europeană deține monopolul inițiativei legislative în Comunitatea Europeană. Pentru a înțelege această putere de a stabili agenda (agenda-setting) ne putem gândi la jocul clasic care presupune împărțirea unui dolar (divide-the-dollar). În acest joc sunt doi jucători care trebuie să împartă un dolar. Unul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
instituție. În grafice am presupus că ambele instituții vor dispune de alternative proporționate de lobby-iști și Comisia va dispune de ele într-o măsură mai mare decât Parlamentul, dar nu am explicat de ce. Motivul este simplu. Comisia își rezervă monopolul de a face propuneri, iar sugestiile Parlamentului sunt utile numai atunci când sunt acceptate de către Comisie. Lobby-iștii care aleg calea Parlamentului vor avea mai puține șanse de succes decât cei care optează pentru calea directă la Comisie. Iar pentru ca propunerea
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
că este singura instituție aleasă direct de către cetățeni și, deci, cea despre care se presupune că ar trebui să se bucure de o mai mare legitimitate democratică, este totuși instituția cea mai slabă din triunghiul legislativ. Comisia Europeană dispune de monopolul inițiativei legislative comunitare, ceea ce îi furnizează o putere enormă de stabilire a agendei. În ceea ce privește Consiliul, acesta dispune de drept de veto în toate procedurile. În cele din urmă, Parlamentul, chiar dacă are dreptul de a fi consultat în marea majoritate a
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
4 cu normă redusă. Dar dacă obiectivul Parlamentului este acela de a se putea compara cu parlamentele din majoritatea sistemelor democratice, atunci extinderea codeciziei nu este de ajuns. Parlamentul nu dispune de inițiativă legislativă, care se află în continuare sub monopolul Comisiei Europene. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht în 1993, Parlamentul European poate solicita Comisiei să îi prezinte orice propunere legislativă pe care o consideră benefică. Totuși, această cerere nu este obligatorie, deoarece Comisia are de ales între
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
deoarece Comisia are de ales între a pregăti propunerea legislativă solicitată sau a respinge solicitarea. Acest lucru ar trebui schimbat dacă se dorește ca Uniunea să poată beneficia de puterea creativă a Parlamentului European. Dacă, dimpotrivă, nu se dorește eliminarea monopolului inițiativei legislative de care dispune Comisia, atunci ar mai rămâne posibilitatea de a crește controlul politic al Parlamentului asupra Comisiei. Dar cu aceasta intrăm deja în sfera politicii executive, de care ne vom ocupa în continuare. Capitolul 4 Politica executivă
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
unei decizii, o revenire la status quo-ul inițial să fie practic imposibilă, astfel încât statele rămân prinse în "capcana" propriei lor decizii. În cazul comunității, dacă problema apare din cauza unei devieri a Comisiei Europene, atunci este cu atât mai gravă, datorită monopolului de a introduce legislație de care se bucură aceasta, propunerile ei putând fi amendate numai în unanimitate în Consiliu. Așadar, când vine vorba de a corecta deviațiile executive ale Comisiei printr-o nouă legislație, supermajoritatea necesară în Uniunea Europeană nu este
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
o altă propunere. Prin procedura comitetelor de reglementare cu control, Parlamentul și Consiliul au drept de veto, chiar dacă acest veto solicită o majoritate calificată în Consiliu sau o majoritate absolută a membrilor care compun Parlamentul. La rândul ei, Comisia menține monopolul de elaborare a propunerii care, spre deosebire de ce s-a întâmplat în cele două proceduri anterioare, nu poate fi modificată de Consiliu. Procedura este asemănătoare procedurii legislative de codecizie din capitolul trei, chiar dacă cu o mai mare marjă de acțiune discreționară
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de premizele sale și încearcă să o ferească de influența Consiliului. Un executiv puțin responsabil Așa cum am văzut în acest capitol, Comisia Europeană este principalul organ executiv al Uniunii Europene. Această instituție dispune de importante puteri de conducere politică, prin monopolul de inițiativă legislativă comunitară pe care îl deține, precum și administrative, prin puterile delegate ei pentru aplicarea legislației. Din moment ce despre inițiativa legislativă am discutat deja în capitolul anterior, în acesta, m-am axat pe puterea de aplicare a legislației. Legislatorul comunitar
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
opri orice încercare de reformă, iar în cazurile în care se aplică regula unanimității, este de ajuns ca un singur stat membru să se opună. Problema "capcanei deciziei colective" este deosebit de gravă în sistemul comunitar, de vreme ce Comisia Europeană are un monopol aproape absolut asupra inițiativei legislative. Cea de a treia și ultimă formă de control, comitologia, este mai eficace dar totodată mai puțin democratică. După cum am observat, comitologia constă în supravegherea aplicării politicilor de către Comisia realizată de comitete de experți desemnați
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
activități economice implică automat crearea unei forme ascunse de ajutor pentru sectorul naționalizat și, în același timp, este incompatibil cu interzicerea (prevăzută în art. 53, acum suprimat) statelor de a introduce noi restricții dreptului de stabilire; naționalizarea are efectele unui monopol legal și încalcă deci obligația de a reordona progresiv monopolurile cu caracter comercial (fostul art. 37, actualul art. 31). În acest punct, judecătorul conciliator se adresează Curții. Pe 15 iulie 1964, Curtea Europeană de Justiție se pronunță în favoarea guvernului italian
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]