19,563 matches
-
mintea lui Xtyn fusese Zerri. Din multe puncte de vedere, tânărul era ceea ce îl învățase Alaana să fie și între ei existaseră doar puține diferențe de vederi. Numai noului său nume se împotrivise Alaana. Nu dorise să își spună Xtyn, motivând că nu înțelege ce înseamnă numele acela și că, de aceea, este speriată. - Crezi că ar trebui să accept să le devin Preot? Ce se alege atunci de planurile noastre, de... Este timp pentru toate. Nu ești încă pregătit să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
zise Bella plesnindu-se peste frunte. Am înțeles, ați urzit asta mai demult! - Nu, Sire. Noi avem încredere în Maestrul nostru, zise Heyyn Tars. Nu avem nevoie de explicații din partea lui, așa cum nu am cerut nici înălțimii voastre să ne motivați de ce doriți să atacați Tengysul. Viața noastră e simplă... Nu avem prea multe alegeri adevărate de făcut. - Și ce-o să faceți dacă mă opun? întrebă pe un ton pițigăiat Bella, care își vedea garda personală formată din doisprezece oameni sprintând
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fiecare zi, distruseseră mai bine de douăzeci de garnizoane ale clonelor, organizarea lor se prăbușise și mai mulți lideri îi ceruseră lui Durdrin să conducă din nou o forță de atac în măsură să recucerească Klemplantul. La început, acesta refuzase, motivând că dacă nici ei nu respectau Regulamentul, atunci era de așteptat ca nimeni să nu-l ia în serios. Insistențele fuseseră însă atât de mari, încît câțiva Johanssoni ajunseseră să-l întrebe ce anume se ascunde în spatele refuzului său de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
metodă teoriile recente ale literaturii și, în aceeași măsură, lingvistica. Schema cercului tipologic, în noua și mult mai sever formalizata ei configurație (vezi diagrama de la finalul volumului), va constitui o bază pentru a face mai clare relațiile, corespondențele și contiguitățile motivate de structura narațiunii. 1. Intermedierea ca trăsătură generică a narațiunii Prin definiție arta narativă implică o poveste și un narator. (Scholes și Kellogg, The Nature of Narrative) Oricînd este transmisă o știre, oricînd se relatează ceva, există un intermediar se
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și se învîrte la infinit. Persoana din Paris este mai presus de toate o persoană josnică, o profitoare și o aventurieră prădătoare de cea mai joasă speță. Ar fi ieșit singură de multă vreme dacă aceleași stări foarte nervoase care motivează și încurajează nu ar ține-o în loc, nu ar descuraja-o și nu ar întîrzia lucrurile în același timp. Este o invalidă deosebit de intensă și energică, totuși o invalidă, niciodată sigură pe ea dinainte 105. În ciuda faptului că ocazional apare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
față de soarta eroului său, poate simți afecțiune pentru acesta sau poate avea o antipatie ascunsă față de el. În anumite situații această atitudine poate de asemenea influența procesul narativ (ca o retorică a romanului, în sensul lui Booth), însă nu îl motivează pe narator să povestească în sens existențial. Din acest fapt putem deduce că o schimbare de roluri, probabil de la acela al Olimpianului omniscient la cel al martorului ocular și auditiv invizibil de la locul întîmplării sau invers, este mult mai ușor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
prezentării lumii interioare care corespund perspectivei exterioare sînt rezumatul și analiza experienței interioare oferite de un narator auctorial. Omnisciența auctorială este o condiție premergătoare acestei tehnici. Un narator la persoana întîi periferic, pe de altă parte, va trebui să-și motiveze cunoștințele legate de gîndurile oricărui alt personaj în afară de el însuși pentru cititor, probabil făcînd referire la modalitățile de comunicare și la afirmațiile corespunzătoare ale acestei persoane sau făcînd deducții referitoare la lumea ei interioară pornind de la gesturile, expresiile faciale și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
persoana întîi cu predominanța eului narator Situație narativă personală și situație narativă la persoana întîi, cu predominanța eului care trăiește, monolog interior Procesul comunicării ca în modelul relatare (Anderegg) Procesul comunicării ca în modelul narativ (Anderegg) Criterii de selecție evidente, motivate de personalitatea naratorului Criterii de selecție neevidente, zone de nedeterminare existențial semnificative Distanța narativă este marcată, preteritul epic are sens de trecut Prezentarea acțiunii in actu, preteritul epic își pierde înțelesul de trecut, în engleză impresia de in actu este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sau de amoniu și sunt secretate și de alți transportori. Intrarea în celulă se face prin intermediul unei proteine numită OCT (Organic Cation Tansporter), iar eliminarea la nivel tubular se face printr-un antiporter de tip cation organic/H+ și este motivată de gradientul de protoni stabilit de către schimbul Na+/H+. Cinetica transportului depinde de pH-ul urinar. 25.2.2. Reabsorbția apei și solviților la nivelul ansei Henle Ansa Henle este alcătuită din trei segmente cu funcționalitate distinctă: segmentul descendent subțire
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sentiment subiectiv al părților, fie afectiv, fie tradițional, că aparțin cu toții aceleiași structuri. Pe de altă parte, o relație socială va fi numită asociativă dacă și în măsura în care, ca formă a acțiunii sociale, este bazată pe o ajustare a intereselor rațional motivată, sau o înțelegere motivată similar. El identifică 3 cazuri pure are relației asociative: 1. Schimbul liber rațional pe piață, care constituie un compromis al unor interese opuse dar complementare. "De fapt, piața liberă și economia competitivă bazată pe ea, formează
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
competitivă bazată pe ea, formează cel mai important tip de influență reciprocă a comportamentului în termenii interesului propriu pur, atât de tipic economiei moderne" (Weber, 1993: 95); 2. Asociația voluntară pură bazată pe interesul personal; 3. Asociația voluntară a indivizilor motivată de aderarea la un set de valori absolute comune de exemplu o sectă orientată rațional, care ignoră interesele emoționale sau afective, dar se dedică unei singure cauze. "Relațiile sociale capătă caracter comunitar dacă și în măsura în care orientarea comportamentului social (...) se bazează
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cauze. "Relațiile sociale capătă caracter comunitar dacă și în măsura în care orientarea comportamentului social (...) se bazează pe sentimentul solidarității: rezultat al atașamentelor emoționale sau tradiționale ale participanților. Agregarea relațiilor sociale, pe de altă parte, este rezultatul reconcilierii și echilibrării intereselor care sunt motivate fie de judecăți de valoare raționale, fie de eficiență" (Weber, 1993: 91). În mod tipic, agregarea se poate sprijni pe un acord rațional la care se ajunge prin consens. În acest caz, arată Weber, comportamentul "agregat" va fi orientat fie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
relații între voințele umane. Tipologia propusă de gânditorul german este deosebită de clasificările evoluționiste sau istorice propuse de Comte, Marx și Engels, punctul de plecare fiind reprezentat de psihologia individuală. Termenul voință este vag aici, imprecis, desemnând "ansamblul mecanismelor care motivează și orientează conduita oamenilor unii față de ceilalți" (Rocher, 1968: 49). Voința organică cuprinde trei forme, potrivit diferitelor nivele de activitate cărora le corespund. În planul activității vegetative interne a organismului, voința organică este dorința; în planul activității animale, prin care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
politic al național-liberalilor a constituit baza unei decizii politice cu efect de bumerang pentru PNL și cu consecințe strategice pentru viața politică în general. Pe 11 aprilie 1992, Delegația Permanentă a PNL a hotărât retragerea partidului din CDR, Radu Câmpeanu motivând că o "alianță mamut de tip CDR nu se mai justifică decât prin dorința celor foarte mici de a deveni ... mari"34. Patru zile mai târziu, în cadrul reuniunii liderilor Convenției, decizia devenea efectivă prin refuzul liberalilor de a susține strategia
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Dar proiectul alianței liberalo-democrată a primit un imbold neașteptat, deși hotărâtor, chiar din partea adversarului acesteia. Scenariul alegerilor anticipate, lansat de premierul Năstase spre sfârșitul anului 2002 și care l-a pus pe acesta în conflict cu președintele Iliescu, i-a motivat pe liberali și democrați să caute căi de apropiere. Primul pas concret în această direcție a fost făcut la începutul anului 2003, când parlamentarii PNL și PD au convenit semnarea unor acorduri de colaborare legislativă pe 7 februarie la Cameră
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
unei alianțe politice. În timp însă, ele aveau să evolueze diferit. La două luni de la lansarea ei, președintele României a reluat tema anticipatelor, într-un interviu acordat agenției Reuters și preluat de BBC, de astă dată cu termene precise. Astfel, motivând că scrutinul parlamentar anticipat ar da guvernului un mandat mai puternic în lupta împotriva corupției, Traian Băsescu a apreciat că alegerile parlamentare anticipate ar trebui organizate după 25 aprilie 2005 data la care România va semna acordul de aderare la
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
prejudiciu de imagine. În contrast cu lipsa de responsabilitate a celor care au condus acest val de denigrări și acuzații mincinoase la adresa mea, doresc să-mi dovedesc încă o dată responsabilitatea, motiv pentru care am solicitat primului-ministru retragerea candidaturii mele"209, și-a motivat gestul Vosganian. Drept urmare, a doua zi, duminică 29 octombrie, premierul a trimis noua nominalizare românească pentru postul de comisar, după ce, în dimineața zilei, se consultase cu președintele pe această temă. E foarte adevărat că tot un liberal era cel propus
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
parte, dorind probabil să demonstreze că, într-adevăr, veghează la respectarea Constituției, așa cum chiar legea fundamentală i-o cere, inclusiv în cazul în care, nu-i așa, premierul este dispus a o încălca, președintele a anunțat că respinge procedura remanierii, motivându-și demersul în prevederile Constituției. Iată textul acestui articol: (1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. (2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
nu a mai demisionat după votul din Parlament, ci a decis să joace cartea victimizării politice. După un discurs nu tocmai reușit, ținut, într-o Piață a Universității puțin populată, chiar în seara de 19 aprilie, în care și-a motivat renunțarea la demisie prin faptul că până când Curtea Constituțională va constata oficial suspendarea sa, continuă să fie președintele României, Traian Băsescu și-a intrat perfect în noul său rol. Debutul l-a făcut pe 22 aprilie în cadrul unui miting pro-Băsescu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
platformiștii" se declarau în totală opoziție cu strategia conducerii PNL, atitudinea lor prefațând iminenta scindare a partidului liberal 296. Procesul a fost grăbit chiar de conducerea liberală care a anunțat represalii împotriva acelor liberali care vor susține platforma lui Stolojan. Motivând că platforma este "un proiect în afara PNL", care urmărește "pierderea identității liberale și, în final, dispariția PNL", membrii Biroului Permanent Central au decis, în ședința din 16 octombrie, să-i excludă din partid pe toți cei care se vor alătura
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului, în baza rolului șefului statului de a veghea la respectarea Constituției și a bunei funcționări a autorităților publice, definit ca atare de articolului 80 al legii fundamentale. Or, președintele Băsescu și-a motivat intervenția prin percepția publică negativă asupra doamnei Norica Nicolai cu trimitere directă la faptul că senatorul liberal a încălcat regulamentul Camerei atunci când, în urmă cu câteva luni, a intrat în sala de ședințe însoțită de o nepoată a sa căreia
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
pe lângă procuratura locală Oltenița, județul Călărași, doamna Norica Nicolai, încălcând legea, a reprezentat, în baza unei procuri, un cetățean străin, într-un proces de înfiere a unui copil din București. Procesul a avut loc la Tribunalul Călărași. Pentru a-și motiva fapta neconformă cu statutul de procuror, doamna Nicolai a invocat necunoașterea legii. La o lună după acest incident, doamna Nicolai a părăsit magistratura"333. Concluzia, formulată de președinte în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat emiterii comunicatului cu pricina
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Jurnalul Național, 5 februarie 2007, interviu realizat de Gabriela Antoniu. 224 Filosoful englez considera, acum patru secole, că starea naturală a omenirii fiind "războiul tuturor împotriva tuturor" (bellum omnium contra omnes), "omul este lup pentru oameni" (homo homini lupus). Hobbes motiva apariția statului ca urmare a unui "contract social" care să pună capăt acestei stări naturale. 225 Art. 95, Constituția României 2003, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003. 226 Aflat într-o vizită la Satu Mare, Ion Iliescu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
și negociere socio-culturală" și mai puțin un dat organic, stabil (Gavreliuc, 2003: 21) Un alt aspect esențial ce trebuie amintit referitor la acest concept este acela că identitatea colectivă este adesea conceptualizată în termeni de acțiune. Ea este cea care motivează actorii sociali să acționeze ca o singură entitate, în numele intereselor colectivității (Melucci, 1995: 46) Acesta este și motivul pentru care conceptul este adesea utilizat cu referire la și pentru a explica acțiunea colectivă. 3.1. Identitate colectivă în satul românesc
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
minoritate), sau atâta timp cât intervine criteriul geografic sau cel regional (noi românii din satul acesta / regiunea aceasta ne diferențiem de românii din alte sate / alte regiuni). O altă diferență între cele două concepte este aceea că grupul etnic este mai puțin motivat spre acțiune politică în sensul autodeterminării, în comparație cu națiunea (Mentzel, 2000). Etnia este considerată pre-politică, în timp ce națiunea are atribute specifice, cum ar fi: teritoriu consolidat, economie unificată, importanță acordată drepturilor cetățenilor (Cărăuș, 2003). Dacă înțelegem în schimb grupul etnic în sens
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]