3,559 matches
-
lucrare, neterminată, "Întoarcerea de la bâlci". Într-un moment decisiv pentru constituirea culturii României moderne — în poezie se afirma geniul lui Eminescu — Nicolae Grigorescu întreprinde o spectaculoasă înnoire a limbajului plastic. Cu o formație în care se recunoaște filonul tradițiilor picturii murale, de care se apropie în anii tinereții și deopotrivă, experiențele impresioniștilor, Grigorescu se manifestă în diverse genuri cu o autoritate mare. Influența covârșitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor lui a marcat și evoluția generației ce i-a urmat
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
mărfurilor se utilizează macarale montata pe șlep de asemenea în primele capitole figurina din paie nu a fost introdusă din păcate proiectul său nu a fost dus la bun sfârșit acest lăcaș de cult cu un ansamblu important de pictură murală a fost prima victimă a demolărilor regimului ceaușist Și astfel a aflat cu uimire că puținul care se cunoștea despre efectul plumbului asupra oamenilor era eronat densitatea bulelor în jurul unei urme este proporțională cu cantitatea de energie pierdută de particulă
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
dintre furnizorii importanți pe plan mondial de componente auto în timpul mareelor înalte doar câteva insule rămân deasupra nivelului mării principalele caracteristici ale sorbenților care au importanță pentru aplicațiile lor sunt a lucrat în ultima parte a vieții la restaurarea picturilor murale termenul provine din limbajul navigatorilor insemnând tâlhării sau jafuri pe mare iar la începutul epocii pliocene vegetația de savană este înlocuită cu landșafturile de silvostepă etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu a existat un singur supraviețuitor jumong a fost cunoscut
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
de trei ori. executată în acuarelă în anul 1901 are proporții mai impozante ca uleiul din 1895, expresia fiind mai vagă, de dor, însă figura este mai concretă, mai "lucrată" și nu beneficiază de aspectul decorativ al uleiului, specific picturii murale. Luchian nu a pictat niciodată portretul vreunei personalități a timpului său; mai mult decât atât a și refuzat indignat propunerea unui ministru de a realiza portretele familiei regale. La o analiză mai aprofundată, arta portretului lui Luchian se arată aparent
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
de Jean Cocteau. Pleacă la Roma împreună cu corpul de balet și se îndrăgostește de dansatoarea Olga Koklova, cu care se căsătorește în vara anului 1918. În timpul călătoriei în Italia, vizitează orașul Napoli și vechile ruine de la Pompei, unde admiră picturile murale romane. Picasso reintroduce stilul compozițiilor figurative, reprezentate naturalist, cu contraste de lumină și umbră. Desenul elegant se limitează uneori doar la reprezentarea contururilor corpurilor de femei sau copii ("Nud șezând", 1923). Coloritul amintește de perioada "roză" ("Arlechin cu mâinile împreunate
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
de mortar, imitând piatra fățuită, aparține deja formelor tipice arhitecturii Țării Românești. Portalul vestic cu decoruri în stil baroc brâncovenesc a fost așezat mai târziu, în 1715, în timpul scurtei domnii a lui Ștefan Cantacuzino. În proscomidiar s-au păstrat picturi murale din vremea edificării și din 1714/15, iar restul bisericii adăpostește picturi murale ale artiștilor academiști Constantin Lecca și Mișu Popp, din 1852. Turla a fost înlocuită în 1914. Mănăstirea Radu Vodă ("Sfânta Troiță") a fost ridicată pe vremea lui
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
vestic cu decoruri în stil baroc brâncovenesc a fost așezat mai târziu, în 1715, în timpul scurtei domnii a lui Ștefan Cantacuzino. În proscomidiar s-au păstrat picturi murale din vremea edificării și din 1714/15, iar restul bisericii adăpostește picturi murale ale artiștilor academiști Constantin Lecca și Mișu Popp, din 1852. Turla a fost înlocuită în 1914. Mănăstirea Radu Vodă ("Sfânta Troiță") a fost ridicată pe vremea lui Alexandru II Mircea (1568-1577), dar a fost distrusă deja în 1595 de Sinan
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
atunci Arhivele Statului, a fost distrusă. Din secolul al XVI-lea datează și biserica mănăstirii Mărcuța (1586-1587), o ctitorie pe plan triconc cu turlă pe naos a marelui vistier Dan. În 1733 biserica a fost reînnoită și împodobită cu picturi murale, iar din 1945 până în 1957 ea a fost restaurată. Alte importante mărturii ale secolului al XVI-lea, Biserica Alba-Postăvari și biserica Spirea Veche, au fost distruse în primăvara lui 1984. În epoca lui Matei Basarab a fost rezidită Mănăstirea Plumbuita
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
folosind proporții mai masive, mai ales în cazul unui monumental pridvor vestic. Interiorul bisericii a căpătat în secolul al XIX-lea un caracter unitar, prin înlăturarea zidului care despărțea pronaosul de naos și prin împodobirea cu un ansamblu de pictură murală în 1830. Deasupra ușii spre pronaos s-au păstrat imaginile ctitorilor din 1669. După mutarea mitropoliei de la Târgoviște la București în 1668, ea a devenit Catedrală Mitropolitană, și în 1925, după ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de patriarhie, Catedrala
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
demolată în 1985. Ea adăpostea mormântul lui Șerban Cantacuzino, biserica ei se distingea prin proporțiile armonioase și printr-o tâmplă bogat ornamentată. Tot o ctitorie a domnitorului Șerban Cantacuzino este și Biserica Doamnei (1683), care conține un ansamblu de pictură murală executat de zugravii Constantinos și Ioan. Unul din monumentele importante ale stilului brâncovenesc este biserica Mănăstirea Antim (1713-1715), o ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasică a stilului este reprezentată aici de o ornamentică bogată, caracterizată de motive florale, de
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
și 1483, în timpul pontificatului papei Sixtus al IV-lea, de unde îi provine numele. Capela se găsește în dreapta Bazilicii Sfântul Petru și este cunoscută în toată lumea, fiind locul unde se țin conclavurile cardinalilor pentru alegerea unui nou papă și datorită picturilor murale ale lui Michelangelo. Capela are o formă dreptunghiulară, măsurând 40,93 metri în lungime și 13,41 metri lățime, corespunzând - conform tradiției biblice - dimensiunilor Templului lui Solomon. Înălțimea este de 20,70 metri, plafonul este în formă de boltă, pereții
Capela Sixtină () [Corola-website/Science/298435_a_299764]
-
o întâlnește pe Valentina Brodski, numită de el ""Vava"". Se vor stabili la Paris în apatamentul Vavei, pe insula Saint Louis. Din anul 1966, locuiesc la Saint-Paul-de-Vence, lângă Nisa. Chagall merge de mai multe ori în Israel, unde realizează picturi murale în clădirea Knesseth-lui (Parlamentul) din Ierusalim. În ultimii ani ai vieții, Chagall continuă să lucreze neobosit. Pictează, se ocupă de sculptură, ceramică și litografie, proiectează vitralii. La solicitarea ministrului Culturii, scriitorul André Malraux, decorează între anii 1963-1964 plafonul Operei din
Marc Chagall () [Corola-website/Science/298459_a_299788]
-
p.57-64. · Artă românească din Transilvania în Epoca lui ᗠtefan cel Mare, în Pagini transilvane, 1, 1993, Cluj-Napoca, p.79-87. · ᗠcheii Braᗰovului - un remarcabil centru de pictură din secolul al XVIII-lea, în Ars Transsilvaniae, IV, 1994, p.67-81. · Picturile murale ᗰi icoanele, tezaur artistic al bisericilor de lemn din Maramureᗰ, în vol. Trasee turistice ᗰi istorice, Fundaᘰia Hanns Seidel, Bucureᗰti, 1994, p.100- 106. · Pictori ᗰi centre artistice din Munᘰii Apuseni în secolul al XVIII-lea, în vol. David Prodan
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
în ᘠările Române (sec. XIV-XIX), Bucureᗰti, 1968, în Studia Universitatis, Historia, 1969, fasc. 2, p. 153-154. · Ion Apostol Popescu, Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula, Ed. Tineretului, 1969, în Studia Universitatis, Historia, 1970, fasc. 2, p. 148-149. · Vasile Drăguț, Pictură murala din Transilvania (sec. XIV-XVI), Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1970, în Studia Universitatis, Historia, 1971, fasc. 1, p. 130-131. · Iuliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictură ᘰărănească pe sticlă, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1975, în Studii ᗰi cercetări de istoria artei, tom 24, 1977, p.
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Bucureᗰti, 1977, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXI, 1978, p. 502-503 (în colaborare cu Nicolae Bocᗰan). · André Guillou, Aspetti della civiltà bizantina în Iltalia, în Studia Universitatis, Historia, 1978, fasc. 1, p. 77-78. · Anca Pop Bratu, Pictură Murala maramureᗰeană, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1982, în Acta Musei Napocensis, XX, 1983, p. 927-928. · Horia Medeleanu, Valori de artă veche românească în colecᘰia Mănăstirii Sfanțul Simion Stâlpnicul din Arad-Gai, Editura Episcopiei Aradului, Arad, 1986, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
ori în afara acestuia. Pe scut nu se poate afla stema țării; de asemenea nu sunt permise reprezentări numai ale elementelor generale (vechile steme ale principatelor române, crucea, biserica, lupoaica capitolină, steagul țării etc.). Stemele localităților trebuie timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. Crearea stemelor se face în urma unui concurs public, la final alegându-se trei variante ce se supun atenției cetățenilor. În urma acestei etape, trebuie întocmite o serie de documente: Metodologia de elaborare a proiectelor de stemă a fost stabilită de către
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
După 1921, stemele orașelor au fost elaborate de către Comisia (consultativă) heraldică, aceasta având în vedere atât reprezentările tradiționale, cât și specificul local al fiecărei localități. Toate aceste steme prezintă elemente comune: scutul triunghiular curbat la bază, timbrat de o coroană murală cu un număr specific de turnuri: 1 pentru comune rurale, 3 pentru comune urbane (orașe), 5 pentru orașe reședință de județ și 7 pentru municipii. Orașele care au fost capitale ale principatelor române prezintă în creștet fie acvila cruciată, fie
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
abandonate. După 1992 s-a revenit treptat la simbolurile din perioada interbelică. Totuși, variante nou elaborate prezintă câteodată elemente heraldice reprezentative instituite în perioada comunistă. Stemele actuale au același tip de scut (triunghiular curbat) și sunt timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. De această dată, numărul turnurilor înseamnă: comună (1), oraș (3), municipiu (5), municipiu reședință de județ (7). Creștetul herburilor fostelor capitale ale principatelor au fost păstrate. Unele steme au eșarfă cu deviză (cum ar fi cazul Bucureștiului, Brașovului, Focșaniului
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
una peste ei. Stălpii încadrează trei goluri de uși ce permit circulația între încăperi. Iconostasul are o structură asemănătoare și este prevăzut cu uși împărătești la mijloc și uși diaconești în laturi. Pereții interiori sunt în întregime acoperiți de picturi murale databile la sfârșitul secolului 19, bine conservate. Biserica este ridicată din bârne de stejar încheiate în coadă de rândunică. Cimitirul se întinde în spatele bisericii în cuprinsul aceleași incinte. În cimitir se păstrează o colecție variată și valoroasă de cruci de
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
la București, iar trei ani mai târziu se căsătorește cu sculptorul Frederic (Fritz) Storck. Împreună au două fiice: Gabriela Storck, devenită arhitect, și Cecilia (Lita) Botez, ceramistă. Dupa întoarcerea în țară, devine tot mai interesată de artele decorative si pictura murală monumentală. În 1916 devine profesoară la catedra de arte decorative a Academiei de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa. Creează numeroase picturi murale in clădiri publice din București, dintre
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
interesată de artele decorative si pictura murală monumentală. În 1916 devine profesoară la catedra de arte decorative a Academiei de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa. Creează numeroase picturi murale in clădiri publice din București, dintre care cea mai importantă este marea frescă "Istoria Negoțului Românesc", realizată în 1933 în aula Academiei de Studii Economice. Continuă să expună în țară (la Tinerimea artistică, în saloanele oficiale și la expoziții de
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
După căsătorie, Cecilia și Frederic Storck construiesc în colaborare cu arhitectul Alexandru Clavel imobilul de pe Str. Vasile Alecsandri, nr.16, care devine căminul familiei. Construcția este încheiată în 1911, iar între 1913 și 1917 artista decorează interiorul cu numeroase picturi murale de inspirație simbolistă având ca subiect figuri feminine și o vegetație luxuriantă. Alege să picteze în encaustică, nu în tradiționala frescă, deoarece culorile obținute sunt mai calde și vibrante. Cuțescu-Storck își creează în această casă un impresionant atelier a cărui
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
de utilitate publica, iar în 1951 atelierele celor doi artiști au fost deschise ca muzeu de arta, familia a păstrând spațiul de locuit. În prezent imobilul poate fi vizitat si adăpostește Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Decorațiunile murale din propria casă au dovedit talentul Ceciliei Cuțescu-Storck și i-au asigurat mai multe comenzi importante. Prima a fost pictura "Agricultura, Industria și Comerțul" (1916) aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank, clădire situată pe strada Doamnei și proiectată
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
Muzeul National de Artă al României. Compoziția alegorică în format tondo se intitulează "Apologia artelor românești". În 1937 este invitată să participe la decorarea Pavilionului Românesc la Expoziția Internațională de la Paris cu compoziția "Petru Cercel și curtea sa". În afară de compoziții murale, Cuțescu-Storck a creat compoziții de factură simbolistă și peisaje pe pânză, în ulei și în pastel. Un exemplu important este tripticul "Țigăncile", intitulat si "Bucuria vieții". Pictat în 1911, însă din păcate distrus în timpul războiului, tripticul măsura aproape 3 x
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
13 septembrie 1957, New York) a fost un pictor român. A studiat la Academia Julian și la Școala națională de arte frumoase din Paris cu J.P. Laurens, cu care a colaborat la executarea unor cartoane de tapiserie și a unor decorații murale. Stoenescu a pictat scene de gen, peisaje, naturi moarte, remarcabile prin subtilitatea tonurilor gri („Natură statică cu lămâie”), dar a fost mai ales un portretist virtuos, excepțional prin darul exprimării laconice și prin viziunea distantă, solemnă, dar nu lipsită de
Eustațiu Stoenescu () [Corola-website/Science/308718_a_310047]