7,269 matches
-
care se ocupă de contracte futures pentru cumpărare de mărfuri. Are grijă de banii clienților, prospectează piața și face tranzacții doar prin telefon. Scoate sau bagă sute de milioane. Nu e o treabă ușoară. „În lumea asta sunt mulți oameni murdari. Îi miros de la prima vedere.“ Domnul Hayami e o persoană solidă. Nu are o privire fioroasă. Din când în când detectam o anumită hotărâre în privirea lui. Are ochi profunzi. Are părul scurt. Este bine făcut. Poartă haine negre. Trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
așa stau lucrurile. Se mai întâmplă să-și piardă toată agoniseala și să ajungă în mizerie. În perioada cu declinul economic, cum se întâmpla ceva rău la televizor, dădeau știri despre contractele futures. Politicienii... ne-au creat o imagine cam murdară. Acum nu mai dau astfel de știri. Nici eu nu știu care e adevărul. Poate va intra la apă. Sau poate, dimpotrivă, va crește valoarea investițiilor în tranzacții. Asta este partea interesantă a slujbei mele. Nu, nu am intrat în lumea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
-i iau interviul. „Mai sunt și motive penibile pentru care sunt chemat la un client. De exemlu: Disjunctorul nu mai merge și nu mai alimentează cu curent electric» sau «Fotocopiile nu ies clare» și, de fapt, sticla de deasupra e murdară.“ Până și eu pot face lucrurile acestea. De aceea îi rog să fie mai atenți. Expresia feței denotă o bunătate înnăscută. Se autodefinește ca fiind: „O persoană optimistă. Nu mă gândesc la aspectele negative.“ A stat singur lângă omul căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de muncă pe șantier i-am zis în față șefului meu, Naropa (Nagura Fumihiko): «Nu mai pot.» Nu prea am forță fizică și îmi era din ce în ce mai greu. M-au trimis la Deparatmentul Economiei Casnice. Făceam pregătirile pentru masă, strângeam lucrurile murdare. Nu-mi plăcea. Mi-a fost destul de greu să mă acomodez cu viața asta, însă era o misiune încredințată de guru, mă străduiam pentru acest act de devotament. Între timp am intrat în rutină. Mulți renunțau pe parcurs. Munca de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
cald, dar încălzirea mergea. Mă puneau să beau din sticle de pastic o băutură specială făcută de Aum. Transpiram foarte tare. Prin asta parcă încercau să scoată ceva rău din mine. Normal că nu aveam acces la baie și eram murdar din cap până-n picioare. Nu aveam toaletă, doar o ploscă. Eram aerian și nu puteam gândi. - Bine că n-ați murit. Ar fi fost mai ușor dacă muream, iar atunci chiar îmi doream asta. Vedeți, când omul e pus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
salvat. Am fost dezamăgit. Pe atunci cartea Prezicerile lui Nostradamus era în vogă. Știți, presupunerea că în 1999 rasa umană va dispărea. Era o veste bună pentru mine, deoarece uram lumea. În sfera politicii Tanaka Kakuei era corupt, făcea treburi murdare, în lume funcționa principiul inegalității - cel slab nu va fi salvat niciodată. Când mă gândeam la limitele societății, la limitele oamenilor, deveneam și mai deprimat. Voiam să împărtășesc cuiva sentimentele mele, dar toată lumea era prea ocupată cu studiatul, ori voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de fete. Acolo mă distram așa cum fac toți. Nu eram interesată de băieții de vârsta mea. Toate mă întrebau dacă am un iubit, dar eu nu înțelegeam la ce e bun unul. Băieții de vârsta mea mi se păreau libidinoși, murdari. Nu mă uitam la ei. Murdari, împuțiți. Ce era de făcut cu ei? - Aveați vreo pasiune? Vă plăcea să faceți ceva în mod deosebit? După ce terminam școala mă duceam să mă uit la haine de firmă, să fac cumpărături. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
fac toți. Nu eram interesată de băieții de vârsta mea. Toate mă întrebau dacă am un iubit, dar eu nu înțelegeam la ce e bun unul. Băieții de vârsta mea mi se păreau libidinoși, murdari. Nu mă uitam la ei. Murdari, împuțiți. Ce era de făcut cu ei? - Aveați vreo pasiune? Vă plăcea să faceți ceva în mod deosebit? După ce terminam școala mă duceam să mă uit la haine de firmă, să fac cumpărături. Nu făceam nimic ieșit din comun. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
el mi-ar fi dat ordinul să împrăștii sarinul, cred că aș fi fugit. Mai întâi l-aș fi întrebat de ce trebuia să fac asta, iar el probabil că mi-ar fi răspuns pe un ton dur: «E un lucru murdar, dar important pentru sectă și vreau neapărat ca tu să participi.» Mi-aș fi ascuns sentimentele într-un colțișor al inimii, aș fi acceptat pe moment, apoi aș fi fugit chiar înainte de atac. La fel cum Hirose (Kenichi) a încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
clatină de vin, și băuturile tari îi amețesc; preoți și prooroci sunt îmbătați de băuturi tari, sunt stăpîniți de vin, au amețeli din pricina băuturilor tari; se clatină cînd proorocesc, se poticnesc cînd judecă. 8. Toate mesele sunt pline de vărsături murdare, și nu mai este nici un loc curat. 9. Ei zic: Pe cine vrea el să învețe înțelepciunea? Cui vrea să dea învățături? Unor copii înțărcați de curînd, luați de la țîță? 10. Căci dă învățătură peste învățătură, învățătură peste învățătură, poruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și de inimă albastră. Bătrânul îi privi o clipă cu invidie pe acești bărbați știutori și umblați, care văzuseră de toate pe lumea asta, cu retina tocită și bătătorită ca o toacă de schit. Băiatul de prăvălie, cu un șorț murdar și lung până la glezne, nu mai prididea cărând vinul cu vedrele dintr-o subpământă noroită de poșirca vărsată. Cârciumarul îl punea să fluiere, ca semn că nu se cinstește din licoare. Când obosea pierzându-și suflul sau când era acoperit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
un mușuroi de furnici în panică. De cu seară, la lumina făcliilor, nomazii înălțaseră de la pământ un soi de schelet de pasăre răpitoare din scânduri și stâlpi priponiți cu lanțuri și odgoane. Acoperiseră apoi eșafodajul cu o pânză de cort murdară, peticită și subțiată de vreme. Copii chilugi, veniți în zori, îi ridicau cu teamă poalele pentru a surprinde vrăjiți, cu o clipă mai devreme, spațiul acela tainic cu lumină puțină și aer rarefiat. Vântul umfla și zbătea pânza cortului, ca și cum
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
lui, dar pentru a obține cantitatea necesară îi trebuia timp de care iarăși nu ducea lipsă și singurătate. Refuză să muncească, motiv pentru care fu băgat într-o carceră fără lumină, în care băltea în permanență o apă rece și murdară. A râcâit cu unghiile mortarul, reușind să desprindă din zidăria celulei o bucată de gresie, cu care își hârșia în fiecare noapte călcâiul pentru a obține câteva fire de praf de aur. Se oprea când gresia ajungea la os și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
smuls din cercevea și îi aplica fierbinți pe rană, pentru a-și domoli durerile insuportabile. După șapte ani de trudă, la capătul puterilor, fără sânge în vine și fără lumină în ochi, îl îngrozi pe Patruțâțe dezvelind din niște zdrențe murdare un bulgăre de pilitură de aur năclăită în sânge închegat. Temnicerul își ținu promisiunea. Îl scoase pe Zlota din ocnă în butoiul în care se deșerta murdăria din hârdaiele din celule. Drumul pe jos până în târgul de baștină dură aproape
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
memoria logodnei sale seculare cu apa râului Memoria obiectelor limbaj straniu și cod secret, interzis îndeobște pământenilor! Locurile în care, cu predilecție, îi plăcea Bătrânului să cotrobăie erau podurile caselor vechi, cu aerul lor stătut și lumina cernută prin hublouri murdare, cu liniștea lor de temple părăsite în grabă, prin care timpul abia se mai târâie cu foșgăit imperceptibil de cari și molii. îl fascina aglomerarea aparent dezordonată de sipete, boarfe și vechituri, de care nimeni nu mai are nici o nevoie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să se amestece, diferite soiuri de nasturi, mărgele, semințe sau alt tip de obiecte mărunte. Pe capac avea o etichetă pe care cineva scrisese caligrafic, dar tremurat, cu cerneală violetă, următorul text: Biografia gornistului cu vertebră de delfin. Îngălbenită și murdară, hârtia supsese cerneala, făcând irizații și cuvintele erau destul de greu de citit. în fiecare casetă erau unul sau mai multe obiecte ce păreau înșiruite fără noimă. Acum își dădu seama Bătrânul că acest amalgam de obiecte putea fi citit de la
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
e bun doar pentru amărăștenii care l-au votat pe politician punându-și toată nădejdea în el. Spitalul acesta din țară, de a cărei stare politicianul e responsabil direct după atâția ani de guvernare, rămâne tot mai dărăpănat și mai murdar, un lucru neînsemnat înțepenit într-un discurs demult uitat care a adus voturi. Dar de când Băsescu a pornit serios la treabă pentru a-și rescrie sloganul electoral și din „Să trăiți bine” doar printr-o mică modificare a reieșit noua
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pornit serios la treabă pentru a-și rescrie sloganul electoral și din „Să trăiți bine” doar printr-o mică modificare a reieșit noua lui dorință asupra poporului acesta, dorință arzătoare care sună simplu: „Să muriți bine”, spitalele acestea așa cum erau, murdare, sărace, părăsite de medici, controlate de stafilococi, aveau încă avantajul că mai există. Dar guvernul nu doarme, lucrează mereu și o să vedeți că și acest minim avantaj se va subția. Azi, adică la ora la care scriu, statistica spune că
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
decât punând la sănătate reprezentanții unei nații, care de foarte multă vreme au în doctrina lor militară (!!!) folosirea îmbolnăvirii popoarelor adverse, prin infectarea lor voluntară. Și chestia aceasta au preluat-o cred, ca și pe alte treburi din acestea extrem de murdare, tot de la americani. Este de acum de notorietate și nu mai trebuie nici un fel de dovadă afirmativă că prin asemenea mijloace poporul american, a decimat populația autohtonă de indieni (piei roșii) de pe teritoriul actualului stat american. Cum nu reușeau să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
am apropiat, m-a întrebat cu aceeași voce aspră de mai înainte: - De ce să nu iau pe locotenentul X? Așa a trecut toată noaptea ceea grozavă: cu succesive răciri și, după câteva lemne, încălziri ale camerii, cu ceaiul de culoare murdară mereu repetat, cu îmbrățișările noastre fierbinți, și apoi cu întrebările reci și închizitoriale. Dimineața îi pleca trenul de cu vreme. S-a îmbrăcat în grabă și am fugit, ca să nu întîrziem, până la gară, prin troiene, amuzîndu-ne fără să vrem de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nimic! Nu știu de era adevărat. În orice caz, tonul ei demonstra că o preocupase gândul acesta. Ce departe eram, așadar, de muntele de la Sinaia de pe care trebuia să se arunce în spațiu! Apoi, nenorocită: - Dar în afară de aceasta, toată sunt murdară! Cum mă maiprimești tu când toată sunt murdară! - Cum ai putut să-ți dai gura lui? - Nu, asta nu, tu știi că mie nu-mi place asta! (Aluzie la buza eiinferioară, care sângera imediat.) De ce spunea asta? Voia, cu toate
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
caz, tonul ei demonstra că o preocupase gândul acesta. Ce departe eram, așadar, de muntele de la Sinaia de pe care trebuia să se arunce în spațiu! Apoi, nenorocită: - Dar în afară de aceasta, toată sunt murdară! Cum mă maiprimești tu când toată sunt murdară! - Cum ai putut să-ți dai gura lui? - Nu, asta nu, tu știi că mie nu-mi place asta! (Aluzie la buza eiinferioară, care sângera imediat.) De ce spunea asta? Voia, cu toate îmbrățișările nebune ce-mi veneau acum, totuși să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
că e un ofițer în armata română și că vila roz îi aparține. Dar niciodată n-am avut ocazia să-l cercetez mai de aproape și nici n-am voit să limpezesc misterul. Prin fața casei noastre trece un râuleț destul de murdar, care se lărgește brusc și se varsă în marea de aproape. Marea pe aici, strânsă bine în golf, este destul de cuminte, nu se înfurie niciodată, cel puțin în anotimpul acesta, așa că râulețul rămâne în fiecare zi identic. Pe dânsul se
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
poate calma, ca să-mi ocup timpul în mod obligatoriu - căci literatura îți permite toate libertățile - am intrat la bancă. Se poate spune că am fost o funcționară exemplară. Păstrez de acolo, până la mormânt, imaginea șefului meu, un bătrân cretin și murdar, care mă tortura zilnic, pufăia tot timpul o țigară proastă și scuipa pe jos. Aveam un mijloc fericit ca ocupațiile mele să mă scoată la aer: puneam sechestre. Nimeni nu va ști ce înseamnă a pune sechestre, cel puțin în
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de obicei palid, sau atâtea ore de comun acord între noi, când tineri de tot, făceam la tot pasul descoperiri. (A face descoperiri în viață nu este decât un privilegiu care nu durează decât până ajungi la saturație.) Să fie murdar totul, ca un mijloc de simplificare. Orice gând, cât de rău, îți devine acceptabil, dacă nu-l știi decât în bloc și nu poți afla amănunte. Ce susțin este o pregătire ca să pot suporta și noul adevăr? Căci în loc să mă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]