3,017 matches
-
Descuț de Zaharia Stancu, I-II. În: Flacăra, nr. 5-6 (57-58), 6-13 febr., 1949. 55. Paul Georgescu. - Despre originalitatea romanului „Desculț”. În: Viața rornânescă II, nr. l-2, 1949. 56. Ion Vitner. - Desculț. Ibidem, nr. 5-6. 57. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Negura” (roman) de Eusebiu Camilar, I-II. În: Contemporanul nr. 123-124, 11-18 febr., 1949. 58. Petru Dumitriu. - „Negura” de Eusebiu Camilar. În: Flacăra, nr. 5 (57), 6 febr. 59. Petre Iosif - „Negura” și negura. Ibidem, nr. 8 (60), 27 febr. 60
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Despre originalitatea romanului „Desculț”. În: Viața rornânescă II, nr. l-2, 1949. 56. Ion Vitner. - Desculț. Ibidem, nr. 5-6. 57. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Negura” (roman) de Eusebiu Camilar, I-II. În: Contemporanul nr. 123-124, 11-18 febr., 1949. 58. Petru Dumitriu. - „Negura” de Eusebiu Camilar. În: Flacăra, nr. 5 (57), 6 febr. 59. Petre Iosif - „Negura” și negura. Ibidem, nr. 8 (60), 27 febr. 60. Zamfir Brumaru. - Critica de massă - factor puternic de dezvoltare a literaturii și artei. În: Scânteia, XVIII, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Vitner. - Desculț. Ibidem, nr. 5-6. 57. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Negura” (roman) de Eusebiu Camilar, I-II. În: Contemporanul nr. 123-124, 11-18 febr., 1949. 58. Petru Dumitriu. - „Negura” de Eusebiu Camilar. În: Flacăra, nr. 5 (57), 6 febr. 59. Petre Iosif - „Negura” și negura. Ibidem, nr. 8 (60), 27 febr. 60. Zamfir Brumaru. - Critica de massă - factor puternic de dezvoltare a literaturii și artei. În: Scânteia, XVIII, nr. 1329, 20 ian. 61. Ștefan Druia. - Întâlnirea scriitorului cu cititorii săi. În: Contemporanul, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ibidem, nr. 5-6. 57. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Negura” (roman) de Eusebiu Camilar, I-II. În: Contemporanul nr. 123-124, 11-18 febr., 1949. 58. Petru Dumitriu. - „Negura” de Eusebiu Camilar. În: Flacăra, nr. 5 (57), 6 febr. 59. Petre Iosif - „Negura” și negura. Ibidem, nr. 8 (60), 27 febr. 60. Zamfir Brumaru. - Critica de massă - factor puternic de dezvoltare a literaturii și artei. În: Scânteia, XVIII, nr. 1329, 20 ian. 61. Ștefan Druia. - Întâlnirea scriitorului cu cititorii săi. În: Contemporanul, nr. l19, 14
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din operele tovarășului Stalin, am pătruns mai ușor cartea, după ce am citit cele ce a spus «Scânteia». Câteodată nouă ne vin cărți, le dăm la citit, dar În reviste și În ziare nu apare nimic despre ele. Când a apărut «Negura» mult timp am căutat să văd ce scrie despre ea și nu știu câtă vreme, am citit În revistele noastre despre această carte. Poate că nu le-am urmărit eu În fiecare zi cred că atunci când apare o carte, revistele noastre trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înfățișeze limpede lupta dintre nou și Învechit, Cella Serghi va putea, fără Îndoială, să depășească lipsurile romanului Cad zidurile și să creeze acele opere de care are nevoie realmente poporul”. Sergiu FĂRCĂȘAN 34: „ (Ă). Cea mai gravă lipsă a romanului (Negura, vol. 2 - n.n.) este aceasta: Înfățișând caracterul nedrept al războiului fascist, autorul uită să ne arate caracterul drept al Marelui Război pentru Apărarea Patriei Socialiste, care s-a contopit cu lupta pentru eliberarea popoarelor de sub călcâiul fascist. (Ă). Așadar, lipsurile
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la lupta pe plan național, dar și mondial. Nu se vede creșterea În lume a forțelor morale și materiale ale proletariatului și rezervele sale Împotriva celor mai agresive vârfuri ale burgheziei. (Ă). Trebuie subliniat că majoritatea neajunsurilor de care suferă Negura sunt legate de concepția naturalistă care mai influențează destul de puternic scrisul lui Camilar. Față de influențele naturaliste critica literară nu a reacționat așa cum s-ar fi cuvenit. Până și o cronică cum ar fi cea a tov. N. Moraru publicată În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să ofere cititorului o imagine răsturnată a Însemnătății politice a păturilor cuprinse În țărănimea muncitoare, poate sugera că țărănimea mijlocașă este forța principală politică pe care se sprijină clasa muncitoare la sate, nu cea săracă”. Vera CĂLIN 43: „Întrerupându-și Negura, trilogia războiului, pentru a scrie un roman al realității imediate, al realității revoluționare, Camilar ne arată În Temelia și realizarea visului: Începutul vieții noi În gospodăria colectivă. Într-adevăr, În Temelia, visul pe care cu atâta freamăt Îl visau eroii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a-și publica operele, prezintă fragmente la Uniune, unde primesc Îndrumări și critici de care țin seama, pe baza cărora Își Îmbunătățesc opera. Exemplul discuției ce a avut loc la Uniunea Scriitorilor În jurul celui de al doilea volum al romanului Negura de Eusebiu Camilar, și modul În care autorul a știut să folosească atât criticile cât și sugestiile aduse, ilustrează rolul criticii orale. (Ă). Dată fiind importanța pe care o prezintă critica orală În dezvoltarea literaturii noastre, lupta Împotriva manifestărilor neprincipiale
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literară. În: Flacăra, nr. l6 (120), 22 apr. 32. George Munteanu. - Sanda Movilă: „Pe văile Argeșului”. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 6, mai. 33. Mihail Petroveanu. - Cella Serghi: „Cad zidurile”. În: Flacăra, nr. 18 (122), 6 mai. Sergiu Fărcășan. - Despre „Negura”, vol.2 și câteva probleme ale criticii literare. Ibidem, nr. 25-26, 17-24 iun. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Sfârșitul jalbelor” (roman) de Al. Jar. Cronică literară, I-II. În: Contemporanul, nr. 196-197, 7-14 iul. 36. Petre Granea. - Zilele vieții tale. (De Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
atunci cu spor Să-și prășească viitorul. Azi e nuntă. Zori de zi Au venit să-i Împreune Flutură basmale și cântă viorile În strune. (Ă). Chiotul s-a stins târziu, noaptea a venit cu pace. și prin satul fumuriu neguri prind a se desface. Dar prin somnul liniștit râd Andrei și cu Măria, Căci În vis le-a Înflorit ca un mac, Gospodăria”. - Ioan Horea. - Călătorie În zi de iarnă (52 strofe - n.n.). Ibidem, nr. 173, 28 ian.: „Țara mea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ieșite În Calea Griviței să ceară dreptate guvernului ce a vândut țara imperialiștilor străini (Sfârșitul jalbelor de A. Jar), Înarmează grupul de comuniști de la Hunedoara În lupta contra ruinei economice (Oțel și pâine de I. Călugăru), transformă pe Costan Cimpoierul din Negura, dintr-un țăran revoltat Într-un luptător conștient, face pe bătrânul Petre Arjoca din piesa Cetatea de foc să găsească În pofida tuturor Îndoielilor un drum nou În viață, cheamă oamenii muncii să Împodobească cu cele mai prețioase nestemate țara lor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de partid prin: dezvăluirea exploatării sociale, a rolului maselor În construcția istorică, prin demascarea putreziciunii burgheze și zugrăvirea chipului luminos al luptătorului progresist sau ilegalistului. Autori reprezentativi: Zaharia Stancu (Desculț, Dulăii), AL. Jar (Evadarea, Interogatoriul, Sfârșitul jalbelor ș.a.), Eusebiu Camilar (Negura), Ion Pas (Lanțuri), A.G.Vaida (Clocote), M.Sadoveanu (Nicoară Potcoavă), Camil Petrescu (Un om Între oameni), N.Jianu (Izvorul roșu), Petru Dumitriu (Cronică de familie), Aurel Mihale (Nopți Înfrigurate), H.Zincă (Ultima toamnă) ș.a. Consacrarea oficială, de către stat, a scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e remarcabilă, veridică și sugestivă. Coșul cu saule, pe jumătate golit, plutește pe marea spumegîndă; mînerele de lemn ale harpoanelor strîmbate dănțuie pieziș pe valuri; pe fețele marinarilor care înoată în preajma balenei se citește groaza, felurit redată; iar undeva în negura furtunii, se profilează corabia ce se apropie de scenă. Am putea descoperi grave defecte în redarea detaliilor anatomice ale acestei balene, dar să trecem peste ele: eu, unul, n-aș fi în stare, oricît m-aș strădui, să fac un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
gîndurile monstrului! Căci, vedeți dumneavoastră, curcubeiele nu vizitează văzduhul pur, ci strălucesc doar prin aburi. Tot astfel, prin cețurile dese ale minții mele năpădite de îndoieli, scapără din cînd în cînd cîte o intuiție dumnezeiască, luminîndu-mi cu o rază cerească negura. Și-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru asta, căci toți oamenii au îndoieli și mulți tăgăduiesc, dar pe lîngă îndoieli sau tăgade, numai puțini au intuiții, îndoieli despre toate cele pămînești și intuiții despre unele lucruri cerești - iată o combinație care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la suprafață. Se auzi un vuiet surd, parcă subteran; toți rămaseră cu răsuflarea tăiată: o matahală înfășurată în parîme, printre care se vedeau lăncii și harpoane, țîșni pieziș din mare, într-un salt lung. învăluită într-un văl subțire de negură, rămase o secundă în văzduhul irizat, apoi se prăvăli cu zgomot înapoi în adîncuri. Azvîrlite la o înălțime de treizeci de picioare în aer, apele scăpărară o clipă ca niște fîntîni arteziene, apoi se sparseră într-o ploaie de fulgi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
zbura. Cînd, în cele din urmă, ambarcațiunea ajunse lîngă Balena Albă, aceasta nici nu păru să-și dea seama de prezența ei - lucru ciudat, deși balenele dau uneori impresia asta. Ahab aproape că intrase în ceața care, țîșnind ca o negură de munte din jetul ei, se revărsa peste cocoașa-i enormă ca un Monadnock . Văzîndu-se atît de aproape de ea, Ahab se lăsă puțin pe spate și, întinzîndu-și amîndouă brațele, își azvîrli asupra mult urîtei balene fierul cumplit, însoțit de un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oare atât de ușor de înțeles, chiar pentru spiritele complicate și "artiste", poezia Cu mâine zilele-ți adaogi...? Sau imagini ca acestea (iau câteva bazate pe aceeași analogie): Memfis, argintos gând al pustiei; ori: Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne ă luna î; ori: Căci e vis al neființei universul cel himeric - sunt oare atât de pe înțelesul oricui? Încă o dată, de nepriceperea unei poezii nu e vinovat întotdeauna poetul. Dealtmintrelea, noi suntem porniți să credem că de cele mai multe ori
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Cristian Negură, Nicolae Ioanid Motto: A vindeca a fost victoria de ieri și a preveni trebuie să fie cea de mâine. DAYANT INTRODUCERE Bolile parazitare constituie o cauză importantă de morbiditate și mortalitate în întreaga lume. Boală cu răspândire universală, toxoplasmoza este
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
care prezintă doar afectarea SNC, și 44 copii (28%) cu manifestare generalizată a bolii. Rata de mortalitate înregistrată la acești copii a fost de 12%, fără diferențe semnificative între cei cu afectare a SNC și cei cu boală generalizată. Cristian Negură, Nicolae Ioanid 70 Aproximativ 85% dintre supraviețuitori au dezvoltat retard mental, 75% convulsii, spasticitate, paralizie și 50% afectare a vederii. Mai mult de 80% dintre acești copii au IQ < 70, majoritatea prezentând convulsii și afectare severă a acuității vizuale. Manifestările
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
un prieten la bine și la rău, un profesor înțelept. Cartea este un obiect binecuvântat de Dumnezeu. Literele ei se aseamănă cu miile de furnici care își clădesc mușuroiul. Armonia cărții are profunzimea vieții, iar parfumul podoabelor argintii răscolit în negura vremii are un farmec inedit. Foile cărții sunt harfe mânuite de brotăcei, cuvintele ei curg lin ca apa, îngânând șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi. De aceea, o cameră fără cărți este ca un trup fără suflet. Cărțile din bibliotecă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
XVIII-lea. Pompei Samarian (op. cit., p. 309) reproduce un fragment din Dimitrie Cantemir, interesant din punctul nostru de vedere; melancolia: "boală de voia rea, pătimirea întristărei, fierea neagră". În Miron Costin, găsim însă: "Cum se ridică și se risipește o negură întunecată, așa și el se curățește de scârbă ce-i zăcea la inimă"45, ceea ce constituie o admirabilă metaforă, dar și o realitate științifică. Inima era, pentru moldoveni, identică cu sufletul: inimă rea, sau chiar astfel ca o licență literară
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Mănăstirea Dancu". Cele de mai sus certifică o tradiție statornică, aceea de a construi biserici pe temeliile altor altare de biserici sau de mănăstiri mai vechi. Aceasta trimite la originile mult mai îndepărtate ale unui centru monahal, pierdut chiar în negura istoriei. Primul document cert și de mare valoare, prin informațiile conținute este cel datat 12 aprilie 1583, Iași, emis de Petru Șchiopul, primul domn basarab urcat pe tronul mușatin al Moldovei. Prin acest document se întăresc Mănăstirii Socola satele Ezăreni
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
temporalității cotidiene, a timpului fizic. Mircea Eliade (1978) sublinia în mod special această proprietate structurală a momentului originar: este timpul de început, „timpul acela”, calitativ, discontinuu, complet atemporal și, din cauza aceasta, ușor de proiectat în sacralitate. Originile se pierd în „negura anilor” nu întrucât comunitățile nu erau capabile să țină socoteala anilor, ci pentru că nu aveau nici un motiv să o facă. Perceperea temporalității în societățile dinamice. Conceptul de societate dinamică este în sine destul de vag. El trebuie înțeles doar prin opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
turcilor spre munte, pârjolind totul În calea lor și otrăvind fântânile. Caii turcilor trecuseră ca printr-o pustietate de la Dunăre până la Vaslui și slăbiseră foarte. Turcii și-au așezat tabăra lângă Podul-Înalt. La câteva zile după Anul Nou, era o negură, s-o tai cu cuțitul. Ștefan-Vodă, bizuindu-se pe mintea lui și pe vrednicia ostașilor, a trimis, cu mare fereală, În spatele puhoiului turcesc oameni anume, care să amăgească dușmanul prin chemări de război din trâmbițe și buciume. Cum stătea tabăra
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]