9,387 matches
-
vede într-o zi pe stradă un bărbat ce seamănă cu locotenentul care îl avea în subordine în armată; întâmplarea este un prilej al rememorării și constituie rama și pretextul epic al scrierii. Dosarele de existență sunt un soi de nuvele, cu titluri date de numele protagoniștilor: Andrei, Petru, Marian ș.a., în care sunt relatate la persoana întâi detalii despre viața și problemele fiecăruia dintre ei: unul a ratat admiterea la facultate, al doilea are dileme legate de alegerea profesiei, al
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
procesul colectivizării agriculturii și al confruntării de atitudini într-o cooperativă agricolă de producție, ca în romanul Prețul dragostei, al credinței și al urii (1976). Problemele tineretului și ale iubirii stau în centrul romanului Vârsta de aur (1957) și al nuvelelor din Viitorul al doilea (1963) și Dreptul la dragoste (1968), respectarea prescripțiilor fiind aici oarecum estompată. Scrieri mai puțin alterate de tezele ideologiei oficiale sunt cele de inspirație istorică. În romanul Plângerea lui Dracula (1977), printr-o ingenioasă armonizare a
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
Speranția, Florian Becescu, D. Nanu, Andrei Naum, I.N. Roman, I. Bârseanul, Al. Davila, Corneliu Moldovanu, V. Militaru, G. Tutoveanu. Din N. Beldiceanu se dau versuri inedite. În ceea ce privește proza, L. și a. r. a tipărit scrieri de Duiliu Zamfirescu (între care nuvela Cu bilet circular și romanul Îndreptări), I.L. Caragiale (schița Între două povețe), Al. Vlahuță (povestirea Predare, precum și fragmente din România pitorească). Se publică și romanul de moravuri Marin Gelea, al lui N. Petrașcu. Lui Ollănescu-Ascanio i se tipăresc pitoreștile nuvele
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
nuvela Cu bilet circular și romanul Îndreptări), I.L. Caragiale (schița Între două povețe), Al. Vlahuță (povestirea Predare, precum și fragmente din România pitorească). Se publică și romanul de moravuri Marin Gelea, al lui N. Petrașcu. Lui Ollănescu-Ascanio i se tipăresc pitoreștile nuvele Burdumba, Fecior de bani gata, Banul alb, lui Em. Grigorovitza câteva portrete din seria Chip și grai din Bucovina (Soartă, Iancu Scripcarul), iar lui Ciru Oeconomu, romanul istoric Fiica lui Sejan. Sunt găzduite, de asemenea, povestiri și nuvele ale unor
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
tipăresc pitoreștile nuvele Burdumba, Fecior de bani gata, Banul alb, lui Em. Grigorovitza câteva portrete din seria Chip și grai din Bucovina (Soartă, Iancu Scripcarul), iar lui Ciru Oeconomu, romanul istoric Fiica lui Sejan. Sunt găzduite, de asemenea, povestiri și nuvele ale unor tineri scriitori ce se vor afirma în literatura primei jumătăți a secolului al XX-lea: Virgil Cioflec, N.D. Cocea, Gala Galaction (Moara lui Călifar). Mai mult decât oricare altă revistă a vremii, L. și a. r. a acordat
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
versuri St.O. Iosif, D. Nanu, C.Z. Buzdugan, V. Poenaru, G. Russe-Admirescu, D. Karr (Dimitrie Karnabatt), Gh. Iacobescu, Const. Mugure, C. Cosco, Vintilă Noreanu, iar Al. Antemireanu, I. Simionescu, Toma Florescu, V. Mereanu și Gr. Mărunțeanu-Sfinx dau schițe și nuvele de un modest nivel literar. Mai interesante sunt încercările de critică literară și recenziile semnate cu pseudonimele Mihnea, Mision, Gh. Vișin, Nestor. În articolul Const. Mille, Mihnea creionează portretul unui scriitor preocupat de realitatea socială și de literatură inspirată din
LITERE–STIINŢE–ARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287834_a_289163]
-
și de dramatism (uneori simulat), al cărei pivot îl constituie dorul de necunoscut. Sufletul ciocârliilor (1974) extinde și aprofundează viziunea romantică. L. a semnat și câteva cărți de proză: Vioara albă (1963), Bucolica (1966) și Lăutarii (1972), ultimele două fiind nuvele inspirate din viața ciobanilor și a lăutarilor. Talentul lui L. se exprimă cu deosebire în arta cinematografică, în filmul poetic, pe subiecte frecvent „exotice”, de un dramatism-limită, din lumea țiganilor, a oamenilor de artă, a combatanților ș.a. SCRIERI: Zbucium, Chișinău
LOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287850_a_289179]
-
a lui V. Alecsandri, alături de cel al lui Traian Demetrescu, Folclorul și Alecsandri, îl acuză pe poet de a fi falsificat materialul popular prin intervenții personale. La moartea lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu, se retipărește, după „Convorbiri literare”, nuvela Sărmanul Dionis. Notele bibliografice și cronica teatrală sunt redactate de Grigore D. Pencioiu și de Traian Demetrescu. Revista publică și studii de economie politică, sociologie, educație (Gr. D. Pencioiu, Capitalul și K. Marx, Tr. Demetrescu, Un cuvânt pentru țărani, H.
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
influențat, vizibil, de Baudelaire), Carol Scrob, N.G. Rădulescu-Niger, Grigore Ventura, N. Țincu, Scarlat Orăscu și Iuliu Cezar Săvescu. În limba franceză publică poezii Bonifaciu Florescu, Al. A. Sturdza, Al. Bogdan-Pitești. Se traduce din proza Iuliei Hasdeu, Bonifaciu Florescu dă câteva nuvele, iar I.A. Bassarabescu este autorul unor schițe și nuvele cu subiecte alese din viața micilor funcționari și a studenților săraci. Din Lamartine transpune, în versuri clare, Mircea Demetriade (poezia Bonaparte), în timp ce Bonifaciu Florescu realizează echivalențe românești pentru versurile poetului
REVISTA ORIENTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289246_a_290575]
-
N. Țincu, Scarlat Orăscu și Iuliu Cezar Săvescu. În limba franceză publică poezii Bonifaciu Florescu, Al. A. Sturdza, Al. Bogdan-Pitești. Se traduce din proza Iuliei Hasdeu, Bonifaciu Florescu dă câteva nuvele, iar I.A. Bassarabescu este autorul unor schițe și nuvele cu subiecte alese din viața micilor funcționari și a studenților săraci. Din Lamartine transpune, în versuri clare, Mircea Demetriade (poezia Bonaparte), în timp ce Bonifaciu Florescu realizează echivalențe românești pentru versurile poetului albanez Ghusé Schirò. Mai apar cronici artistice - Al. Bogdan-Pitești, Impressions
REVISTA ORIENTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289246_a_290575]
-
membrii grupului de la „Literatorul”: Duiliu Zamfirescu, Carol Scrob, Bonifaciu Florescu, Traian Demetrescu, V. Bilciurescu, D. Karnabatt, I. N. Iancovescu; sporadic apar și Al. Davila, M. Gaster, Al. Vlahuță, B. Delavrancea, C. Mille. A publicat aici și Macedonski, dar foarte puțin: nuvela După perdele (1885), poeziile Ospățul lui Pentaur (1886) și Sonnet Scythe (1898). În fiecare număr Th. M. Stoenescu tipărea, neobosit și fără selecție, poezie, proză, teatru, traduceri. Alături de versurile lui Mircea Demetriade, Iuliu C. Săvescu, Al.Obedenaru și Al. Petroff
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
loc special îl are textul eminescian, publicându-se inedite (Eu pe pieptul tău, 6/1906, Locul aripelor, Cine-i și Prin nopți trecute, 10/1906), iar în 8/1906 este reprodus textul dramei Bogdan-Dragoș. Semnează proză Eugenia Ianculescu de Reus (nuvele și fragmente de roman), Petru Vulcan, Artur Gorovei, Edgar Th. Aslan, I. Ciocârlan. Se publică pagini de Mihail Sadoveanu (Morarul), Gala Galaction (Adamova), fragmente dramatice de Anton Bibescu (actul al doilea din drama psihologică Gelosul) și Grigore Ventura (drama în
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
morbizi, Vibrări albastre), Gh. Petrescu (Armonii macabre), Aurel N. Goran (Iubire stranie). Alături de aceștia publică poezie Lucreția Suciu-Rudow, Smara, Traian Demetrescu, Dem. Moldoveanu, Petru Vulcan. Proza și teatrul ocupă un spațiu mai mic. I.A. Bassarabescu e prezent cu câteva nuvele, Petru Vulcan dă fragmente din romanul Fecioara și din comedia Duelul, D. Teleor semnează schițe, iar I. Catina proză, precum și o dramă (Pentru tron). În 1897 R.p. realizează un tablou al orientărilor literare ale vremii și al poeților în viață
REVISTA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289251_a_290580]
-
un model de André Chénier), Al. I. Șonțu (Sus spre munți), Mihail Cruceanu (Buchetul), I.U. Soricu, H. Frollo, Romulus Cioflec, G. Ranetti, Const. Rîuleț. Proza este reprezentată de Constanța Hodoș (cu un fragment din romanul Martirii), Tudor Pamfile (cu nuvela Singur), Laura Vampa, Zoe Verzea. Tot Constanța Hodoș semnează piesa într-un act Mântuirea și actul al cincilea din drama Ecaterina Varga, iar V.C. Cosmovici dă piesa istorică în cinci acte Miron Costin. Ultimul număr din 1907 conține articolul Literatura
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
Ion Frunzetti, atașat de presă la Belgrad, prezintă și transpune din noua lirică iugoslavă: Vladimir Nazor, Branko Cipić ș.a. În afară de Louis Aragon și Elsa Triolet, sunt puși în evidență poeții Rezistenței Franceze, în versiunea lui Sébastien Agnésia. Sașa Pană traduce nuvela Masacrul câinilor de Claude Sernet (Mihail Cosma), „trimisă special revistei”, iar Marcel Breslașu Exodul de Benjamin Fondane (B. Fundoianu). Un grupaj e dedicat poeziei negre, cu o prezentare de Eugen B. Marian, iar Nina Cassian tălmăcește din „poezia cehă de
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
bacoviană, până la tradiționalism (G. Pallady), de factură pillatiană, prin invocarea universului copilăriei (V. Gh. Petrescu), sau „purist” (V. Voiculescu, Răsărit pe câmpie). Mai semnează versuri D. Baciu, Petru I. Manoliu, C. Gruia. În sumar intră în general proze scurte (schițe, nuvele) și note de călătorie, având ca autori pe Tiberiu Crudu, I. Gr. Oprișan ș.a. Traducerile aparțin lui T. Chiricuță (din Giovanni Papini), Beatrice Nițulescu (din Goethe și Maupassant), V. Nițulescu și lui C. Gruia (din Rabindranath Tagore). Apelând la modalități
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
devine în scurt timp de la apariție o oglindă fidelă a modelului cultural-literar românesc din perioada interbelică - un model eclectic, în care elementele tradiționaliste, postromantice coexistă cu trăsăturile, uneori agresive, ale unui modernism sincronizat european. Se publică în egală măsură roman, nuvelă, povestire, reportaj, poem în proză, jurnal, memorialistică sau corespondență. Texte tradiționaliste sau realiste coexistă cu proză existențialistă sau - grație preferințelor literare ale lui Camil Petrescu - cu proză a autenticității. Parte dintre numele scriitorilor promovați nu rezistă totuși unei judecăți diacronice
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
cu romanul La răspântie de veacuri și continuând cu jurnalul intim, Tudor Arghezi - cu poeme în proză, Ion Agârbiceanu - cu fragmente și schițe de roman, Liviu Rebreanu - cu două fragmente din Gorila și un fragment de Mărturisiri, Camil Petrescu - cu nuvela Moartea pescărușului (un text în continuarea romanului Patul lui Procust), G. Călinescu - cu scurte „proze și mistere”. Postum, se tipărește nuvela Noaptea focurilor de Gib I. Mihăescu. Fertilul experiment modernist al „autenticității” este ilustrat de nuvela Bunica se pregătește să
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
și schițe de roman, Liviu Rebreanu - cu două fragmente din Gorila și un fragment de Mărturisiri, Camil Petrescu - cu nuvela Moartea pescărușului (un text în continuarea romanului Patul lui Procust), G. Călinescu - cu scurte „proze și mistere”. Postum, se tipărește nuvela Noaptea focurilor de Gib I. Mihăescu. Fertilul experiment modernist al „autenticității” este ilustrat de nuvela Bunica se pregătește să moară și de un fragment din romanul Jocurile Daniei de Anton Holban, în timp ce Mircea Eliade trimite nuvela Tărâmul nevăzut (editată în
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
Mărturisiri, Camil Petrescu - cu nuvela Moartea pescărușului (un text în continuarea romanului Patul lui Procust), G. Călinescu - cu scurte „proze și mistere”. Postum, se tipărește nuvela Noaptea focurilor de Gib I. Mihăescu. Fertilul experiment modernist al „autenticității” este ilustrat de nuvela Bunica se pregătește să moară și de un fragment din romanul Jocurile Daniei de Anton Holban, în timp ce Mircea Eliade trimite nuvela Tărâmul nevăzut (editată în volum sub titlul Secretul doctorului Honigberger, în 1940). Sunt de menționat un capitol din romanul
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
mistere”. Postum, se tipărește nuvela Noaptea focurilor de Gib I. Mihăescu. Fertilul experiment modernist al „autenticității” este ilustrat de nuvela Bunica se pregătește să moară și de un fragment din romanul Jocurile Daniei de Anton Holban, în timp ce Mircea Eliade trimite nuvela Tărâmul nevăzut (editată în volum sub titlul Secretul doctorului Honigberger, în 1940). Sunt de menționat un capitol din romanul Accidentul de Mihail Sebastian și fragmente din jurnalul său, pasaje din Cartea Oltului de Geo Bogza și o narațiune de război
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
afirme că romanul e o „lipsă națională”. Întrebarea rămânea totuși îndreptățită, dată fiind nașterea dificilă și evoluția târzie a genului. Un prim răspuns ar fi lipsa tradiției: literatura română nu a cunoscut epopeea, ci doar balada, care se transformă în nuvelă. Apoi, romanul e un gen greu, care presupune o anume cultură. Structura noastră socială - spune criticul - era de așa natură, încât se opunea acestui „import”. Romanul este o expresie a spiritului burghez, realist, iar noi am avut o burghezie abia
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
București, 1997; Reflexii și reflexe, pref. Alexandru Paleologu, București, 1997; Întâlniri cu clasicii, București, 1998; Ultime explorări critice, București, 2000. Ediții, antologii: Pavel Dan, Scrieri, pref. edit., București, 1965; Junimea. Amintiri, studii, scrisori, documente, I-II, pref. edit., București, 1971; Nuvela și povestirea românească contemporană (1944-1974), pref. edit., București, 1974; Nuvela și povestirea românească în deceniul opt, pref. edit., București, 1983; Ion Negoițescu, De la Dosoftei la Ștefan Augustin Doinaș. O antologie a poeziei române, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Felea
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Întâlniri cu clasicii, București, 1998; Ultime explorări critice, București, 2000. Ediții, antologii: Pavel Dan, Scrieri, pref. edit., București, 1965; Junimea. Amintiri, studii, scrisori, documente, I-II, pref. edit., București, 1971; Nuvela și povestirea românească contemporană (1944-1974), pref. edit., București, 1974; Nuvela și povestirea românească în deceniul opt, pref. edit., București, 1983; Ion Negoițescu, De la Dosoftei la Ștefan Augustin Doinaș. O antologie a poeziei române, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Felea, Reflexii, 166-169; Cesereanu, Ipostaze, 164-173; Cristea, Interpretări, 163-168; Felea, Poezie
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
pref. edit., Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Felea, Reflexii, 166-169; Cesereanu, Ipostaze, 164-173; Cristea, Interpretări, 163-168; Felea, Poezie, 221-234; Ciobanu, Panoramic, 284-289; Stănescu, Poeți și critici, 182-192; Călinescu, Fragmentarium, 162-164; Drăgan, Reacții, 203-208; Grigurcu, Idei, 91-102; Tudor, Pretexte, 191-204; Magda Jeanrenaud, Nuvela românească contemporană, „Dialog”, 1974, 9-10; Piru, Reflexe, 228-232; Nițescu, Repere, 110-115; Ungheanu, Arhipelag, 389-392; Ungureanu, La umbra cărților, 20-24; Culcer, Citind, 88-95; Iorgulescu, Al doilea rond, 44-48; Ciobanu, Însemne, I, 273-276; Ștefănescu, Preludiu, 260-263; Dimisianu, Opinii, 245-250; George, Sfârșitul, II
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]