5,043 matches
-
mai multe bărci, care veneau de la Vidin și de la Sihistra. În februarie, domnul se afla la Vaslui. La 22 mai era la Iași și de aici coboară spre Dunăre. La 5 iunie le scria brașovenilor din Bârlad, anunțându-i că oastea sa se afla în tabără, pregătindu-se de luptă. Domnul spera că Matei Corvin îl va ajuta. La cerea brașovenilor să-i trimită informații în legătură cu mișcările turcilor. La 11 iunie Ștefan se afla în valea Berheciului, de unde mulțumea brașovenilor pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tătarii, au reușit să fugă. Ștefan cel Mare, la vestea că tătarii pradă în țară, a părăsit tabăra „înălțată aproape de malul Dunării”, lăsându-l pe Șendrea, cumnatul său, cu 1.000 de călăreți să supravegheze mișcările turcilor, iar cu restul oastei sale s-a repezit pe urmele tătarilor, care ar fi luat 15.000 de prizonieri. Oastea tătarilor număra 30.000 de călăreți, cifră care ni se pare exagerată, chiar dacă în fruntea lor se aflau doi hani și un mârzac. Baltazar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
părăsit tabăra „înălțată aproape de malul Dunării”, lăsându-l pe Șendrea, cumnatul său, cu 1.000 de călăreți să supravegheze mișcările turcilor, iar cu restul oastei sale s-a repezit pe urmele tătarilor, care ar fi luat 15.000 de prizonieri. Oastea tătarilor număra 30.000 de călăreți, cifră care ni se pare exagerată, chiar dacă în fruntea lor se aflau doi hani și un mârzac. Baltazar de Piscia relata că „prea puțini izbuti a răzbi, cu toate că fură tăiați 125 de tătari care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
125 de tătari care, mergând după jafuri, se răzlețiră de ai lor”. N. Iorga, acordând credit spuselor lui Baltazar de Piscia, a fost de părere că tătarii s-au întors nevătămați „cu tot ce câștigaseră”, Ștefan cel Mare „cu toată oastea sa, apăsat de mâhnire, o apucă spre Dunăre, ca să le curme turcilor calea”. Dlugosz, în schimb, vorbește de o mare izbândă obținută de Ștefan cel Mare. Deși se temea de puterea lor, domnul i-a zdrobit „într-un măcel crâncen
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au pierit luptători de vază, precum și caii noștri, noi înșine am venit cu un cal”. Este important de reținut amănuntul potrivit căruia tătarii au năvălit în nordul Moldovei, ajungând până la Ștefănești, nu departe de Suceava. Hanul știa că Ștefan și oastea sa erau în sudul țării ca să-l întâmpine pe sultan. De data aceasta s-a dovedit extraordinara mobilitate a armatei moldovenești, care se deplasează spre nord și-i ajunge pe tătari. Scrisoarea hanului confirmă relatarea lui Dlugosz și infirmă relatarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în urma invaziei. Este un punct de vedere care pornește de la relatarea lui Baltazar de Piscia. Iorga a fost de această părere, dar, ulterior, a considerat că domnul a luat această măsură în mod deliberat, care avea ca scop împrospătarea proviziilor, oastea sa aflându-se în tabără de două luni. Dacă istoriografia comunistă considera că Ștefan cel Mare a fost trădat în mod sistematic de boieri, în istoriografia „postrevoluționară” s-a ajuns la încheierea că țăranii l-au trădat, l-au părăsit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
l-au trădat, l-au părăsit pe Ștefan. Această interpretare absurdă s-a inspirat tot din relatarea lui Baltazar de Piscia, forțând însă limitele unei interpretări decente și pertinente. Planul sultanului era acela de a ataca Moldova din sud, cu oastea otomană. Tătarii ar fi putut să treacă Nistrul la Cetatea Albă ca să vină în întâmpinare turcilor la locul în care aceștia treceau Dunărea. Dar, Mahomed îi pune pe tătari ca să atace nordul Moldovei. Aceștia trec Nistrul, la înălțimea Sucevei și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceștia treceau Dunărea. Dar, Mahomed îi pune pe tătari ca să atace nordul Moldovei. Aceștia trec Nistrul, la înălțimea Sucevei și năvălesc în direcția cetății de scaun ca să-l forțeze pe Ștefan se să retragă din sudul țării, lăsând cale liberă oastei otomane. După care ar fi urmat atacul concentric dat asupra oastei lui Ștefan, prinsă, în felul acesta, la mijlocul teatrului de operații. Existența unui dușman puternic (Baltazar de Piscia spune că erau 30.000 de tătari), foarte mobil ar fi constituit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nordul Moldovei. Aceștia trec Nistrul, la înălțimea Sucevei și năvălesc în direcția cetății de scaun ca să-l forțeze pe Ștefan se să retragă din sudul țării, lăsând cale liberă oastei otomane. După care ar fi urmat atacul concentric dat asupra oastei lui Ștefan, prinsă, în felul acesta, la mijlocul teatrului de operații. Existența unui dușman puternic (Baltazar de Piscia spune că erau 30.000 de tătari), foarte mobil ar fi constituit o primejdie de moarte pentru Ștefan și oastea sa. De aceea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
concentric dat asupra oastei lui Ștefan, prinsă, în felul acesta, la mijlocul teatrului de operații. Existența unui dușman puternic (Baltazar de Piscia spune că erau 30.000 de tătari), foarte mobil ar fi constituit o primejdie de moarte pentru Ștefan și oastea sa. De aceea, el se repede spre nord, știind că turcii nu se pot deplasa repede, chiar și numai datorită mărimii oastei lor, și-i atacă pe tătari. Această manieră extraordinară (manevră pe poziție centrală, cum îi va spune Napoleon
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că erau 30.000 de tătari), foarte mobil ar fi constituit o primejdie de moarte pentru Ștefan și oastea sa. De aceea, el se repede spre nord, știind că turcii nu se pot deplasa repede, chiar și numai datorită mărimii oastei lor, și-i atacă pe tătari. Această manieră extraordinară (manevră pe poziție centrală, cum îi va spune Napoleon) a fost posibilă datorită mobilității oastei moldovenești, formată în majoritate de călăreți. Pe lângă asta, țăranii înșiși n-ar fi cerut să li
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
repede spre nord, știind că turcii nu se pot deplasa repede, chiar și numai datorită mărimii oastei lor, și-i atacă pe tătari. Această manieră extraordinară (manevră pe poziție centrală, cum îi va spune Napoleon) a fost posibilă datorită mobilității oastei moldovenești, formată în majoritate de călăreți. Pe lângă asta, țăranii înșiși n-ar fi cerut să li se dea voie sa părăsească oastea, pentru a-și căuta familiile. Răspândiți prin nord-vestul țării ar fi fost o pradă ușoară pentru tătari. În loc să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tătari. Această manieră extraordinară (manevră pe poziție centrală, cum îi va spune Napoleon) a fost posibilă datorită mobilității oastei moldovenești, formată în majoritate de călăreți. Pe lângă asta, țăranii înșiși n-ar fi cerut să li se dea voie sa părăsească oastea, pentru a-și căuta familiile. Răspândiți prin nord-vestul țării ar fi fost o pradă ușoară pentru tătari. În loc să ajungă la familii, ar fi ajuns robi la Crâm. Așadar, avem încă un motiv în plus ca să-i acordăm credit lui Dlugosz
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi ajuns robi la Crâm. Așadar, avem încă un motiv în plus ca să-i acordăm credit lui Dlugosz și nu avem dreptul să ne îndoim de sinceritatea hanului. De curând a fost exprimată o opinie bizară în legătură cu țăranii care formau oastea cea mare. Aceștia au „refuzat” să mai rămână sub arme. Iar căutarea familiilor lor a fost de fapt pretextul de a trăda, de a-l părăsi pe domn. Acest punct de vedere este formulat de un cadru universitar. Literatură superficială
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domn. Acest punct de vedere este formulat de un cadru universitar. Literatură superficială, de proastă calitate, în locul unei analize atente a documentelor, a faptelor. Trebuie să admitem că Ștefan, după victoria categorică asupra tătarilor, s-a deplasat spre sud cu oastea sa. Nu cu 10.000, cum zice Baltazar de Piscia, ci cel puțin cu 15.000, cât alcătuia oastea cea mică. Deși N. Iorga a crezut în cele afirmate de Baltazar, în Istoria armatei românești, a fost de părere că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atente a documentelor, a faptelor. Trebuie să admitem că Ștefan, după victoria categorică asupra tătarilor, s-a deplasat spre sud cu oastea sa. Nu cu 10.000, cum zice Baltazar de Piscia, ci cel puțin cu 15.000, cât alcătuia oastea cea mică. Deși N. Iorga a crezut în cele afirmate de Baltazar, în Istoria armatei românești, a fost de părere că țăranii s-au risipit cu acordul domnului, pentru a face rost de provizii. Să se țină seama de faptul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de 40 de zile, ceea ce ar însemna că turcii au trecut Dunărea la mijlocul lunii iunie. Generalul Radu Rosetti consideră că traversarea Dunării s-a făcut la începutul lunii iulie. Traversarea Dunării a durat trei zile. Prudent, după ce a trecut toată oastea și s-a organizat o tabără întărită, atunci a trecut și sultanul fluviul împreună cu garda sa personală. Pășind pe pământul Moldovei, turcii au găsit, după cum relatează Angiolello, martor ocular, „toate satele și așezările părăsite și ogoarele arse”. Locuitorii s-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și papura din mlaștini și, după ce s-au tăiat ierburile și grânele, a pus să fie ars totul”, fapt ce l-a descumpănit pe sultan, care sperase că va găsi grâne și pășuni bogate. Cronicarul turc Sa'adeddin scria că „oastea victorioasă [otomană], necăjită de secetă și foamete, a rătăcit multe zile în acele ținuturi pline de primejdii. Veșmintele ostașilor s-au acoperit de colb și de cenușă, iar nasul și nările lor s-au umplut de praf și de scrum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
8 mai 1477, domnul informa că s-ar fi opus turcilor „la trecătoare și nu l-aș fi lăsat să treacă” (să treacă Dunărea), iar dacă n-ar fi izbutit, s-ar fi retras. Având în vedere superioritatea numerică a oastei otomane, o rezistență pe malul Dunării ar fi fost greu de realizat. Nefiind ajutat de nimeni „m-au înconjurat din trei părți și m-au găsit singur pe mine, cu toți ostașii mei împrăștiați, ca să-și apere casele...”. Această relatare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în tabără, informație care nu concordă cu ceea ce spunea slujitorul lui Vlad Țepeș. Afirmația potrivit căreia domnul se afla atacat din trei părți este explicată astfel: turcii dintr-o parte, domnul Țării Românești din altă parte, iar tătarii din alta. Oastea Țării Românești constituia o primejdie, dar din câte se cunosc despre felul în care s-a desfășurat campania din 1476, aceasta nu a participat la lupte. În ceea ce privește pe tătari, slujitorul lui Vlad Țepeș ne furnizează unele amănunte care permit o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să părăsească Moldova în grabă, problema cuceririi Chiliei și Cetății Albe avea să constituie, după 1476, una dintre preocupările principale ale oamenilor politici și militari de la Constantinopol. Și din scrisoarea slujitorului lui Vlad Țepeș aflăm amănunte în legătură cu dificultățile întâmpinate de oastea otomană pe pământul Moldovei: „în tabăra turcului e boală și lipsa cea mare și boala e așa de cumplită că bolnavii mureau de la o oră la alta”. Despre epidemia izbucnită în rândurile armatei otomane vorbește și Dlugosz, dar și un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Erau informații culese de la oameni care reușiseră să fugă din tabăra turcului, printre ei numărându-se și unguri. Bătălia de la Războieni Istoricii militari, generalul R. Rosetti, coloneii I. Culici și I. Cupșa au fost de părere că începutul confruntării dintre oastea Moldovei și cea otomană a avut loc în după amiaza zilei de 25 iulie. Ștefan cel Mare se putea retrage din fața turcilor pe Valea Bârladului prin Vaslui-Iași sau pe Valea Siretului. A ales cea de-a doua cale din două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al pârâului, mal înalt, care mărginea un platou neîmpădurit, domnul „s-a întărit, scrie cronicarul turc Tursun - Bei și i-a pus pe toți călăreții săi să fie pedestrași, iar caii și carele a pus de le-au așezat în fața oștii asemenea unui zid de apărare. Și așezând multe tunuri mari și puști și zenberecuri și darbzenuri (arme de foc) a așteptat astfel întărit”. Angiolello spune și el că Ștefan a făcut o tabăra întărită, precizând că domnul avea cu el
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
20.000 de oameni. Sa'adeddin scrie că moldovenii „ridicaseră... ziduri din copaci mari, săpaseră șanțuri adânci, astupaseră trecerile cu copaci și mărăcini” și așezară tunurile acolo. La Mehmed Neșri tunurile erau așezate pe care. Kemal-Pașa-Zade menționează și el că oastea moldovenească era de 20.000 de oameni, poziția acesteia fiind întărită din toate părțile, iar caii „câți erau, legându-i unii de alții, a închis spatele oștii sale”. Tursun-bei a pus greșit caii în fața oastei, în tabăra întărită. I-ar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La Mehmed Neșri tunurile erau așezate pe care. Kemal-Pașa-Zade menționează și el că oastea moldovenească era de 20.000 de oameni, poziția acesteia fiind întărită din toate părțile, iar caii „câți erau, legându-i unii de alții, a închis spatele oștii sale”. Tursun-bei a pus greșit caii în fața oastei, în tabăra întărită. I-ar fi împiedicat pe moldoveni să atace sau să se opună încercării adversarului de a pătrunde în tabăra întărită. Așezați cu fața spre pădure, caii, odată încălecați, o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]