4,294 matches
-
era faptul că țăranii, cu excepția, poate, a celor din prima categorie, nu au primit o suprafață de pămînt suficient de mare pentru întreținerea familiilor lor. Pe lîngă aceasta, boierul păstra controlul asupra pădurilor și al pășunilor considerate pînă atunci proprietatea obștilor și folosite pentru creșterea vitelor. Schimbarea aceasta a avut un efect imediat asupra regimului alimentar al locuitorilor. Existau mai puțină carne și mai puține produse lactate, porumbul devenind baza alimentației în mediul rural. Grîul de calitate era vîndut ca recoltă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un tren. Cînd a fost prins, ca să demonstreze că nu era un infractor de rînd, el a dezvăluit planul revoltei. Deținînd aceste informații, autorităților otomane le-a fost foarte ușor să pună mîna pe cei implicați în conspirație. Levski și Obști au fost spînzurați. Eșecul acestei tentative i-a determinat pe Karavelov și pe alți cîțiva să iasă din comitet. Ei considerau că un ajutor din afară, oricare ar fi fost acesta, chiar dacă doar din partea altor state balcanice, era indispensabil în vederea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe o zonă de emergență geografică ce reunea mai multe areale geografice, pornind din Epir, Macedonia, Albania și Bulgaria. Luptaseră ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de drum, proaspăt însurăței, ceea ce a și conferit titulatura ulterioară a obștii. Bunicul, om falnic, extrem de generos, respectuos și îngăduitor, era unul din stâlpii acestei mari comunități și purta cu mare mândrie blazonul Bodaricilor. Probabil, undeva în vechime, careva dintre strămoșii noștri grămoșteni posibil să fi avut o configurație anatomică apropiată celei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
din stâlpii acestei mari comunități și purta cu mare mândrie blazonul Bodaricilor. Probabil, undeva în vechime, careva dintre strămoșii noștri grămoșteni posibil să fi avut o configurație anatomică apropiată celei de bot de arici, lucru preluat de tradiția orală a obștii și împământenit cu mult respect între semeni. Cu bunicul mă întâlneam destul de puțin și doar seara când revenea acasă ostenit și stors de muncă. Noi, nepoții, ne adunam grămăjoară în jurul său, ne așeza pe genunchii săi trudiți de munca câmpului
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
o carismă aparte, iar obrajii săi rotunzi îi reliefau un contur generos care îl făcea plăcut și dorit în comunitate. Deși suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu înjura și avea în sânge și în spirit ceea ce străbunii noștri îi picuraseră în toate cotloanele sufletului său prin har divin, fierbânțeala jocului, patima dansului. Era cel mai bun
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional al tuturor nepoților veniți de la țară și școliți la liceele din Brăila. În marea lor majoritate au stat la noi, mama fiind sigura plecată în anii ’60 din obștea Bodaricilor și stabilită prin căsătorie în Brăila. Vlad, un verișor prin alianță, nu prin filiera directă, a stat la noi pe perioada ultimului an de liceu; era la „Nicolae Bălcescu”, la cea mai bună clasă de reală și de câte ori i
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
rădăcini adânci În umanitatea ticăloasă de totdeauna; o instituție sinceră și corectă cu sine Însăși și față de lume; indispensabilă sau contând mult În educația și morala sexuală a „tinerimii studioase“, cum eram noi, liceenii și studenții, cât și pentru Întreaga obște a mascu lilor chinuiți de șarpele concupiscențelor; conducând uneori, cum am mai spus, pe tinerele sale oficiante de-a dreptul spre cărările virtuților domestice, ca neveste cu bărbat la casa lor; spre deosebire, așadar, de bordel (căruia i s-ar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prioritate va trebui să acord lucrurilor legate de suflet și apoi să am grijă și de celelalte. 2 decembrie 2012 A doua duminică la Mănăstirea „Sfântul Casian“. Am făcut de toate și am primit iarăși, nevrednicul, Sfânta Împărtășanie, cei din obște trăind această bucurie de patru ori pe săptămână: marțea, joia, sâmbăta și duminica. În ce constă importanța desei Împărtășiri am aflat câteva lucruri cu prilejul pelerinajului la mănăstirile cipriote, Însă voi adânci subiectul citind cartea pe care mi-a dăruit
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
a pus În ghete și câteva daruri de la Părintele Casian, care până acum m-a copleșit cu bunătatea și dărnicia sa. Iar asta mă obligă, trebuind să mă străduiesc și mai mult pentru a nu-l face de băcănie În fața obștei. Mărturisindu-i păcatul duhovnicului În chiar timpul Liturghiei, m-am Împărtășit cu strângere de inimă, pentru că mă știu În continuare nevrednic, dar sper ca Bunul Dumnezeu să mă ierte și să mă lumineze, așa cum a făcut-o și azi, când
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
a trebuit să o facă pe fochistul, bucătarul și să-i țină și În alte privințe locul doamnei Elena. Iar dacă de dimineață Încă am avut ezitări, Vecernia am dibuit-o fără prea multe poticneli. Misiunea mea de bucătar pentru obște mi-a fost ușurată chiar de Părintele Iustin, care a pregătit o salată delicioasă. Nu la fel a fost și discuția de după masa de prânz, fiind muștruluiți pentru comportamentul din timpul Sfintei Liturghii, când toți suntem Împrăștiați și nu trăim
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
verific, am constatat că, alături, părintele Gherman se Îmbăia, nefolosind Însă dușul, ci lăsând apa să năvălească din robinet direct În cadă. Nu s-a gândit nicio clipă că În liniștea nopții zgomotul ar putea deranja pe ceilalți membri ai obștii, tot așa cum nu-l interesează că, prin comportamentul său, Îi tulbură pe cei din jur. Și dacă ar face-o numai În mănăstire, n-ar fi cine știe ce, că de ispite nu scapă nimeni, dar produce ilaritate și În afara ei. Nu
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
cartea de aur a istoriei sale rămâne consemnată la loc de cinste contribuția pe care oamenii de artă au adăugat-o efortului unanim, celor mai nobile strădanii pentru înflorirea țării și fericirea oamenilor care trăiesc pe aceste meleaguri. Mărturisesc în numele obștei muzicienilor din țara noastră bucuria pe care o simt slujitorii artei sunetelor, când văd că toată truda lor sinceră, conștientă, neprecupețită, este luată în seamă și prețuită după cuviință.“ (Contemporanul, 23 august 1974) DUMITRESCU-BUȘULENGA Zoe „Există, parcă, o miraculoasă legătură
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
contacte cu oamenii acestui pământ, pe care-l iubește nespus, în oricare colț al țării, a simțit suflul constructiv și înnoitor emanat de această personalitate atât de dinamică, dar modestă, atât de umană și atentă la dorințele, necesitățile și idealurile obștei, dar atât de exigentă, până la o supremă sobrietate și o generoasă uitare de sine mergând până la sacrificiu, față de ea însăși!“ (Familia, octombrie 1971) „Astăzi, la vârsta maturității rotunjite - la 26 ianuarie a împlinit 55 de ani de viață și 40
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
trebuie să-i aducem în această solemnitate, legitimată atât de frumos și evident cu înaltele făuriri de lucruri și inestimabile transformări în suflet și când întreaga națiune este în Forum.“ (Familia, decembrie 1972) „Dar ader în schimb, ca și întreaga obște din fruntariile României, la aportul constructiv al patriei noastre la acest conclav al statelor europene, efort purtând insigna eminentă a purtătorului nostru de cuvânt, expresie a dorințelor și aspirațiilor comune, care este excepțional om de stat, președintele țării. Încă o dată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
educare pe care întreaga noastră societate o duce - și trebuie să o ducă - pentru desăvârșirea interioară a omului. Unii se îndreaptă și se încadrează în rosturile lor firești, convinși până la urmă de necesitatea transformării lor, iar alți - constrânși de voința obștei - sunt puși în imposibilitatea de a-și continua comportamentul negativ. Toate acestea subliniază uriașa însemnătate a transformării etice a individului, a continuei sale perfecționări morale, într-un cuvânt a făuririi omului nou - condiție sine qua non a construirii socialismului multilateral
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Partidului Comunist Român.“ (Luceafărul, 17 februarie 1973) DEAC Mircea, critic de artă „Perspectivele fascinante sunt deschise spiritului creator de construcție socialistă, de gândirea științifică și de realitatea tehnologică a epocii contemporane. În vasta panoramă a diversității cu care se prezintă obștea viguroasă și numeroasă a plasticienilor noștri se profilează un număr crescând de personalități artistice, pe o echilibrată scenă a vârstelor, care prin efortul lor creator aduc un adevărat, sincer și entuziast omagiu patriei socialiste.“ (Era socialistă, noiembrie 1977) „Prin conținutul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
societate. În restul societății, marea majoritate a oamenilor munceau timp de 8 ore pentru un salariu modest, prestau o activitate folositoare celorlalți. Securistul torționar primea bani fără a face ceva util, primea bani nemunciți fără a face ceva în folosul obștii, adică primea bani jefuiți de la alții. Un ban nemuncit este un ban jefuit ! Trebuie reamintit aici că întregul sistem socialist s-a bazat pe incompetență și slugărnicie. După război, partidul comunist care avea nevoie de membri pentru a deveni ,,forța
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mai bine în viitor (,,undeva, cândva”), cerea fermitate în fața celor care vor să ,,destabilizeze”. Și populația a avut răbdare, dar a așteptat liniștită doar pentru a fi jefuită în liniște, pe îndelete. În orașe nu s-a făcut nimic pentru obște, în schimb dealurile adiacente s-au umplut de vilele celor ,,merituoși”. Practic, Iliescu a fost la conducerea țării 15 ani, timp în care fosta nomenclatură și fosta securime torționară (asistată de masa de slugoi-turnători), s-a înfipt bine în structurile
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
străbat, spre a se folosi de ea în comun cu acești români... La așezare, fiecare colonist a primit loc de casă și grădină în timp ce pământul din jurul satului era împărțit în loturi egale transmisibul prin moștenire. Pădurea și pășunea rămâneau proprietatea obștei. Conducătorul satului de coloniști - greavul, mai marele obștii - beneficia de anumite privilegii» (vezi «C. C. și Dinu C. Giurăscu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până azi.» Ed Albatros 1975, pag 188). Dacă până atunci migrarea unor locuitori ai Cârței
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
comun cu acești români... La așezare, fiecare colonist a primit loc de casă și grădină în timp ce pământul din jurul satului era împărțit în loturi egale transmisibul prin moștenire. Pădurea și pășunea rămâneau proprietatea obștei. Conducătorul satului de coloniști - greavul, mai marele obștii - beneficia de anumite privilegii» (vezi «C. C. și Dinu C. Giurăscu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până azi.» Ed Albatros 1975, pag 188). Dacă până atunci migrarea unor locuitori ai Cârței în sus spre munte, pe Valea Bâlii se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pășune, apoi un făget, apoi urcă de-a lungul râului Arpaș în sus până la munți. De aci înaintează spre apus până la izvoarele apei Cârța și coboară pe cursul acesteia până la Olt. Această donație e un caz tipic al cotropirii pământurilor obștilor românești de către biserica catolică și statul feudal maghiar. Nu este exclus faptul ca tezaurul de argint de factură bizantină, descoperit la Streza Cârțișoara să fi fost îngropat în jurul anului 1150, chiar de românii izgoniți de aici mai târziu. Elementul băștinaș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cârța. Deși lângă mânăstire, în satul Cârța sunt colonizați iobagi sași, în partea din spre munte a hotarului continuă să existe așezări românești, care ne sunt cunoscute mai târziu sub denumirea de Streza și Oprea Cârțișoara, denumiri date după capii obștilor sătești. În anul 1322 aceste două sate apar sub denumirea de Cârța română «Kerch Olachorum», fiind deosebite de cealaltă Cârța, (Kerch) locuită de sași, cu care aveau inițial hotar comun Prin Kerch Olachorum trebuie să înțelegem Cârțișoara și nu Satul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
toamnă, 76 Traian Cânduleț • Ilie Costache 6 câble semănături de primăvară, 2 câble semănături de cânepă, 5 câble teren arabil, 4 care teren fânaț, 8 care fân strâns, 5 florini și 40 creițari contribuție militară. Printre ioabagii mai înstăriți ai obștei se numără Stanciul Boieraș, Constantin Dan, Opre Porcar, Popa Halmach și Iuon Tritzul. Unsprezece iobagi sunt gazde, dețin singuri câte o întreagă sesiune, restul iobagilor dețin numnai câte o jumătate sau o treime de sesiune, adică în aceeași gospodărie își
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de boier, cu o situație economică relativ mult mai slabă de cât a multora dintre iobagii satului, ba chiar mai modestă de cât și a a celor trei văduve de iobagi. Acest boier, care deținea desigur poziția de conducător al obștei dispunea e drept, singur de o sesiune, dar în toată ograda nu avea decât trei vaci, zece câble de secară, nouă câble de ovăz și câte o câblă, două de mei, de cânepă și atâta teren arabil sau fânaț cât
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]