6,900 matches
-
de balet. Și, În clipa În care Îmi arunc ochii În jur, observ că toată lumea are aceeași atitudine demnă, de balerin. Înainte să intre Jack Harper În birou, Artemis vorbea cu maică-sa la telefon, dar acum și-a pus ochelarii cu ramă de baga și bate concentrată la computer, oprindu-se din când În când să admire ce a scris, cu un zâmbet gen „Doamne, ce genială sunt !“. Nick citea paginile de sport de la Telegraph, dar acum Îl văd studiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
iar pe hol, moment În care ușa lui Lissy se deschide. — Lissy ! Încep. Ce Dumnezeu... Și mă opresc, pentru că pe ușă nu iese Lissy, ci un bărbat. Un bărbat ! Un tip subțire și Înalt În pantaloni negri la modă și ochelari cu ramă de oțel. — A ! zic, surprinsă. Ăă... bună. — Emma ! spune Lissy, ieșind În urma lui. Are un tricou și niște colanți gri pe care nu i-am mai văzut, bea un pahar cu apă și pare sincer mirată că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pe care Încearcă să-l Înăbușe imediat. — Ei, asta nu face decât să dovedească că am avut dreptate, spune Jack. Nu sunt nuci ? zic neajutorată, privind către cei de la masă. — Ar trebui să reprezinte niște ovare, spune un tip cu ochelari fără ramă, foarte demn. — Ovare ? Mă uit mai bine la hârtie. A, da ! Păi, da. Acum că spuneți asta, văd destul de clar... niște... — Nuci. Jack se șterge la ochi de cât a râs. — V-am explicat, ovarele sunt doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mama natură... — Ideea e că aceste imagini pot fi folosite pentru o Întreagă gamă de produse, spune o femeie brunetă, aplecându-se ușor În față. Băutură energizantă, linie vestimentară, parfum... — Piața țintă răspunde bine la imaginile abstracte, adaugă Tipul cu Ochelari fără Ramă. Studiul de piață a arătat că... — Emma. Jack mă privește din nou. Tu ai cumpăra o băutură pe care sunt desenate niște ovare ? — Ăă... Îmi dreg glasul, conștientă de faptul că mai multe persoane mă fixează cu ostilitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
gură de Evian din sticla de lângă el, se șterge la gură și o privește. Știi că am găsit sloganului „Nu te opri“ În două minute, Într-un bar, unde l-am scris pe un șervețel ? — Da, știm, murmură tipul cu ochelari fără ramă. — Nu sunt de acord să vindem o băutură pe care sunt desenate niște ovare. Punct. Expiră adânc, apoi Își trece o mână prin părul ciufulit. După care Își Împinge scaunul În spate. OK, hai să luăm o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Îmtreb „Ce-i cu voi aici ?“ Dar ar fi cam nepoliticos din partea mea. Ce v-aduce la Londra ? zic, În loc de asta. — Ne-am dat seama că ne-ar face plăcere să te vedem, spune mama, uitându-se În meniu cu ochelarii de citit la ochi. Așa, eu aș vrea un ceai... sau asta ce-i ? Un frappelatte ? — Eu vreau o cafea normală, spune tata, citind rapid meniul Încruntat. Au și așa ceva ? — Dacă n-au, Îți iei și tu un cappuccino și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
tanga. E al meu și nu mai vreau să-l văd aici. Mă răsucesc pe călcâie. Iar Artemis, În legătură cu olandezul tău zburător... — Ce-i cu el ? spune bănuitoare. Mă uit la ea cum mă privește arogantă, cu parpalacul ei Burberry, ochelarii de designer și fața aia gen sunt-de-o-mie-de-ori-mai-bună-ca-tine. OK, hai să nu mă las furată de val. — Nu... am nici cea mai mică idee ce-ar putea avea. Îi zâmbesc. Vă doresc ședință plăcută. Tot restul zilei, sunt În culmea fericirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
umeri, cu tendința de a-și scoate bicepșii și pectoralii în față, crăcindu-și picioarele. Părul încă blond, rărit bine în creștet, se revarsă la spate peste gulerul hainei negre, de om al dosarelor. La șaizeci de ani nu poartă ochelari și se laudă cu o vedere de invidiat, „de trăgător de elită“. Când se simte în largul lui, și totdeauna în preajma mamei se simte așa, îi cade bine un pahar de vinișor și ca să-i facă o plăcere gazdei, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
tot centrul Constanței, zidurile, tonetele ambulanților de porumb și floricele, băncile din parc, crengile pomilor, curțile interioare de la blocuri. În dimineața plecării mă trezesc, în curtea din spate unde-și parchează Ilie microbuzul, cu un individ blond și lungan, cu ochelari de soare, față osoasă imobilă de rusnac din filmele cu kaghebiști... Ca să nu mă piardă, stă lipit de capota mașinii și fumează. - Zina?... O cunoașteți? șoptește de la distanță, după ce m-a măsurat câteva secunde. - Ce-i cu ea? - Vrem s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
clienții obișnuiți au ridicat capetele, încercând să reînnoade o conversație compromisă, și a trebuit iar să se întrerupă când Francezul și-a aprins o țigară din pachetul albastru de Gauloises. Noul venit se poartă cu țeasta rasă ca-n palmă, ochelari cu rame aurite, iar buzele lui subțiri, printre care strecoară cafeaua îndoindu-le înăuntru, denotă un ins greu abordabil. În realitate nu vorbește ca să nu se vadă cât e de beat, cum i se limbă plimba-n... apucă să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
al băuturii de București. Acasă mama, scăpată de grijile procesului și de surprizele lui Arghiropol, părea să doarmă mai toată ziua, trezindu-se după-amiaza pentru telenovelă. Trebuie să-ți spun că nici eu nu fac altceva seara după cină, în spatele ochelarilor de TV, decât să mă las furat de somn precum soldatul în post, trezit la răstimpuri de accentele stridente ale unui film de acțiune sau de cortina muzicală ce cade/se ridică, introducând momentul publicitar. Începând cu Portia, care văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
sosise dimineață devreme la vila din Bologna a președintelui Comisiei Europene, înainte să se trezească toată casa pentru biserică. Pe când profesorul desface febril ca un copil ambalajul ispititor de infolio, „cartea“ îi explodează la câțiva centimetri de fața neprotejată de ochelari. Pe stradă, preț de vreun minut, parcă a paralizat tot traficul, până au început să se audă dinspre amândouă capetele sirenele poliției. Profesorul își culege cu vârful degetelor cenușa de pe obraz, arătând în dreptul ferestrelor înalte de la stradă o față palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
-i treacă abureala de seară, și adormea cu lumina aprinsă și cartea deschisă. De cum o stingea, noaptea după douășpe, începeau să-l bântuie alt gen de femei decât cele pe care le credea „genul lui“, fetele cu părul tuns scurt, ochelari cu ramă subțire, mâinile cu degete lungi terminate cu unghii nevopsite... Cu o tipă de genul ăsta nu se jena să danseze stângaci o seară întreagă la petrecerile amicului din Rahova, pe urmă începea să-i sărute gâtul exact în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în poalele lui. Amicul, proprietarul casei, i-arunca un pui-de-pernă din mătase, pe care trebuia să-l țină în poală sub capul ei. Globul cu cioburi de oglindă aplicate, în stilul discotecilor de mahala, arunca pe fața ei îmbujorată, fără ochelari, stele și planete, dând o sclipire intermitentă incisivilor întrezăriți prin fanta buzelor când respiră - trebuie încă să respire pe gură, după atâta dans. Sexul lui T. se revoltă, împingând cartea care îi rămăsese în poală când adoarme. - Și tu habar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
lumina sau simulez trăgând plapuma - de fapt nu se întâmplă niciodată asta, fiindcă în primul somn cad lăsând câteva lumini aprinse în casă - cel puțin becul de veghe din hol și în sufragerie lumina mișcătoare a televizorului refractată, înmulțită de ochelarii mamei, care își urmărește telenovela aplecată în fotoliu ca la un program de interes suprem sau parcă ar fi vrut să învețe la anii ăștia încă o limbă străină - de fapt, noi știm că nu voia decât să plonjeze într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
musafirilor s-a retras și ea în sufragerie, să doarmă printre scrumierele pline-ochi cu mucuri. Anne-Marie învie spectaculos după ce înghite un pumn de pilule și stă jumătate de oră în baie, de unde iese gata îmbrăcată de zi, chiar și cu ochelarii de soare fixați în lăcașurile înguste ale ochilor. Chestia asta cu medicamentele am crezut că e o boală feminină, până când a căzut în ea unchiu-meu Tony. Spre șaptezeci de ani, nici pilulele nu-l mai ajutau să se pună pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
căpătuiesc prin căsătorie! A, nu, normal că tu nu te gândești, dar dac-așa vine de se leagă... a conchis tanti pe tonul ei afectat, potențându-și vulgaritatea vorbelor de la urmă cu un fel de zâmbet în ochi, perceptibil sub ochelarii de vedere. Gata, mamă, nu vrei să terminăm discuția asta? a intervenit în sfârșit fiu-său și cumnatul meu. Bine, mamă - dacă la tine-n casă nu-mi dai voie să vorbesc, o să tac - uite-așa! Doamna și-a cusut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
stau de fiecare dată într‑o casă de oaspeți separată, iar personalul știe să țină un secret. Dar totuși, când intrăm în hol, mă uit bine în jur, pentru orice eventualitate. Sunt o groază de persoane foarte bine îmbrăcate, cu ochelari și blugi foarte trendy, și uite și o blondă care are un oarecare aer de vedetă și, în picioare, în mijlocul holului... Dumnezeule. Mă ia cu fiori pe șira spinării. El e, nu? E Elton John. Elton John în persoană stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
picioare, în mijlocul holului... Dumnezeule. Mă ia cu fiori pe șira spinării. El e, nu? E Elton John. Elton John în persoană stă chiar aici, la doar câțiva... Atunci se întoarce - și e doar un tip oarecare, în hanorac și cu ochelari. La naiba. Și totuși, a fost cât pe‑aci să fie Elton John. Suntem deja la recepție și un recepționer cu o jachetă Nehru foarte șic ne zâmbește. — Bună ziua, domnule Brandon, zice. Și domnișoară Bloomwood. Bine ați venit la Blakeley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de inteligență, mă îngână Erin, notând în carnețel. Așa. Și vă gândeați la... un costum? O jachetă? — Păi, zic și mă lansez într‑o explicație exactă a ceea ce caut. Erin mă ascultă atentă și observ că o femeie brunetă, cu ochelari de baga, vine din când în când la ușa cabinei noastre și ascultă. Așa, spune Erin, când termin ce am de spus. Păi, aveți niște idei foarte interesante aici... Își lovește dinții ușor cu pixul. Mă gândesc... că avem o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
care are loc în cabina de alături și, brusc, o femeie ridică vocea supărată, spunând „Îi arăt eu nenorocitului. Îi arăt eu! — Și îi vom arăta, Marcia, îi răspunde o voce calmă, liniștitoare, care cred că îi aparține femeii cu ochelari de baga. Îi vom arăta. Dar nu în costumul ăsta cu pantalon, roșu ca cireașa. — Așaaa! Erin s‑a întors în cabină, trăgând după ea un stativ pe rotile plin cu haine. Îmi plimb privirea rapid peste ele și remarc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
așa stresată? Îi vând doar niște ponturi. Credeam că o să fie încântată că magazinul ei mă interesează atât de tare! Deși, sinceră să fiu, nu pare să‑l cunoască prea bine. Bună ziua! aud o voce de după ușă și femeia cu ochelari de baga se reazemă de tocul ușii, privindu‑mă cu interes. E vreo problemă? Nu, mulțumesc! zic, radioasă. — Deci, spune femeia, uitându‑se la Erin. O să aduci fusta până la genunchi pentru clienta noastră. Da? — Da, zice Erin zâmbind ușor forțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
fusta până la genunchi pentru clienta noastră. Da? — Da, zice Erin zâmbind ușor forțat. Mă duc să o aduc. Dispare și nu rezist să nu ies să mă uit la stativ, să văd ce haine mi‑a mai adus. Femeia cu ochelari mă privește o clipă, apoi vine și îmi întinde mâna. — Christina Rowan, zice. Sunt șefa departamentului de asistență personalizată. — Bună ziua, spun, uitându‑mă la o cămașă Jill Stuart, bleu deschis. Sunt Becky Bloomwood. — Și, după accent, sunteti din Anglia, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
sau nu. Când și când, dădea din cap spre copii și spunea câteva cuvinte cu o voce uscată. Era respectat de orășeni, pentru că făcea lucurile să meargă. Are pielea aproape prea fină pentru un bărbat. Bărbă de țap. Poartă niște ochelari cu lentile groase, cu rame aurii. În spatele ochelarilor se află o pereche de ochi de pește. Pupilele ieșite mult în afară, ca niște mingi. E subțirel și se mișcă elegant. Pe vremuri, purta o robă gri, lungă până la glezne. În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
spre copii și spunea câteva cuvinte cu o voce uscată. Era respectat de orășeni, pentru că făcea lucurile să meargă. Are pielea aproape prea fină pentru un bărbat. Bărbă de țap. Poartă niște ochelari cu lentile groase, cu rame aurii. În spatele ochelarilor se află o pereche de ochi de pește. Pupilele ieșite mult în afară, ca niște mingi. E subțirel și se mișcă elegant. Pe vremuri, purta o robă gri, lungă până la glezne. În timpul războiului, poartă uniforma Armatei Roșii, cu niște buzunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]