5,351 matches
-
Etnografie și Folclor de la Cernăuți, condus de Leca Morariu. Debutează în „Almanahul literar” (Cernăuți, 1935). La Caransebeș înființează revista „Altarul Banatului” (1944-1947). A colaborat la „Albina”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Cronica”, „Flacăra”, „Luceafărul” (Timișoara), „Mitropolia Banatului”, „Mitropolia Moldovei și Bucovinei”, „Națiunea”, „Ortodoxia”, „Ramuri”, „Revista Bucovinei”, „România literară”, „Viața nouă”. Semnează și Ion Aluion, Ion Temnic, Alior Samuilă. Ca poet, R. debutează destul de târziu, în culegerea colectivă Floare de gând, apărută în 1947. După mai bine de două decenii tipărește un volum individual
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
să nu-l fi trădat, nici o speranță pe care să n-o fi spulberat, nici un adevăr pe care să nu-l fi exilat. Comunismul a devenit, după o rătăcire de 40 de ani într-un pustiu fals revoluționar, o adevărată ortodoxie a degradării omenești” (După 40 de ani). Fermitatea tonului și spiritul critic caracterizează și rubricile culturale în articole precum: Unde e conștiința scriitorilor români?, Domesticirea lui Geo Bogza, Când Mihail Ralea reconsideră pe Ibrăileanu, Bocitoarele lui Stalin (despre Maria Banuș
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
lui Andrei Șaguna, LR, 1971, 1; Dicț. lit. 1900, 821-822; Pompiliu Teodor, Andrei Șaguna - om de cultură și acțiune, „Magazin istoric”, 1982, 6; Victor Bunea, Mitropolitul Andrei Șaguna, ctitor al bibliotecii și al tipografiei arhidiacezane, MA, 1984, 1-2; Keith Hitchins, Ortodoxie și naționalitate, tr. Aurel Jivi, pref. Pompiliu Teodor, București, 1996, 21-62, passim; Păcurariu, Dicț. teolog., 431-433; Aurel Papari, Andrei Șaguna, contemporanul nostru, Constanța, 2000; Justin Tambozi, Atena Tambozi, George Justinian Tambozi, Andrei Șaguna, Constanța, 2000; Mihai Sofronie, Mitropolitul Andrei Șaguna
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
ultimele zile ale celui de-al doilea război mondial. Cu toate că unii dintre oamenii de știință angrenați În proiectul ultrasecret al Guvernului Statele Unite ale Americii - Proiectul Manhattan - au avut Îndoileli despre acest domeniu de cercetare și folosirea rezultatelor, exprimându-și Îngrijorarea, ortodoxia științifică a câștigat, iar arma nucleară și, mai târziu, energia nucleară au fost dezvoltate fără piedici. Până În zilele noastre, raționamentul a fost că, dacă armele și centralele nucleare reprezintă o amenințare potențială pentru existența vieții umane pe Terra, beneficiile securității
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În prima parte a secolului XX, nașterea ciberneticii și gândirii sistemice Împreună cu teoria informației, după cel de-al doilea război mondial și mai recent apariția teoriei complexității, teoriei sistemelor disipative și a autoorganizării au contribuit toate la deconstrucția și prăbușirea ortodoxiei științifice a Iluminismului tradițional și, În același timp, au condus la trasarea unei noi direcții fundamentale pentru știință În secolul XXI. Din nefericire, o bună parte a ideilor noastre despre comerț, guvernare și societate și a relației noastră cu mediul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ficționale. În Prezență și înțelegere (2000), bunăoară, lectura „pretextuală” transformă aparentele recenzii de carte filosofică și religioasă în eseuri autonome, un bun exemplu în acest sens fiind polemica cu Julia Kristeva, care îi prilejuiește autorului câteva observații pătrunzătoare cu privire la condiția ortodoxiei. Tot astfel, Creație și interpretare (2003; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș) cuprinde, alături de comentariile în marginea „ontopoeticilor” romantismului, câteva analize substanțiale consacrate unor filosofi ca H. G. Gadamer, R. Bultmann și Paul Ricœur. Îndeosebi ultimul studiu, pe care Ș. îl
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
monografia Viața și învățăturile Sfântului Grigorie Palama, 1938), raționalitatea creației, a firii omenești și a lumii în genere - totul dezvoltându-se în lucrări ce realizează o remarcabilă sinteză de teologie dogmatică a Bisericii Ortodoxe. Preocupat de mersul prin timp al ortodoxiei românești - și, în particular, al credinței strămoșești în Transilvania (Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Hațegului, O luptă pentru ortodoxie în Țara Hațegului, Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Făgărașului, Lupta și drama lui Inocențiu Micu Clain, Uniatismul
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
în lucrări ce realizează o remarcabilă sinteză de teologie dogmatică a Bisericii Ortodoxe. Preocupat de mersul prin timp al ortodoxiei românești - și, în particular, al credinței strămoșești în Transilvania (Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Hațegului, O luptă pentru ortodoxie în Țara Hațegului, Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Făgărașului, Lupta și drama lui Inocențiu Micu Clain, Uniatismul din Transilvania, opera unei întreite silnicii și alte studii din „Biserica Ortodoxă Română”, „Revista teologică”, „Telegraful român”, „Gândirea” etc.) -, S. a
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
din secolul al XX-lea. Instalat, o vreme, între apropiații lui Nichifor Crainic (pentru care Lucian Blaga, „Iulian Apostatul”, „renegatul”, era autor al unor construcții filosofice antiortodoxe), S. scrie o carte întreagă, Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie (1942), pentru a-l plasa pe poetul de la Lancrăm „în rândurile filosofilor anticreștini”. Filocalia este [...] - datorită tălmăcitorului ei - un monument al limbii românești, o limbă curată, nutrită de seva roditoare a arhaismului necesar, o limbă pe care ar trebui s-
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
al verbului. VIRGIL IERUNCA SCRIERI: Viața și activitatea patriarhului Dosoftei al Ierusalimului și legăturile lui cu Țările Românești, pref. V. Lochița, Cernăuți, 1929; Catolicismul de după război, Sibiu, 1933; Viața și învățăturile Sfântului Grigorie Palama, Sibiu, 1938; ed.2, București, 1993; Ortodoxie și românism, Sibiu, 1939; ed.2, București, 1993; Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie, Sibiu, 1942; ed. 3, îngr. Mihai-Petru Georgescu, București, 1993; Iisus Hristos sau Restaurarea omului, Sibiu, 1943; ed. 2, București, 1993; Teologia dogmatică și
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
Românești, pref. V. Lochița, Cernăuți, 1929; Catolicismul de după război, Sibiu, 1933; Viața și învățăturile Sfântului Grigorie Palama, Sibiu, 1938; ed.2, București, 1993; Ortodoxie și românism, Sibiu, 1939; ed.2, București, 1993; Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie, Sibiu, 1942; ed. 3, îngr. Mihai-Petru Georgescu, București, 1993; Iisus Hristos sau Restaurarea omului, Sibiu, 1943; ed. 2, București, 1993; Teologia dogmatică și simbolică (în colaborare cu Nicolae Chițescu, Isidor Todoran și Ioan Petreuță), I-II, București, 1958; Teologia dogmatică
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
comuniune în liturghia ortodoxă, Craiova, 1986; Studii de teologie dogmatică ortodoxă, Craiova, 1990; Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos, Sibiu, 1991; 7 dimineți cu părintele Stăniloae (convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu), îngr. Răzvan Bucuroiu, București, 1992; Din istoria isihasmului în ortodoxia română, București, 1992; Comentariu la Evanghelia lui Ioan, Craiova, 1993; Sfânta Treime sau La început a fost iubirea, București, 1993; Iisus Hristos, lumina lumii, îngr. Monica Dumitrescu, București, 1993; Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie, Cluj-Napoca, 1993; ed. 2, pref. Ilie
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
București, 1992; Din istoria isihasmului în ortodoxia română, București, 1992; Comentariu la Evanghelia lui Ioan, Craiova, 1993; Sfânta Treime sau La început a fost iubirea, București, 1993; Iisus Hristos, lumina lumii, îngr. Monica Dumitrescu, București, 1993; Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie, Cluj-Napoca, 1993; ed. 2, pref. Ilie Moldovan, Cluj-Napoca, 2000; Victoria Crucii. O discuție despre suferință, avută în 1970 la Fairacres, introd. A. M. Alchin, Cluj-Napoca, 1994; Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, I-II, îngr. Camil Marius Dădârlat, București, 1995; Reflecții despre
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
București, 2000. Repere bibliografice: Emilian Vasilescu, Apologeți creștini, București, 1942, 76-90; Antonie Plămădeală, Some Lines on Professor D. Stăniloae’s Theology, în The Altar Almanach, Londra, 1970, 24-29; Ion Bria, Teologia dogmatică în Biserica Ortodoxă Română în trecut și azi, „Ortodoxia”, 1971, 3; Micu, „Gândirea”, 183-185; Ion Bria, Omagiu părintelui profesor Dumitru Stăniloae la aniversarea împlinirii vârstei de 75 de ani, „Ortodoxia”, 1978, 4; Ion Bria, Experiența lumii în teologia ortodoxă actuală - Contribuția pr. prof. Dumitru Stăniloae, BOR, 1980, 9-10; Ion
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
în The Altar Almanach, Londra, 1970, 24-29; Ion Bria, Teologia dogmatică în Biserica Ortodoxă Română în trecut și azi, „Ortodoxia”, 1971, 3; Micu, „Gândirea”, 183-185; Ion Bria, Omagiu părintelui profesor Dumitru Stăniloae la aniversarea împlinirii vârstei de 75 de ani, „Ortodoxia”, 1978, 4; Ion Bria, Experiența lumii în teologia ortodoxă actuală - Contribuția pr. prof. Dumitru Stăniloae, BOR, 1980, 9-10; Ion Bria, Pour situer la théologie du Père Stăniloae, „Révue de théologie et de philosophie” (Geneva), 1980, 133-137; Daniel Nesser, Le Monde
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
philosophie” (Geneva), 1980, 139-150; Ion Bria, The Creative Vision of D. Stăniloae. Introduction to his Theological Thought, „The Ecumenical Review”, 1981, 1; Dumitru Radu, Părintele profesor dr. Dumitru Stăniloae la 80 de ani. Personalitatea și gândirea sa teologică în contextul ortodoxiei românești, „Studii teologice”, 1983, 9-10; Dan Ilie Ciobotea, O dogmatică pentru omul de azi, „Studii teologice”, 1986, 6; Mircea Păcurariu, Două sute de ani de învățământ teologic la Sibiu (1786-1986), Sibiu, 1987, 320-325; Virgil Ierunca, Teologia dogmatică ortodoxă, APF, 1991, 1-2
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
ST, 1993, 1; Octavian Soviany, „Progresul hristologic” al „Filocaliei”, CNT, 1993, 9; Alexander Baumgartner, Preot prof. dr. Dumitru Stăniloae, APF, 1993, 3-4; Sandu Frunză, Comprehensiunea mistică, ST, 1993, 8-9; Dan Ciachir, Un mare teolog român, ST, 1993, 11; [Dumitru Stăniloae], „Ortodoxia”,1993, 3-4 (număr omagial); Gheorghe Anghelescu, Bibliografia părintelui academician profesor dr. Dumitru Stăniloae, București, 1993; Persoană și comuniune. Prinos de cinstire preotului profesor academician Dumitru Stăniloae (1903-1993), Sibiu, 1993; Sandu Frunză, O izbândă a discursului pastoral, TR, 1995, 4; Ierunca
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
să jelească moartea eroului: „O, pietre, acum crăpați! Copaci, dezrădăcinați-vă! Iar voi, munți, bociți! Și voi, câmpii, întristați-vă! Căci au rămas toți voinici, fără acela de care se speriau și balaurii și leii; acela care se ostenea pentru ortodoxie și era sigur că o să i se facă liturghie în Sfânta Sofia, deoarece mult se ostenea ca să unească Biserica Romei și a Constantinopolei, să o facă una singură; care nu-și prețuia niciodată viața și în nici o luptă nu-și
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
București, 1996, 135-157, 271-276; Arghezi, Scrieri, XXV, 229-230; Al. Sahia, Scrieri, îngr. și pref. Valentina Marin Curticeanu, București, 1978, 230-234; Perpessicius, Mențiuni, IV, 89-91, 371-376; Emil Gulian, „Pregătiri pentru călătoria din urmă”, „România literară”, 1932, 13; Șerban Cioculescu, Poezie și ortodoxie, ADV, 1932, 14 853; Călinescu, Cronici, II, 34-36; Pompiliu Constantinescu, [Paul Sterian], VRA, 1932, 241, 1933, 317; n.crev. [N. Crevedia], D. Paul Sterian, „Calendarul”, 1932, 105; Radu Brateș, „Pregătiri pentru călătoria din urmă”, GR, 1933, 3; Constantin Micu, „Poeme
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
legile lui Theodosius I împotriva ereticilor. Această decizie a fost importantă în plan juridic deoarece i-a considerat pe schismatici (deși creștini, cum erau donatiștii) niște eretici: donatiștii au fost considerați astfel pentru că acordau un nou botez celor care, abandonînd ortodoxia, aderau la schismă. într-adevăr, de mai multă vreme, situația se înrăutățise. Raporturile dintre cele două comunități, proaste dintotdeauna, degeneraseră într-o violență fățișă despre care, desigur, sîntem informați numai prin intermediul unor surse ortodoxe, pe care, totuși, nu avem motive
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
avem motive să nu le considerăm veridice. Augustin însuși, împreună cu colaboratorii săi cei mai apropiați trebuie să fi fost afectați; cum se întîmplă întotdeauna în astfel de cazuri, mai expuși violențelor erau cei ce abandonaseră donatismul pentru a adera la ortodoxia universală. Răspunsul oficial a constat într-o serie de măsuri polițienești instituite în 405; printre alte măsuri coercitive s-a numărat și aceea de a restitui catolicilor toate proprietățile ecleziastice aflate în posesia schismaticilor. Augustin a adăugat acestor măsuri impuse
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
obținuse un succes notabil disociindu-se de poziția extremistă a lui Celestius. Ca urmare, a fost reabilitat de un conciliu ținut la Diospolis la sfîrșitul lui 415 și a fost apărat de mai mulți episcopi din Orient. La Diospolis, apărarea ortodoxiei universale fusese încredințată unor persoane mai puțin abile și mai puțin înzestrate decît Augustin; cu cîteva luni înainte, un sinod ținut la Ierusalim respinsese considerațiile antipelagiene ale lui Orosius, trimis de Augustin la Ieronim. Pelagius a reluat lupta și l-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sau Iustin; de aceea, valoarea scrierii sale este limitată. în schimb, pentru perioadele ulterioare și mai ales pentru evenimentele din vremea sa, Orosius oferă o interpretare mult mai interesantă, chiar dacă e vorba de o interpretare pur apologetică: împărații ce apără ortodoxia creștină, precum Grațian, Theodosius și Honorius, sînt prezentați aproape hagiografic. Istoria omenirii a fost determinată încă de la început de păcatul originar, observă Orosius, reluînd doctrina lui Augustin, și s-a desfășurat ca o succesiune de violențe și de opresiuni exercitate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de literat creștin. Astfel, Avitus putea să combine în epistolele sale conținutul dogmatic și intențiile didactice. Astfel e construită, de exemplu, Epistola 1, unde este înglobat Dialogul cu regele Gundobald (Dialogus cum Gundobaldo rege), compus anterior, în care scriitorul apăra ortodoxia contra arianismului. Această operă ne este cunoscută și grație fragmentelor păstrate în scrierile literaților carolingieni Florus și Agobard din Lyon, originari din aceeași regiune (și, ca atare, mai bine informați decît alții). Alte epistole cu conținut dogmatic, specie cu o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
secolul al VI-lea, iar continuatorii săi vor restrînge ulterior domeniul istoriografiei literare. Impresionanta erudiție ce caracterizează operele profane se întîlnește și în cele cu conținut religios, unde se reiau numeroase motive tradiționale ale exegezei biblice, ale polemicii antiiudaice, ale ortodoxiei niceene; în operele exegetice ale lui Isidor nu există dezbateri care să aducă noi argumente sau să ajungă la noi rezultate, însă izvoarele antice, Ieronim și Augustin în primul rînd, sînt foarte mult exploatate de scriitor, care vrea să obțină
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]