12,261 matches
-
Epidurale - reprezentate de tumori osoase primare - cordom, osteom, displazii fibroase, sarcom Ewing, plasmocitom, chiste anevrismale; - tumori osoase secundare - metastaze; - extensii ale tumorilor țesuturilor moi înconjurătoare; Subdurale - tumori subdurale extramedulare - meningeoame, schwanoame etc.; - tumori intramedulare - glioame, ependimoame, hemangioblastoame etc. [1]. Tumori osoase primare și metastatice Tumorile osoase primare sunt extreme de rare incidența lor reflectând raritatea acestor tumori în general. Cele mai frecvente tumori benigne la adult în ordine descrescătoare a frecvenței sunt reprezentate de chistele osoase anevrismale, tumora benignă cu celule
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
primare - cordom, osteom, displazii fibroase, sarcom Ewing, plasmocitom, chiste anevrismale; - tumori osoase secundare - metastaze; - extensii ale tumorilor țesuturilor moi înconjurătoare; Subdurale - tumori subdurale extramedulare - meningeoame, schwanoame etc.; - tumori intramedulare - glioame, ependimoame, hemangioblastoame etc. [1]. Tumori osoase primare și metastatice Tumorile osoase primare sunt extreme de rare incidența lor reflectând raritatea acestor tumori în general. Cele mai frecvente tumori benigne la adult în ordine descrescătoare a frecvenței sunt reprezentate de chistele osoase anevrismale, tumora benignă cu celule gigante, osteoblastomul, granulomul eozinofil, pasmocitomul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ependimoame, hemangioblastoame etc. [1]. Tumori osoase primare și metastatice Tumorile osoase primare sunt extreme de rare incidența lor reflectând raritatea acestor tumori în general. Cele mai frecvente tumori benigne la adult în ordine descrescătoare a frecvenței sunt reprezentate de chistele osoase anevrismale, tumora benignă cu celule gigante, osteoblastomul, granulomul eozinofil, pasmocitomul solitar și hemangiomul iar la copii de osteomul osteoid, osteoblastom și chistul osos anevrismal. Tumorile maligne la adult sunt reprezentate de cordom, mielom, limfom, condrosarcom, sarcom Ewing, fibrosarcom și hemangiopericitom
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
general. Cele mai frecvente tumori benigne la adult în ordine descrescătoare a frecvenței sunt reprezentate de chistele osoase anevrismale, tumora benignă cu celule gigante, osteoblastomul, granulomul eozinofil, pasmocitomul solitar și hemangiomul iar la copii de osteomul osteoid, osteoblastom și chistul osos anevrismal. Tumorile maligne la adult sunt reprezentate de cordom, mielom, limfom, condrosarcom, sarcom Ewing, fibrosarcom și hemangiopericitom iar la copii de sarcomul Ewing și cordom. Leziunile metastatice apar frecvent la populația vârstnică [2]. Cordoamele sunt tumori rare cu origine la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Displazia fibroasă este întâlnită la nivelul clivusului, condililor occipital și osului occipital interesând nervii cranieni X, XI, XII (fig. 4.199). Osteomul osteoid și osteoblastomul apar la nivelul vertebrelor C1, C2 interesând în special jumătatea posterioară a vertebrei spre deosebire de chistul osos anevrismal care are predilecție pentru corpul vertebral. Granuloamele eozinofile apar ca leziuni singulare la nivelul vertebrei C1, C2. Atât la osteoblastoame cât și la chistele osoase anevrismale embolizarea preoperatorie este recomandată întotdeauna [4]. Tumori subdurale extramedulare Meningeoamele de foramen magnum
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivelul vertebrelor C1, C2 interesând în special jumătatea posterioară a vertebrei spre deosebire de chistul osos anevrismal care are predilecție pentru corpul vertebral. Granuloamele eozinofile apar ca leziuni singulare la nivelul vertebrei C1, C2. Atât la osteoblastoame cât și la chistele osoase anevrismale embolizarea preoperatorie este recomandată întotdeauna [4]. Tumori subdurale extramedulare Meningeoamele de foramen magnum reprezintă aproximativ 3% din totalul meningeoamele intracraniene. Este cea mai frecventă tumoră benignă a JCV fiind întâlnită în 70% din cazuri, predominantă la femei (2/3
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
domeniul clasicului [1,10]. Diagnosticul imagistic În practica actuală, diagnosticul definitiv este pus de RMN iar dacă intră în discuție stabilitatea regiunii, RMN dinamic și în cazul tumorilor vasculare este necesar angio-RMN pentru a stabili vascularizația acestora. În cazul tumorilor osoase CT-scan este superior RMN. În ceea ce privește angiografia rolul acesteia a scăzut în detrimentul metodelor noninvazive, dar este încă de folos în cazurile tumorilor hipervascularizate mai ales dacă se ia în calcul embolizarea preoperatorie a acestora. Radiografia simplă este folosită pentru a defini
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în vedere variabilitatea patologiei joncțiunii craniovertebrale fiecare caz trebuie tratat individual abordând o tehnică chirurgicală cât mai simplă, sigură pentru pacient și care să-i aducă un beneficiu maxim. În cele mai multe cazuri de tumori intradurale nu este necaseară o rezecție osoasă extensivă, rezecția progresivă a tumorii creează un culoar suficient pentru a asigura în final ablația completă. În rezecția tumorilor maligne nu se tinde spre radicalitate, avînd în vedere că recidivează, iar mijlocele adjuvante, în special proton beam terapia își dovedeste
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și hiperintens în T2; Metastazele de melanom și cele cu hemoragie intratumorală hiperintense în T1 (fig. 4.208). După administrarea substanței de contrast leziune solidă, nodulara sau cu halou neregulat. Aceste investigații trebuie completate cu radiografia pulmonară, ecografia abdominală, scintigrafia osoasă și alte explorări paraclinice [22]. Diagnosticul diferențial Dacă istoricul de cancer există și leziunile cerebrale sunt multiple diagnosticul de metastaze cerebrale este aproape sigur. Pentru ca tratamentul este diferit, leziunea cerebrală unică trebuie 303 diferențiată de alte tumori cerebrale primare benigne
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o cale de abord prin craniotomie frontală unilaterală cu rezecția arcadei orbitale superioare și tavanului orbitei, pentru abordul regiunii hipofizare. La 7 aprilie 1930, Naffziger efectuează prima operație de decompresiune transfrontală a orbitei. Din anul 1938 Naffziger a extins rezecția osoasă, care interesa nu numai tavanul orbitei ci și peretele lateral și marginea supraorbitală. În anul 1842, Hegmann scrie o teză de doctorat despre neuroamele nervului optic. Dott și Meighan, în 1933, propun, în glioamele de nerv optic, un abord 307
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
corectare estetică și rehabilitare precoce, efectuate de echipe pluridisciplinare formate din specialiști experimentați în domeniu [8-10]. ANATOMIE CHIRURGICALĂ Orbitele au forma aproximativă de piramidă patrulateră, cu baza orientată anterior, vârful posteromedial, pereții superior, inferior, medial și lateral. La constituirea orbitelor osoase contribuie un număr de șapte oase: frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
compartiment optic, unul supraoptic și unul suboptic. Compartimentul medial și compartimentul lateral al spațiului intraconal. Planul sagital care trece prin axul nervului optic împarte spațiul intraconal într-un compartiment medial și un compartiment lateral. Spațiul extraperiostal. Spațiul virtual dintre pereții osoși ai orbitei și suprafața externă a periorbitei este denumit spațiul extraperiostal. Orbita osoasă. După unii autori, pereții care formează orbita osoasă constituie un compartiment individual al orbitei (fig. 4.211, fig. 4.212). TUMORILE ORBITALE Definiție, clasificare [18,19] Tumorile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
spațiului intraconal. Planul sagital care trece prin axul nervului optic împarte spațiul intraconal într-un compartiment medial și un compartiment lateral. Spațiul extraperiostal. Spațiul virtual dintre pereții osoși ai orbitei și suprafața externă a periorbitei este denumit spațiul extraperiostal. Orbita osoasă. După unii autori, pereții care formează orbita osoasă constituie un compartiment individual al orbitei (fig. 4.211, fig. 4.212). TUMORILE ORBITALE Definiție, clasificare [18,19] Tumorile orbitale sunt procese expansive situate în orbită, formate din celule modificate cu caracter
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nervului optic împarte spațiul intraconal într-un compartiment medial și un compartiment lateral. Spațiul extraperiostal. Spațiul virtual dintre pereții osoși ai orbitei și suprafața externă a periorbitei este denumit spațiul extraperiostal. Orbita osoasă. După unii autori, pereții care formează orbita osoasă constituie un compartiment individual al orbitei (fig. 4.211, fig. 4.212). TUMORILE ORBITALE Definiție, clasificare [18,19] Tumorile orbitale sunt procese expansive situate în orbită, formate din celule modificate cu caracter tumoral. Ele se clasifică în funcție de mai multe criterii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
valoare în tumorile orbitale, chiar și după introducerea în practica curentă a rezonanței nucleare magnetice [26,27]. Se bazează pe determinarea difrențelor de absorbție a razelor X de structuri cu densități diferite. Este metodă de elecție pentru diagnosticul tumorilor intraorbitale osoase, pentru studiul calcificărilor sau osificărilor intratumorale sau pentru aprecierea efectului tumorilor intraorbitale asupra pereților orbitei. Se indică în toate cazurile de tumori intraorbitale secundare. CT-spiral, de înaltă rezoluție, permite obținerea de imagini tridimensionale ale orbitei, deosebit de importante în reconstrucția postoperatorie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apariției complicațiilor oculare. Prognosticul este favorabil. Teratomul: derivă din celule germinale primare, este format din ectoderm, mezoderm și endoderm. Incidența sa este de 1% din tumorile orbitale la copil. Sunt prezente de la naștere și cresc progresiv. Pot determina lărgirea orbitei osoase cu exoftalmie masivă. Tratament: Se recomandă intervenție chirurgicală. Teratoamele de dimensiuni mari necesită exenterație și reconstrucție de orbită. Tumorile mai mici se ablează în totalitate, cu păstrarea parțială a funcțiilor vizuale. Hemangiomul capilar: tumoră de origine vasculară, care apare exclusiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
malignă la copil, aproximativ 3% din tumorile orbitale. Apare mai frecvent înaintea vârstei de 2 ani sau după vârsta de 6 ani. Are originea în fibre musculare striate. Crește rapid și agresiv, produce exoftalmie, chemosis (fig. 4.231). Distruge structurile osoase ale orbitei. Tratament: biopsie pentru diagnostic histopatologic, urmat de tratament oncologic, radioterapie și chimioterapie. Prognosticul este rezervat. Gliomul de nerv optic: tumoră malignă neurogenă primară a nervului optic. Incidența sa este de aproximativ 2,4% din tumorile orbitale. Histopatologic este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
lungi, care pot fi urmate de creștere rapidă. Clinic produce exoftalmie axială unilaterală, atrofie optică și pierderea vederii. Poate prezenta extensie intracraniană prin canalul optic, în formele foarte grave, cu invadare secundară a chiasmei optice (fig. 4.232). Lărgește orbita osoasă și poate produce lărgirea caracteristică a canalului optic. Tratament: observație clinică și neuroimagistică la formele stagnante, ablare chirurgicală în cazul glioamelor cu tendință de creștere și extensie intracraniană, urmată de radioterapie. Formele extinse la chiasma optică sunt considerate depășite chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intraorbitală a adultului este mult diferită de a copilului. Cele mai frecvente tumori intraorbitale primare sunt tumorile vasculare (hemangiomul cavernos, limfangiomul, hemangiolimfan giomul), tumorile limfoide, tumorile neurogene (neurofibromul, schwannomul, neurofibrosarcomul), meningiomul, gliomul de nerv optic), tumorile mezenchimale (fibromul, fibrosarcomul), tumorile osoase și cartilaginoase (osteom, sarcom osteogenetic, condrom, condrosarcom, displazia fibroasă, chist osos anevrismal), mezenchimale (lipom, liposarcom), carcinoame (spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
frecvente tumori intraorbitale primare sunt tumorile vasculare (hemangiomul cavernos, limfangiomul, hemangiolimfan giomul), tumorile limfoide, tumorile neurogene (neurofibromul, schwannomul, neurofibrosarcomul), meningiomul, gliomul de nerv optic), tumorile mezenchimale (fibromul, fibrosarcomul), tumorile osoase și cartilaginoase (osteom, sarcom osteogenetic, condrom, condrosarcom, displazia fibroasă, chist osos anevrismal), mezenchimale (lipom, liposarcom), carcinoame (spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare cu originea în orbita anterioară, meningioamele sau tumorile maligne extinse de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu margini elevate (fig. 4.237). De regulă, bolnavul suportă mai multe operații până la extinderea în orbită. Evoluția tumorii este lentă și îndelungată. Pătrunderea în orbită este progresivă, nedureroasă duce la fixarea tumorii ulcerate la marginile orbitei sau la orbita osoasă, apoi înglobează și fixează elementele intraorbitale. Tratament: Tratamentul de elecție este chirurgical. În cazurile cu extindere intraorbitală redusă se poate tenta exenterație parțială, cu risc real de recidivă tumorală postoperatorie. În cazurile de extensie masivă intraorbitală cu păstrarea integrității orbitei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apoi înglobează și fixează elementele intraorbitale. Tratament: Tratamentul de elecție este chirurgical. În cazurile cu extindere intraorbitală redusă se poate tenta exenterație parțială, cu risc real de recidivă tumorală postoperatorie. În cazurile de extensie masivă intraorbitală cu păstrarea integrității orbitei osoase se recomandă exenterație totală. În cazurile în care este interesat peretele orbital inferior, se recomandă exenterație de orbită și maxilectomie. În cazurile de interesare a peretelui orbital superior se recomandă orbitectomie cu craniectomie frontală urmată de reconstrucție per primam a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recomandă exenterație totală. În cazurile în care este interesat peretele orbital inferior, se recomandă exenterație de orbită și maxilectomie. În cazurile de interesare a peretelui orbital superior se recomandă orbitectomie cu craniectomie frontală urmată de reconstrucție per primam a defectului osos. În cazurile în care chirurgia nu este indicată, se poate apela la radioterapie convențională, chimioterapie locală sau generală, terapie fotodinamică, injectare intratumorală de alfa 2 interferon recombinat. Aspect clinic. și imagistic pe examinare CT nativ. Metastazele intraorbitale: sunt tumori intraorbitale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Indicațiile generale ale abordului lateral al orbitei sunt: procesele expansive de glandă lacrimală; tumorile orbitale posterioare și medii situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumorile retrobulbare situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumori apicale laterale; tumori osoase frontozigomatice, temporale sau pterionale; decompresiunea extradurală a nervului optic intracanalicular. Contraindicațiile sunt, în general, procesele expansive intraorbitale supraoptice cu extensie medială; tumorile de nerv optic; procesele expansive cu localizare inferioară față de nervul optic; procesele expansive cu localizare inferomedială față de nervul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
optic sau prin fisura orbitală superioară. TEHNICI DE ABORD A TUMORILOR ORBITALE SECUNDARE ABORDUL FRONTO-TEMPORO-ORBITOZIGOMATIC (FTOZ) Este o tehnică complexă de abord chirurgical al orbitei și etajului anterior și mijlociu al bazei de craniu. Intervenția constă din ridicarea unui volet osos frontal, temporal, a marginii supraorbitale, peretelui orbital lateral, osului zigomatic împreună cu arcada zigomatică. Tehnic, abordul se poate realiza fie prin ridicarea a trei fragmente osoase (frontal, temporal și orbitozigomatic) fie prin ridicarea a două fragmente osoase (frontotemporal și orbitozigomatic) (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]