4,332 matches
-
simt cum îmi îngheață cuvintele pe buze. Nu este Eileen. E Alicia Scorpia cu picioare lungi. Apărută ca din pământ, ca o mașteră din povești. E îmbrăcată într-un compleu roz, are în mână o sacoșă de la Tiffany și emite ostilitate prin toți porii. Tocmai azi, dintre toate momentele posibile. Ca să vezi, spune. Ești mândră de tine, Becky? — Ăă... nu. Nu neapărat. — Mireasa anului. Miss Pădurea fermecată. Ce idioțenie! Mă uit la ea nedumerită. Știu că eu și Alicia nu ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
toleranța” românilor ca pe un viciu. Prin ospitalitate, „noi” Încercăm să-i facem pe „ei” să se simtă „ca acasă”. De aceea, antropologii sunt Îndreptățiți să considere că rolul ospitalității „este integrarea străinului În lumea socială a gazdei [...] Ospitalitate și ostilitate sunt astfel fața și reversul aceleiași medalii. Faptul este sugerat prin originea comună a termenilor hospes («oaspete») și hostis («ostil»)” <endnote id=" (552, p. 115)"/>. Pe de altă parte Însă, cred că ospitalitatea excesivă nu este un semn de toleranță
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
diferența culturală” dintre indigen și alogen, ci o evidențiază. Xenofilia este un sentiment de discriminare, chiar dacă una pozitivă. „Eu nu sunt xenofob. Nu sunt nici xenofil”, spune Petre Pandrea <endnote id="(771, p. 15)"/>. În mod aparent paradoxal, atât xenofobia (ostilitatea), cât și xenofilia (ospitalitatea) acționează, În situații diferite, În cadrul aceleiași comunități tradiționale. „Diferența culturală” este anulată abia atunci când se practică in-diferența, specifică aglomerărilor urbane, „societății neutre”, comunităților multietnice (unde apare fenomenul socio-cultural numit de antropologi ethnic melting pot). Este ceea ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sud- estul Poloniei -, dar aici [= În târg] erau evrei buni” <endnote id="(70, p. 65)"/>. „Această stranie operație de «familiarizare» - comentează Alina Cata - a servit la reconcilierea opiniilor nefavorabile despre evreu cu practica de zi cu zi, În cadrul căreia continua ostilitate ar fi fost imposibil de menținut” <endnote id="(70, p. 65)"/>. În confruntarea dintre evreul „imaginar” și cel „real”, raportul de forțe este inegal. Ultimul n-are nici o șansă. Imaginea evreului este atât de puternică, Încât evreul Însuși este devorat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și schimbă aproape deloc coordonatele esențiale (se adaptează doar), cu toate că traversează epoci și civilizații complet diferite : de la Anglia medievală (1144) până la România post-comunistă (1996). Și parcă nici un stereotip nu este atât de eficient, atât de brutal și generator de atâta ostilitate. Pentru că una este să crezi și să spui despre evrei că sunt paraziți și speculanți, că sunt murdari și Împuțiți, că sunt aroganți și Îi disprețuiesc pe creștini, că sunt lași și trădători de țară, că le plac banii și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prea mare, criteriile de alegere a victimei s-au modificat și ele, aceasta fiind aleasă dintre cei considerați a fi „oameni de rangul doi” <endnote id="(90, IV, pp. 232 ș.u.)"/>. Adesea erau jertfiți străinii, tratați, de regulă, cu ostilitate (conform dictonului hospes hostis = „străinul e dușman”). Ca exemple notorii de xenocid ritual practicat În Antichitate este suficient să amintesc sacrificiile de străini aduse pe altarul zeiței Artemis, În Colhida, pe țărmul răsăritean al Mării Negre (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iudaice. Dar comunitățile evreilor din Europa se opuneau, rabinii ortodocși îl ignorau, de altfel, pentru evreii reformiști, faptul că el abandonase ideea asimilării ca fiind lipsită de speranță, reprezenta negarea a tot ceea ce reprezentau ei. Evreii bogați se manifestau cu ostilitate, de exemplu, Edmund de Rothschild, care administra nouă colonii în Palestina, spunea că planurile lui Herzl erau irealizabile și pun în pericol progresul obținut. La 29 august 1897 a avut loc la Basel, primul Congres sionist, care reunea delegați din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
-i țină pe evrei uniți. A găsit sprijin la Joseph Trumpeldor (1880-1920) și au organizat Legiunea iudaică. După ce britanicii au desființat Legiunea iudaică, Jabotinski a făcut o organizație de apărare clandestină, Hagana, embrionul unei armate. Neliniștea lui Jabotinski venea de la ostilitatea arabilor față de proiectul vizând crearea unui stat național evreiesc. Mișcarea naționalistă arabă începe în anul 1911, când la Paris a fost înființată o organizație secretă, Al-Fatah - Arabii tineri, care s-au declarat antisioniști. După război, francezii au permis organizației Al-Fatah
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
frații creștini”, „Liga Apărării Național Creștine luptă pentru apărarea neamului sub steagul cu zvastică”. Vizitele personalităților din conducerea organizației de la Iași, atrăgeau un număr mare de oameni, iar ,ai ales prin propaganda antievreiască, au contribuit la crearea unui climat de ostilitate față de evrei, care erau considerați „vinovați de starea țării, chiar și de subjugarea partidelor istorice. La 29 august 1926, studenții creștini din Dorohoi au organizat o serbare în grădina publică Parc Aurora, cu delegați din alte localități, în cinstea liderilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
țării, orașele țării. Nu este partid care să nu aibă jidani și politicieni înscriși în consiliile lor de administrație. Se vor împroprietări sătenii, opriți evreii de a face comerț, scoateți jidanii din slujbe. Propaganda cuzistă a creat un climat de ostilitate față de evrei. Primele comitete cuziste s-au format în Rădăuți, sat Miorcani și Rediu, șeful cuziștilor era ajutorul de primar Mihai Maxim, dar potrivit rapoartelor agenților de poliție, acestea nu aveau un număr mare de aderenți, însă, în aprilie 1931
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
un pronunțat caracter antisemit. Chiar dacă nu a existat o unitate de acțiune între Partidul Național Creștin și Partidul Totul pentru Țară, prin propaganda naționalistă au contribuit la formarea unei stări de spirit a populației a cărei trăsătură caracteristică a fost ostilitatea față de evrei. De altfel, regele Carol al II lea, atunci când a adus la putere partidul condus de Octavian Goga, a motivat că trebuia să dea satisfacție curentului de dreapta, aflat în preferințele electoratului, evitând în acest fel să aducă la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
electorală: echipe de tineri, îmbrăcați în uniformă, străbăteau satele și orașele și ajutau pe țărani la muncile agricole, participau la dansurile sau balurile organizate în zilele de sărbătoare, cântau duminica în strană, în biserică. Ascensiunea Legiunii a fost privită cu ostilitate de unii oameni politici. Nicolae Iorga îl considera pe Corneliu Zelea Codreanu un asasin și a făcut presiuni asupra ministrului de interne, Constantin Argetoianu, pentru dizolvarea Gărzii de Fier. În martie 1932, Ministerul de Interne a fost autorizat de Consiliul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în viața politică românească părea consolidat. Ambele organizații desfășurau o propagandă naționalistă în care componenta antisemită era puternică. Chiar dacă nu a fost o unitate de acțiune între cele două organizații naționaliste, propaganda lor a contribuit la crearea unui climat de ostilitate față de evrei. Începutul anului 1937 a fost marcat de extinderea influenței Mișcării legionare, acest fapt a ieșit în evidență cu prilejul funeraliilor lui I.Moța și V.Marin. Dar anul 1937 a însemnat și începutul conflictului dintre regele Carol al
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Germania declarându-și totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni, sovieticii au cerut Basarabia. Încheierea pactului Ribbentrop-Molotov a înrăutățit situația geopolitică a României, care sa găsit plasată între cele două mari puteri, Germania și Uniunea Sovietică, ambele fiindu-i ostile. Încheierea ostilităților sovieto-finlandeze în primăvara anului 1940 a asigurat Moscovei posibilitatea să-și concentreze atenția asupra României. La 29 martie 1940, V.M.Molotov a ridicat problema Basarabiei, subliniind că absența unui tratat de neagresiune între cele două țări se explică prin existența
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Consiliul de Coroană, sperând menținerea restului teritoriului românesc, au acceptat cedarea. Răspunsul oficial al guvernului român a fost trimis la 28 iunie 1940: Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic. Decizia de cedare la pretențiile sovietice a rămas un subiect controversat în istoriografia românească, dar un aspect important al ultimatumului îl reprezintă surprinderea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Coroană, întruniți la 27 iunie 1940, au acceptat cedarea 2. Guvernul român a trimis răspunsul său oficial la Moscova la 28 iunie 1940. Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic. Ultimatumul sovietic a surprins clasa politică și opinia publică. Diplomatul român Alexandru Cretzianu, dă expresie stării de spirit imediat după primirea ultimatumului sovietic
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
asculte de forțe oculte, care ne-au adus unde ne găsim și încheia subliniind că acesta era ultimul său „strigăt de alarmă. Regele Carol al II-lea a dispus arestarea lui Antonescu la Mănăstirea Bistrița. Liderii partidelor politice își manifestau ostilitatea față de regele Carol al II-lea, considerându-l singurul vinovat de situația gravă a țării. La adresa regelui erau formulate critici tot mai violente, atât pentru politica internă cât și pentru politica externă. Prin manifestații de protest, organizate în multe orașe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în problemele esențiale ale statului era singura cale posibilă, pentru că se simțea urmat de majoritatea societății românești. Conducătorul statului nu înțelegea să se conformeze conducerii duale ale statului. Autoritarismul său de cazarmă trebuia să excludă colaborarea cu legionarii. Nemulțumirea și ostilitatea lui față de simultaneitatea a două autorități centrale, din care una evolua în mod rapid spre o formulă totalitară, erau bine precizate în replica lui Ion Antonescu, la scrisoarea lui Sima din 28 octombrie 1940, dacă sunt două poliții în stat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evenimentelor și a primi instrucțiuni. Nicolae Pătrașcu, secretar general al Mișcării a ținut 600 Rebeliunea legionară a avut cauze ideologice și de construcție politică a celor două forțe implicate, dar la acestea s-au adăugat și motivele ce țineau de ostilitatea dintre instituții foarte importante în domeniul informațiilor și poliției politice. Serviciul Special de Informații, condus de Eugen Cristescu și instituții similare conduse de membrii Mișcării legionare: Direcția generală a poliției, condusă de Al.Ghica și Poliția de siguranță condusă de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
treceți Prutul!” să dezrobească din jugul roșu al bolșevisului pe frații noștri cotropiți și să reîmplinească în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codri voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Regele Mihai nu a fost consultat în legătură cu declanșarea ostilităților militare, dar, în prima zi de luptă, a trimis o telegramă în care își exprima acordul cu acțiunea întreprinsă și ura militarilor români sănătateși putere ca să statornicească pentru vecie dreptele granițe ale neamului. Vestea intrării în război a fost primită
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din cauza atitudinii pe care, evreii din teritoriile cedate în anul 1940 au avut-o față de soldații și civilii români, pe de altă parte, din cauza promisiunilor că românii vor fi beneficiarii românizării. Este adevărat că și autoritățile au încurajat atitudinea de ostilitate a românilor față de evrei și au impus o izolare a evreilor pentru că, erau convinși că evreii sunt elemente periculoase pentru siguranța statului. În acest context trebuie înțelese măsurile excepționale, privind evacuarea și deportarea evreilor, de altfel, măsuri grăbite, prost organizate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pensionarea sau moartea te mai pot scoate din el. Neîndoielnic, siguranța aceasta a influențat comportamentul criticului. „Dicția” lui a devenit din ce în ce mai fermă, pe alocuri apodictică și cu evidente accente de superioritate. Aceste manifestări nasc însă nu numai admirație, ci și ostilitate. Dincolo de alura și gesturile de o anume clasicitate pe care le etala public, Mihai Drăgan era un om greu de mulțumit. Mai tot timpul - frămîntat, hortativ, precipitat, susceptibil, indignat, virulent, revoltat. Se aprindea repede, se zbătea pentru orice, punea suflet
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ocazie a fost instituit ordinul național „Steaua României” cu 5 clase, care trebuia să fie acordat tururor cetățenilor care se distingeu pe timp de pace sau război. Dacă puterile europene au primit cu rezervă Proclamația de Independență (Franța) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman și Regatul Unit al Marii Britanii), opinia publică internațională a fost favorabilă luptei poporului român. Se știe că, inițial, rușii nici n-au vrut să audă de o participare militară românească la război pentru ca nu cumva, ulterior, să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Agache Iacob, Palladi Vassile, Sima Ștefan, Mitrea Dumitru, Arghire Ionu, Luncașu Dumitru și Vioară Andrei”. Cât pe ce era să scriu următoarele: „Deci, 31 de ostași din care cine știe câți s-au mai Întors teferi sau măcar răniți acasă, după terminarea ostilităților care s-au produs odată cu căderea ultimului bastion otoman, cetatea Vidinului” deoarece, ca și În alte dăți, mulți dintre ei erau morți deja sau nu erau de găsit dovadă stând adresa trimisă polițaiului de către comisarul Holban, șeful Despărțirii a II
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să știe asta; cinci fuseseră găsiți, Întrun fel sau altul și duși la Batalionul local; un „dositu” credem că era unul ce se ascunsese pentru a nu fi Încorporat; doi apăreau ca „morți În armată”, cel mai probabil victime ale ostilităților izbucnite Între români și ruși de o parte și turci pe de altă parte: trei morți, dar nu din motive militare; doi plecați pe la grădinărit; unul chiriaș la Vaslui; unul la Galați, etc. dar impresionant rămâne numărul celor despre care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]