4,413 matches
-
ambele situații însă, sunt de neiertat. Pentru primii, acest lucru este vădit și nu mai are nevoie de dovezi. Dar și ultimii, care aduc ca justificare pentru absența lor treburile familiale, și aceștia sunt de neiertat, pentru că preferă pe cele pământești în locul celor cerești, pe cele trecătoare în locul celor veșnice, pe cele materiale în locul celor duhovnicești 57. Cât despre celelalte servicii religioase oferite on line, este lesne de înțeles că își pierd sacralitatea. Gestul de a aprinde o lumânare, spre exemplu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
regulile gramaticii și cu un vocabular al contrastelor. Încă din ultima parte a secolului al XVIII-lea au apărut din ce în ce mai multe dispute în privința statutului filosofic-normativ al termenului. Unii gînditori (Georg Forster, Thomas Paine) au considerat societatea civilă ca fiind expresia pămîntească a drepturilor naturale date de Dumnezeu. Alții au interpretat conceptul în cadrul unei teorii a istoriei ce presupune fie că societatea civilă este un moment în actualizarea ideii etice, a spiritului (Geist) care-și croiește drum în lumea reală (Hegel); sau
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și de a apăra idealul de societas civilis ca antidot împotriva fanatismului religios au deschis calea, din punct de vedere intelectual, diferitelor argumente privind o oarecare toleranță față de (anumite) diferențe religioase din Cetatea pămînteană a societății civile. Acordarea de privilegii pămîntești societății civile a servit, totuși, și pentru a întreține, în mod neintenționat, o dispută între cele două săbii, temporală și spirituală, care apoi s-au transformat în diferențierea apărută în secolul al XVIII-lea dintre stat și o societate civilă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
sunt acelea care formează majoritatea închinătorilor. După cum am mai spus, ele sunt mai credincioase, mai apropiate de Hristos și de Maica Domnului. în rugăciunea către Iisus, la picioarele crucii, femeile află un izvor de inspirație și de putere pentru viața pământească, mult mai mare. Dragostea femeii este o dragoste care cuprinde întreaga sa ființă, iar moartea parcă revarsă toate legăturile ei cu viața pământească. în general, pare mai senină în fața morții și mai plină de lumină. Pe lângă faptul că femeile acoperă
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
rugăciunea către Iisus, la picioarele crucii, femeile află un izvor de inspirație și de putere pentru viața pământească, mult mai mare. Dragostea femeii este o dragoste care cuprinde întreaga sa ființă, iar moartea parcă revarsă toate legăturile ei cu viața pământească. în general, pare mai senină în fața morții și mai plină de lumină. Pe lângă faptul că femeile acoperă o arie de viață mai largă decât cea a bărbaților, fiind soții, mame, având servicii și muncind și în gospodărie, deci sunt mai
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de cei rătăciți. Viața spirituală pe care o dă mama copilului este o viață de zidire sufletească care trebuie să tindă spre Dumnezeu. Mama trebuie să fie atentă deoarece dușmanul atacă din afară și din interior sub forma poftelor firii pământești, care caută să supună sufletul, cum zice Sfântul Apostol Petru: „Iubiților, vă îndemn ca pe niște străini ce sunteți și călători aici pe pământ, să vă feriți de poftele cele trupești care se războiesc împotriva sufletului” (I Petru 2, 11
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
au făcut rău, căci avortul ce este? Ucidere! Nu omul este stăpân al vieții, ci Dumnezeu, fiindcă El este Creatorul omului, deci omul nu are dreptul să dispună de viața sa sau a aproapelui. Trebuie să știm cu toții că viața pământească este cel mai mare bun al omului dat de Dumnezeu. Porunca „Să nu ucizi!” este porunca privind apărarea vieții. Porunca aceasta oprește nu numai uciderea directă a aproapelui sau ridicarea propriei vieți, ci oprește orice acțiune care are menirea de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
sau de altă natură care vrea să justifice avortul cade în fața tainei iubirii. Viața este cel mai mare dar dat de Dumnezeu oamenilor; fiind darul lui Dumnezeu, El e singurul care are stăpânire asupra ei, având drepturi nemărginite. în timpul vieții pământești, omul se pregătește pentru viața veșnică de unde rezultă importanța pe care ea o are pentru aceasta. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Vrei să știi pentru ce este de preț această viață? Fiindcă este pentru noi temelia vieții viitoare și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
realizeze nu numai dintr-un dictat oficial, ci mai mult dintr-o chemare tainică a conștiinței noastre, care ne încredințează că orice faptă a vieții noastre are un ecou în veșnicie. Cu alte cuvinte, mântuirea trebuie să înceapă în timpul vieții pământești cu sfințenia fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul. Și acest tainic început de sfințenie se poate face de orice mamă adevărată prin înțelepciune, iubire, devotament și chiar jertfă. O mamă, prin nașterea, creșterea și educația aleasă ce o
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de speranță în Dumnezeu". Aceiași termeni ar putea fi folosiți pentru aproape toate mesianismele din ultimul secol. Acestea sînt, cum ele însele vor să se definească, religii. Dar se impune precizarea că e vorba de religii ale progresului, ale fericirii pămîntești, nepăsătoare față de transcendent, cu totul indiferente față de ideea de mîntuire. Ele evocă un Dumnezeu care nu împlinește nădejdea în viața veșnică. Acesta este așteptat să stăpînească istoria omului, istorie în care supremația o dețin acele entități numite Progres, Sprijin, Armonie
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
87, r. 137 139 : „Și mi se junghia Ș-aproape de ea Degrab' că murea.” dragostea este cea care, în momente de durere, îi face pe îndrăgostiți să-și împlinească și să-și unească destinele în lumea de dincolo, atâta timp cât cea pământească le este potrivnică. ARTICOLE MISIUNEA PREOTULUI LA SATE p. 91, r. 2 3 : „toți văd în păstoriul lor sufletesc un tată iubit, un părinte bun” apropierea sufletească dintre preot și enoriașii săi este asemănătoare aceleia generate de relațiile familiale; r
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pân-la noi... și... pân-la „dilemele” extratereștrilor... gândind la „raționalitatea” pământenilor. (Schimbare de plan) Cât privește Epilogul la Cartea lui Iov, asta mi amintește de Ridichea lui Cehov. Un Iov modern, contrazicându-l pe Dumnezeu, de un umor care apropie nimicul pământesc de-acel divin al desăvârșirilor. Sau... „dacă mă ierți... promit că am să te iert și eu pe tine!...” (Iertarea) Sau... să fi fost zadarnică bunătatea Tatălui Ceresc pentru fiul „risipitor”?! Filosoful-scriitor ne face cunoștință și c-o țară numită
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
lui Dumnezeu, de ce Divinitatea nu a intervenit pentru a-L feri de umiliri și de oribilul asasinat? ... pentru atingerea marilor valori spirituale revelate de Isus, sau pentru ideea fundamentală a libertăți i s imbolizată de o fecioară eroină, nu trupul pământesc, din carne și oase, este cel care contează, ci realizarea acestor valori superioare de către adevărata noastră ființă - eul spiritual! În ziua de 9 decembrie 1531, țăranul aztec (din Mexicul de astăzi ) Juan Diego - în vârstă de 57 ani - venea pe
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
conștienți de vreo ordine temporală. Reamintirea era instantanee, totul a păr ea deodată și puteau să vadă totul dintr o singură privire a min ții. Totuși, toți sunt de părere că această experiență se termină într-o clipă a timpului pământesc. În ciuda rapidității sale, sursele mele sunt de acord că retrospectiva, aproape întotdeauna descrisă ca o ecranizare a unor imagini vizuale, este incredibil de vivace și de reală. În unele cazuri se relatează că imaginile erau în culori vii, tri dimensionale
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
5. Acolo întâlni-vei pe toți cei mântuiți În mijloc Mielușelul,iar ei,preafericiti. Oștiri nenumărate de coruri îngerești, Nicicând n-ai să te saturi, măcar ca să-i privești. 6. Aruncă la bagaje,dorințele lumești Și grijurile toate,de cele pământești, Te suie-apoi în trenul Cristos și Harul Său Și vesel vei ajunge,chiar lângă Dumnezeu. 14. LUCRAREA CU TINERII DIN BISERICA DIN CUVIN Timpul în care ne-a așezat Dumnezeu este deosebit din punct de vedere al lucrării de tineret
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
este atât de dură și amară». Cavalerul i-a răspuns cu multă înțelepciune: «Iubitorilor vieții adevărate și a gloriei veșnice viața noastră li se pare mult mai mizerabilă și stupidă. În comparație cu bogățiile cerești, ei socotesc palatele noastre, veșmintele și bogățiile pământești drept gunoaie (cf. Fil 3,8); iar faima noastră este pentru ei precum vântul și un nimic față de nespusa frumusețe și mărire a sfinților care este în ceruri. De fapt, așa cum aceștia ne-au dat impresia că ar fi niște
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
s-a întâmplat. Acest Francisc era renumit pentru noblețea originii sale, însă a devenit mult mai strălucitor prin corectitudinea moravurilor. După ce și-a petrecut copilăria în nevinovăție, a început să mediteze mai mult asupra ademenirilor acestei lumi, la deșertăciunea lucrurilor pământești și să reflecteze permanent la faptul că acestea, care pier odată cu trecerea timpului, sunt un nimic. La astfel de convingeri a ajuns prin studiul gramaticii și al disciplinelor teologice cu care a luat contact încă din copilărie. A continuat această
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Franța din motive comerciale. De fapt, se spune că numele său de Francisc ar proveni tocmai de la această legătură avută cu Franța. Tânăr înțelept, ce dispunea de un caracter bun, a cultivat, după cum se obișnuiește printre negustori, ambiția pentru lucrurile pământești. Cu toate acestea, din profitul comerțului pe care i l-a încredințat tatăl său, ajuta cu generozitate bisericile și pe cei săraci. S-a întâmplat odată să se întoarcă în orașul său; tatăl l-a întâmpinat cu dragoste iar el
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce aveau pârga darurilor Duhului Sfânt (Rom 8,23)! O, har inefabil! O, privilegiu incomparabil! O, ce dragoste suavă de o nesfârșită delectare este posibilitatea de a ne bucura de prietenia unor asemenea oameni, de a fi mângâiați pe parcursul pelerinajului pământesc de dragostea specială a acestor persoane eminente, de a fi apărați de mijlocirea unor oameni atât de renumiți! 117. După acea predică, noii cavaleri s-au dus în vizită la papa, iar el le-a dat fiecăruia o ghirlandă de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spre Cristos și crucea sa, și să fie întărit în spirit mergând în urma lui prin poarta cea îngustă și calea cea strâmtă (cf. Mt 7,13; Lc 13,24), și nu numai să se distanțeze de iubirea și posedarea lucrurilor pământești, ci să uite în mod total de ele. Astfel, va intra în moștenirea lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care s-a umilit și înjosit pe sine însuși, și s-a făcut ascultător până la moarte, și încă la moartea pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
16 iulie, Francisc a fost canonizat la Assisi. Prin Mira circa nos, un document cu profundă substanță, pontiful oferea creștinătății și o lectură cuprinzătoare a experienței sale creștine. Grigore al IX-lea a prezentat într-o lumină providențială toată activitatea pământească a lui Francisc: acesta era considerat slujitorul pe care Domnul, în ceasul al unsprezecelea, îl trimisese în via sa «pentru a smulge spinii și buruienile» (BF I, p. 42, nr. 1: FF 2721). Sfântul era prezentat astfel în hainele unui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care, după ce au fost purificați în teascul răbdării, vor putea fi transferați în crama veșniciei, după ce, asemenea focului, au ars în totalitate răutatea și dragostea răcită a multora, ce vor avea același sfârșit, așa cum au murit filistenii din cauza veninului poftelor pământești. 2. Iată, Domnul, pe când distrugea pământul cu apa potopului, l-a condus pe cel drept prin intermediul unei sărmane arce (cf. Înț 10,4), nelăsând ca varga păcătoșilor să împovăreze soarta celor drepți (cf. Ps 124,3), în cel de-al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
arătase (Gen 12,1) prin divina sa inspirație. Pentru a alerga mai repede spre răsplata vocației cerești (cf. Fil 3,14) și pentru a putea intra mai ușor pe ușa cea strâmtă (Mt 7,15), a renunțat la bagajul bogățiilor pământești, conformându-se Celui care, din bogat ce era s-a făcut sărac pentru noi, le-a împărțit, le-a dat la săraci (cf. 2Cor 8,9), pentru ca astfel dreptatea sa să rămână pentru totdeauna (Ps 111,9). Apropiindu-se de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ritualice: „Datina spălării cu vin și a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositoare o întîmpină foarte adesea”. Putea să adauge că modelul se află în Sfînta Evanghelie, ca îndrumare ritualistică ante și postmortem. Prin scaldă, busuiocul ajută la transsubstanțializarea corpului pămîntesc al omului, îl întărește pe dalbul de pribeag, în lunga lui călătorie, cu puterea mirosului ales. E de observat, în continuare, că lipsește setul de elemente culinare (zahăr, lapte, miere). Asta numai în aparență. Simbolismul alimentar ia chipul de „pom
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a celor rămași în viață, ea se plasează într-o sferă colaterală, fără putința rezolvării; nici a „esenței”, nici a „genezei”. Se cuvine făcută distincție între modul cum întîmpină moartea cel marcat de destin să i se curme firul existenței pămîntești la un anume soroc și ceilalți, rămași „dincoace”, avînd obligația de a conserva memoria dispărutului. Primul mod este reprezentat în oralitate de imaginea convențională a păstorului, interpretată în mai multe chipuri. Interesează aici măsura în care el se dovedește a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]